3,968 matches
-
mai deranja din cauza aburilor călduți și plăcuți ai șampaniei. Deși nu credeam că lucrurile se pot Îmbunătăți În seara asta pentru mine, ea mă chemase, evident, ca să mă prezinte prietenilor ei celebri. — Da, Miranda? am ciripit eu cu cel mai recunoscător ton mulțumesc‑că‑m‑ai‑adus-În‑locul‑ăsta‑nemaipomenit. Ea nici măcar nu s‑a uitat În direcția mea. Adu‑mi un pahar de San Pellegrino și pe urmă ai grijă ca șoferul să fie la scară. Sunt gata de plecare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2134_a_3459]
-
importante reviste - cea mai mare, de fapt - funcționează, ciclul de producție, care sunt diversele posturi. Și, firește, am putut să observ modul În care tu conduci totul, deciziile pe care le iei - a fost un an uimitor. Sunt atât de recunoscătoare, Miranda! Atât de recunoscătoare că doi molari mă dureau de două săptămâni Încoace, dar nu reușisem Încă să mă duc la un stomatolog În timpul serviciului, dar, În fine. Noile mele cunoștințe privind arta creatoare a casei Jimmy Choo meritase toată
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2134_a_3459]
-
mare, de fapt - funcționează, ciclul de producție, care sunt diversele posturi. Și, firește, am putut să observ modul În care tu conduci totul, deciziile pe care le iei - a fost un an uimitor. Sunt atât de recunoscătoare, Miranda! Atât de recunoscătoare că doi molari mă dureau de două săptămâni Încoace, dar nu reușisem Încă să mă duc la un stomatolog În timpul serviciului, dar, În fine. Noile mele cunoștințe privind arta creatoare a casei Jimmy Choo meritase toată durerea. Reușeau oare să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2134_a_3459]
-
tu ai obligat‑o să te dea afară. Dar nu, nu cred că e răzbunătoare. Pune prețul schimbării datei biletului de Întoarcere pe cartea de credit a firmei și găsesc eu o modalitate de a o deconta. — Mulțumesc, Em, Îți sunt recunoscătoare. Și noroc și ție. Într‑o bună zi, o să fii un redactor fantastic de modă. — Zău? Chiar crezi? a Întrebat ea surescitată și Încântată. De ce anume conta părerea mea, a celei mai ratate persoane pe care o cunoscuse vreodată lumea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2134_a_3459]
-
cu lamele și cu dinții ascuțiți ai patinei propriul tău suflet... Dac-ai avea trup, omul meu drag, poate-ai ști să alungi din mine disperarea, poate-ai ști să mă faci să renunț... o, cât ți-aș fi de recunoscătoare... Dar tu ești un fum albastru... O iluzie... Soartă, e prima dată când mă rog ție, ia-mă de aici, Înnebunesc... Zuluf 9 august 1963 Dragul meu, Yvonne Stahl În Marea bucurie, a Înțeles de ce Lilo Îl iubea pe Petre
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2326_a_3651]
-
să fie un îndrumător pentru popor. Așa a spus atunci boierul, așa a crezut și tânărul Dragoș. Mai târziu boierul s-a căit că l-a adus, iar învățătorul și-a zis că a fost adus aici să fie slugă recunoscătoare. Până ce deunăzi Iuga a cerut revizorului școlar să-i caute un om cu care să se poată înțelege și care să nu-i bage zâzanie între țărani, ca Ion Dragoș. Revizorul îl cunoaște, îl prețuiește și n-ar vrea să
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
Nadina se ridică în picioare, zicînd: ― Toate ca toate, dar cu baba, adineaori, a fost serios! Dacă Rudolf n-avea prezență de spirit, ori intra ea sub roate, ori intram și ne răsturnăm noi în șanț... Bravo, Rudolf! Șoferul zâmbi recunoscător, iar Nadina se aruncă drept în brațele bărbatului ei, continuând cu glas convențional tandru: ― A, Grig, micule, ce dor mi-a fost de tine! Grigore îi sărută obrazul, jenat de cuvintele ei și mai ales de felul cum le-a
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
o privire cu un surâs ștrengăresc. Tecla, însă, uitîndu-se o clipă la loja Nadinei plină de o diversitate de admiratori, murmură pe gînduri: ― Ce-i drept, parcă s-a făcut mai frumoasă și mai fermecătoare... Tânărul Iuga îi sărută mâna, recunoscător. Când se ridică iar cortina și se întunecă sala, Nadina șopti: ― Unde mergem după spectacol, Grig? Și mai târziu, în momentul culminant al dramei de pe scenă, continuă cu drăgălășenie: ― A descoperit Raul un local nou, absolut parizian și retras, unde
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
lupta cu amurgul. ― Ai adus bucurie în camera asta mohorâtă... Titu Herdelea amestecase o tremurare romanțioasă în cuvinte, ceva teatral și prefăcut, deși inima îi era într-adevăr sinceră. Tanța auzi numai glasul inimii și se apropie cu brațele întinse, recunoscătoare: ― N-am să te deranjez... Mă mulțumesc numai să te privesc cum scrii, să fiu aici cu tine... ― În orice caz... Glasul lui Titu se schimbase. Apropierea ei îl turbura. Nici nu putu sfârși. Îi cuprinse amândouă mâinile și le
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
bucuros, vino oricând și-ți stau la dispoziție. Până acuma însă poți asigura pe prietenul dumitale că în Argeș e liniște! Titu Herdelea coborî scara ca și când ar fi aflat știrea cea mai senzațională, zicîndu-și mulțumit: ― Trebuie să fiu și eu recunoscător măcar cât pot, că nu se știe ce aduce ziua de mâine. 4 Era plină de țărani și curtea primăriei, și ulița. Așteptau de vreun ceas și prefectul nu sosea. Primarul Pravilă, zelos și înfrigurat, zorise lumea să se adune
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
Perfect, domnule maior! Mulțumesc! zise Baloleanu ușurat. În uliță, în fața ruinelor conacului, era adunat tot satul. Când sosi trăsura cu prefectul, maiorul Tănăsescu, care galopase iar înainte, strigă: ― În genunchi, hoților, că vă fac piftie! Toată lumea căzu la pământ. Baloleanu, recunoscător maiorului pentru energia ce o desfășură, coborî din trăsură și se apropie de mulțimea prosternată, strigând și el, dar cu o milă oficială în voce: ― Ce-ați făcut, nenorociților! ― Iertați-ne, dom'le prefect!... Fie-vă milă! gângăviră sute de
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
singuri. Coltuc privea cu ochi mari mulțimea care nu-i întorcea, în schimb, nicio privire. Sau, dacă asta se întâmpla totuși, privirile se mutau imediat de la el, ca un pas care calcă, din greșeală, alături. Nu se supăra, dimpotrivă, era recunoscător lumii în care avea mereu ceva de privit, de înțeles ori de socotit. Iată, de pildă, la ora asta, dacă numărai, coborau mai mulți oameni către Piața Unirii decât urcau spre Piața Universității. După prânz se întâmpla invers. Dacă ai
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
pentru a păzi autenticitatea succesorilor împăratului Hsien Feng. Îmi dau seama că se așteaptă ca eu să-i recunosc puterea. Îndrumă-mă, te rog, Shim, încep eu, căci sunt o fată naivă de la țară, din Wuhu, și îți voi fi recunoscătoare pentru sfaturile și protecția ta. Satisfăcut de manierele mele, îmi dezvăluie că se află aici pentru a îndeplini două ordine din partea soacrei mele. Primul este să-mi dăruiască o pisică. — Zilele vă vor fi lungi trăind în Orașul Interzis, zice
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2323_a_3648]
-
albe. Cerceii ei sunt ca două globuri cât nucile, care i se leagănă până la umeri. Când se așază și zâmbește, i se văd gropițele din obraji: — Bebelușul doarme toată noaptea? întreabă ea. Nu încă? Nuharoo mă privește neliniștită. — Aș fi recunoscătoare pentru niște cuvinte de noroc, îi spune ea doamnei Yun. — Ați observat că prunii au înflorit? De parcă nici nu ar fi auzit-o pe Nuharoo, doamna Yun continuă: Azi-dimineață s-a întâmplat un lucru foarte ciudat la mine la palat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2323_a_3648]
-
rând. Te rog să încetezi să te mai lauzi că muncești în grădină cu mâinile tale. Te pui într-o situație jenantă nu doar pe tine, ci pentru întreaga familie imperială. Continui să dau din cap, prefăcându-mă că sunt recunoscătoare pentru sfaturile ei. — Evită mandarinele. Se apleacă spre mine atât de mult, că-i simt răsuflarea de iasomie. Prea multe elemente condimentate duc la apariția coșurilor. O să pun un eunuc să-ți aducă un castron cu supă de țestoasă ca să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2323_a_3648]
-
Shun te-a salvat? — Da, el a fost cel care a ordonat eliberarea mea. — Te-a recrutat și te-a promovat? — Da, de la locotenent la comandant-șef al Gărzii Imperiale. — În câți ani? — Cinci ani, Majestatea Voastră. — Impresionant. — Sunt foarte recunoscător și întotdeauna îi voi datora loialitatea mea Marelui Consilier. — Așa și trebuie, îi zic. Însă ține minte că împăratul Hsien Feng este cel care i-a permis lui Su Shun să aibă puterea asta. — Da, Majestatea Voastră. Mă gândesc un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2323_a_3648]
-
transformat într-o bătălie pentru a-mi salva fiul. Petrec zile în șir gândindu-mă cum să vorbesc cu ea. Vreau să fiu fermă în legătură cu intențiile mele, însă fără a-i răni mândria. Vreau ca ea să înțeleagă că sunt recunoscătoare pentru afecțiunea ei pentru Tung Chih, dar că trebuie să învețe să-l disciplineze. Spre surprinderea mea, Nuharoo vine la mine înainte de a apuca eu să fac pasul acesta. E îmbrăcată obișnuit într-o rochie de culoarea fildeșului, și îmi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2323_a_3648]
-
din partea dumneavaostră. Pare mai posomorât. Buzele îi sunt uscate și în ochi lui nu întrezăresc nici o sclipire. Sunt hotărâtă să îmi înving emoția, așa că spun: — Mă bucur. — Vă așteptați de la mine să spun că vă înțeleg sacrificiul și că sunt recunoscător? Aș vrea să spun nu, dar buzele mele nu se mișcă. Sunteți crudă, zice el. Știu că dacă m-aș înmuia, chiar și un pic, nu va dura mult înainte să-mi pierd controlul: — E timpul să mergi înapoi la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2323_a_3648]
-
spre centru, a fost: „Prea aglomerat!“, Înainte de a dispărea În scrâșnet de roți. Când un al doilea taxi liber m-a luat În sfârșit, m-am pomenit că-i dau un bacșiș de cincizeci la sută, atât de ușurată și recunoscătoare eram. —Hei, Bettina, pari tristă. Ești bine? Insistasem ca oamenii să-mi spună Bette, și majoritatea așa făceau. Doar părinții mei și portarul unchiului Will (care era atât de bătrân și de drăguț, Încât i se ierta orice) Încă persistau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2293_a_3618]
-
șampanie. Sigur că nu, răspunse Will, lăsând deoparte martini-ul, ca să toarne Încă două pahare de șampanie. Deadline-ul e de-abia la douăsprezece noaptea. De ce aș face ceva până la zece seara? Ce sărbătorim? M-am afundat În salata mea Gorgonzola, recunoscătoare că mănânc ceva care să nu fie gătit pe stradă și am luat o gură de șampanie. Dacă aș fi reușit să mă strecor cumva să mănânc aici În fiecare seară, fără să par cea mai mare ratată din lume
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2293_a_3618]
-
dintr-o astfel de perspectivă, mi-o reteză blând. Cred că pur și simplu oamenilor le e ușor să vorbească cu tine, spuse și zâmbi atât de dulce Încât a trebuit să-mi aduc aminte să respir. Ți-aș fi recunoscător dacă n-ai pomeni nimic din toate astea nimănui de la biroul tău. Mi-e mai ușor să fac ceea ce trebuie să fac fără să fie nevoie ca toată lumea să... ăă... știi tu. Sigur că știam. Nu era deloc nevoie să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2293_a_3618]
-
voi fi În stare să mă uit pe unde merg suficient de mult ca să ieșim din oraș. Hei, a spus el, când m-a văzut așezată pe bancă, prefăcându-mă că cercetez ziarul. Nu pot să-ți spun cât de recunoscător Îți sunt. Nu fi ridicol, am spus, ridicându-mă pe vârfuri să-l sărut pe obraz, În semn de salut. Tu Îmi faci mie un serviciu. Stai o secundă, o să-i zic unchiului meu să coboare cu cheile. Will acceptase
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2293_a_3618]
-
pentru Penelope sau pentru mine, dar pur și simplu n-aveam energie. —Bine, spuse ea, pe un ton ezitant. Habar n-am ce spui, dar sunt mereu pe aproape, știi? Numai un telefon ne desparte. —Știu, scumpo, și Îți sunt recunoscătoare. —Încă o dată, Îmi pare rău de Revelion, dar mă bucur că o să faci ceva mult mai extraordinar. O să citesc despre asta În ziare... — Apropo de asta! Nu ți-am spus... Cum am putut să uit asta? Știi că New York Scoop
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2293_a_3618]
-
adune oastea spartă, să lupte împotriva turcilor și să obtină victorie. 8. Concluzia : Ștefan obține victorie și-i răsplătește ,pentru vitejia lor,pe cei șapte voinici cu șapte munți din Vrancea. 9. Învățătura: Să fim curajoși, iubitori de țară și recunoscători. CONCLUZII: Nici o metoda de învățare, predare, evaluare nu poate fi considerată universal valabilă pentru toate obiectele și conținuturile învățării. Optimizarea procesului de predare, învățare, evaluare depinde de dorința cadrelor didactice de a depăși barierele metodelor tradiționale , de a prelua și
SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” by Asăvoae Elena () [Corola-publishinghouse/Science/570_a_1134]
-
cu care nu se afla în relații prea cordiale. Or, fără a-și calcula riscul potențial generat, îndeobște, de îndrăzneala de a contrazice „șeful”, colegul Leonid Boicu a formulat un cu totul alt set de observații și aprecieri, care - consemna, recunoscător, academicianul Gh. Platon - „mi-au mers la inimă și acolo au rămas pentru totdeauna”. Și exemplele pot continua, pentru că nu cred să fi existat vreun cercetător-coleg în Institut, care să se fi „produs” în cadrul lărgit al obișnuitelor ședințe bilunare de
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]