11,435 matches
-
arte, G. ambiționând descoperirea unor stiluri comune și deosebirea categorialului peren de istoricitatea imediată. Revelatoare pe fundalul artei universale, rezultatele cercetării îndreptățesc intenția completării tabloului comparativ înăuntrul artelor românești. Ideea unui sistem al artelor moderne reverberând în spațiul filosofiei culturii relevă coerența și orizontul unui proiect pe care G. îl susține prin cuprinzătoare, temerare itinerarii. Formulările, mai totdeauna prudente și sobre, evită tonul apodictic. Strădania îndreptată spre acuratețe și eleganță definește și traducerile anglistului. Cu o biografie culturală impecabilă - a fost
GRIGORESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287359_a_288688]
-
ziarul „Zori noi” din Suceava, dar adevăratul său debut are loc mai târziu, în 1963, când publică în revista „Luceafărul” povestirea Roata. Cea dintâi carte, culegerea de povestiri Sâmbăta morților, îi apare în 1968. Predilecția autorului pentru proza scurtă se relevă de la început, păstrându-se în Roata (1968), Ciobanul și cireșul sălbatic (1973) și chiar în construcția romanelor ce vor urma, compuse din fragmente ce pot exista și independent. Lumea satului bucovinean, întâmplări din timpul războiului și din anii imediat următori
GRUIA-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287377_a_288706]
-
reduse la chintesență, sunt simple pretexte pentru exprimarea acelorași obsesii interioare. Conținând versuri notabile, placheta nu constituie totuși, cum s-a afirmat, un eveniment în lirica vremii. G. a mai publicat unele poeme disparate și, în 1939, un grupaj ce relevă o tentativă de înnoire, năzuind să se instaleze în zona de confluență a visului și realității. Tălmăcirile strânse în Duh de basm, din Paul Claudel, Jules Supervielle, François Mauriac, Georges Duhamel și Léon-Paul Fargue, precum și cele rămase în periodice, din
GULIAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287384_a_288713]
-
afectiv și spiritual a cărui contribuție la deslușirea creatorului său se va dovedi a fi printre cele hotărâtoare”. Nutrit de asimilarea profundă a direcțiilor criticii europene de ultimă oră, studiul se constituie într-o cercetare deschizătoare de drumuri. Interesantă se relevă și tentativa de abordare „din interior” a operei lui Octavian Goga, în volumele Octavian Goga. Argumentul operei (I, 1987) și Octavian Goga. Răsfrângeri în evantai (2002, formă restructurată a părții a doua a lucrării, anunțată încă din 1987). Demonstrând complexitatea
GUŢAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287391_a_288720]
-
sub pseudonimul Simon Cubolta, tipărește în RF Germania volumul Pietre de aducere aminte (1971). Frumoase în simplitatea expresiei și cutremurătoare prin metafora vizionară, poemele lui G. se înscriu în cea mai bună tradiție a poeziei românești de inspirație religioasă. Versurile relevă dintru început sensul demersului liric al autorului: „Dă-mi putere, Doamne, să mă dărui / prăbușitelor, din noi, altare. / De obida vieții te îndură. // Sufletul mi-l arde și mi-l spală. Umple-mi darnic, cu furtuni, etacul / meu de dor
GROSSU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287370_a_288699]
-
unei alchimii după logica bizarului sau unor proiecții în registrul ludic. Scriitura e adeseori „albă”, prozaică și sincopată, iar altădată înțesată de imagini expresive, de o prețiozitate enigmatică ori de subtile referințe livrești. Citadinismul de substanță al lui G. se relevă tocmai în dezinvoltura jovial-uimită cu care este asimilat, ca sensibilitate, un univers ciudat, dar nu agresiv. Lexicul însuși se civilizează, neologismul, expansiv, se încorporează firesc într-un limbaj desprins definitiv de stereotipiile tradiționalismului. Există, apoi, o încântare ironică în descoperirea
GURGHIANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287387_a_288716]
-
anii 1964 și 1965 își pregătește pentru tipar un volum ce selectează o parte din lucrările mai vechi, la care se adaugă noile contribuții, dar acesta va fi editat postum: Studii de istorie literară (1970). Lucrările elaborate în anii studenției relevă o temeinică pregătire științifică, dar și ezitarea între filologie și istorie literară; ulterior, H. optează pentru cea din urmă. Într-un articol din 1906 asupra unei cărți a lui Gh. Alexici, el punctează just problemele istoriei literaturii române, amintind în
HANES. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287409_a_288738]
-
tot mai mici în palme / Oho, acolo, unde mai plutesc corăbii / Fără catarg la vârsta mea de-acum / Între ochii mei, buzele mele / Și o dorință de liniște” (Orion). Pendularea între vitalism și agonicul reverberând din imaginile de odinioară se relevă drept sigiliu al poeziilor lui H., „construite pe o atare ambiguitate, dar cu un patos reținut, cenzurat lucid, caracteristic modernilor, fiorul thanatic tulburător fiind mascat de aparența unei priviri impasibile, de chirurg ce înregistrează clinic realitatea corporală” (Ion Pop). Mai
HUREZEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287466_a_288795]
-
fostelor elite intelectuale, a condus la controlul spațiului universitar de către instituțiile de partid și la promovarea rapidă a noii elite. O analogie cu mișcarea academică sub Vechiul Regim În Franța, așa cum a fost analizată de Nathalie Heinich (1993, p. 11), relevă că, Într-o măsură comparabilă, este vorba despre o reacție față de modelul universitar tradițional și criteriile sale de selecție. Școlile de partid constituiau În acest sens „contra universități”, dar, spre deosebire de academiile clasice, unde admiterea se făcea pe bază de cunoștințe
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
specifice - „cercetări asupra imperialismului” și „cercetări privind pacea”. Este vorba despre pregătirea profesională a unui grup restrâns și „de elită” de cadre internaționale, implicate În mod deosebit În schimbările intervenite după 1989. Studierea monografica a Învățământului de partid din RDG relevă structura spațiului instituțiilor de Învătământ ale partidului, cu o dublă opoziție: una internă, Între „școlile de cadre” și „academie”, și alta În raport cu școlile „mama” de la Moscova, precum și ansamblul problemelor legate de profesionalizarea acestor studii (statutul profesorilor și cele două tipuri
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
În RDG, Reißig a devenit după Închiderea vechilor instituții cofondatorul și directorul ales al Berliner Institut für sozialwissenschaftliche Studien, precum și coeditor al periodicului BISS public. Trecerea În revistă a transformărilor diferitelor discipline În cadrul procesului de academizare a Învățământului de partid relevă existența raporturilor de similitudine Între o politică economică fondată pe principiul acumulării socialiste primitive și strategiile de acumulare de capital cultural și simbolic ale profesorilor-cadre. În statele În care economia de comandă a Împiedicat realizarea reformelor inițiate În anii ’60
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
universităților românești și, respectiv, bulgare) și beneficiază de resurse materiale și simbolice În mod esențial occidentale. Ele ocupă astfel o poziție transfrontalieră, pertinenta sub mai multe aspecte, culturale, lingvistice, disciplinare și chiar politice, a căror gestionare este delicată. Interviurile au relevat două evaluări ale efectelor pe care le produc aceste instituții asupra ansamblului spațiului academic național: una este de natură «intervenționista» (consideră universitatea tradițională incapabilă să se Înnoiască singură și sugerează lărgirea acestui model de gestionare a «excelentei»), cealaltă este de
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
la numeroase reviste și ziare, semnând și Trubadurul, Arald, Alex, Bucur, Bélé, Barbu Lăzărescu, Matei Rareș, Matheiu H. Rareșiu, Alexandru B. Trudă. Mai însemnată este activitatea lui L. în direcția istoriografiei literare și a folclorului, domenii în care contribuția sa relevă mai degrabă o disimetrie între omul de carte și militantul politic. Istoriograful, spirit ce cocheta cu enciclopedismul, reușește uneori să pătrundă dincolo de suprafața fenomenului cultural, aducând în glosele și comentariile sale referințe inedite, rezultate din cercetarea atentă a manuscriselor și
LAZAREANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287758_a_289087]
-
și Câțiva povestitori: Nic’a lui Ștefan a Petrei, Nedea Popescu, Noel Wolf, apoi Humorul lui Hasdeu (1927), în a cărui personalitate pare să-și proiecteze propriile năzuințe de enciclopedist. Vocația căutătorului prin arii disciplinare diferite și dibăcia polemistului se relevă și în cele douăzeci și patru de fascicule publicate în 1937 și 1938 sub titlul unic Cu privire la... Sunt aici studii comparative din care nu lipsesc datele de biografie literară și problemele de limbă, uneori cu relevanță în înțelegerea unor pasaje din opera
LAZAREANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287758_a_289087]
-
de dimineață” în ziarul „Monitorul” (Iași) și conduce revista ieșeană „Cuvânt și suflet”. Prima carte a lui L., Din pridvor (1962), reunește schițe și povestiri de pronunțată factură reportericească, pe tema-clișeu a prefacerilor socialiste și a mutațiilor de conștiință. Se relevă schița Zestrea Elvirei, ce creionează fugar profilul Elvirei Cantacuzino-Pașcanu, personaj central în romanul Landoul cu blazon (1984). Motivul omului care schimbă locul și civilizează satul arhaic impunând armonia în viața colectivității - exemplificat schematic și tendențios de majoritatea prozelor din acest
LEON. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287777_a_289106]
-
Bietului Ioanide, constituie o incursiune în universul vechii boierimi ieșene. Prințesa Adela Cantacuzino-Pașcanu, căsătorită Rosetti-Roznovanu, recăsătorită Kogălniceanu, și fiul ei, Georges Rosetti-Roznovanu, sunt personajele principale. Împingând caracterologia, tipologia și studiul genealogic spre o prea minuțioasă cercetare de caz, romanul își relevă greu liniile narative și pune la încercare răbdarea cititorului. Partea finală, declanșată de moartea eroinei, se transformă într-un veritabil roman polițist de sine stătător, al descoperirii mobilului și făptuitorului crimei. Prezentarea documentelor anchetei, cercetările la fața locului ale procurorului
LEON. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287777_a_289106]
-
arhaic, care consideră lumea drept opera unor animale, și altul, mai nou, de influență bogomilică, atribuind geneza colaborării dintre Dumnezeu și diavol. Subiectele referitoare la plante, animale sau la diferite forme de relief cunosc cea mai mare răspândire. L. etiologică relevă în majoritatea cazurilor o viziune antropomorfă, o concepție animistă, reminiscențe ale unei mentalități primitive despre univers. Cea de-a doua categorie tematică include motive referitoare la destin (ursitoare, spirite prezicătoare ș.a.), subiecte legate de spiritele naturii (ale apelor, ale munților
LEGENDA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287772_a_289101]
-
au precedat-o („Luceafărul”, „Caete de dor”, „Ființa românească”), au apărut simultan sau au fost editate și mai târziu („Ethos”), L. realizează o mai profundă cercetare a fenomenului literar românesc contemporan. Fără un articol-program propriu-zis, intențiile și atitudinea revistei se relevă totuși de la primul număr: L. tinde să reprezinte, într-o formă sau alta, întreaga mișcare literară românească, să fie un periodic al exilului care manifestă o atitudine protestatară față de regimul din România și apără permanent demnitatea scriitorului român, a culturii
LIMITE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287817_a_289146]
-
granița de vest a țării. Printre recenziile de reviste - a căror selecție implică mesajul integrității naționale („Ideea națională”, „Gândirea”, „Însemnări ieșene”, „Hotarul”, „Societatea de mâine”, „România literară”, „Universul literar”) -, câte un text de comentariu, ca Revistele provinciale de Ștefan Codreș, relevă emulația presei locale cu capitala, adesea surclasată de „atitudinea impecabilă” moralmente și profesional a „provinciei”. O mențiune se cuvine și graficii revistei, cu xilogravuri de Marcel Olinescu. G.O.
LITERA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287823_a_289152]
-
în Cartea stihurilor și Carte de cruciat adâncește filonul religios (Hram la Putna) și dă expresie unor trăiri noi, în special sentimentului acut al „marii treceri”, proiectat pe fundalul sumbru al războiului. La distanță de câteva decenii, Cântece și distihuri relevă același pastelist, acum într-o expresie epurată, decantată, amintind poezia concisă a Extremului Orient, precum și un rapsod (una dintre piese se intitulează Eu, rapsodul Teofil) al confruntării dureroase cu sfârșitul, îndulcită de credință, de dragostea pentru cei apropiați, pentru limbă
LIANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287795_a_289124]
-
cu un brici, și este internat la Spitalul Saint-Roch. Poliția descoperă în hainele lui misiva către scriitorul francez și o trimite ziarului „L’Humanité”. La începutul lunii martie Fernand Desprès, redactor la ziar, transmite scrisoarea celui căruia îi era adresată, relevând primul că „acest Istrati are o sensibilitate profundă” și „dezvăluie o forță de gândire și revoltă asemănătoare cu a lui Gorki [...]. Cred că dacă și-ar povesti viața de luptă și vagabondaj, de înflăcărare și deznădejde, el ar izbuti să
ISTRATI-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287636_a_288965]
-
din romantismul german. Cele mai serioase contribuții se datorează lui N. Petrașcu, autor al unor pagini de fină analiză a operelor unor scriitori ca Eminescu, Duiliu Zamfirescu, I.L. Caragiale, B.P. Hasdeu sau I. Ghica. Anghel Demetriescu studiază lirica lui Eminescu, relevă valoarea literară a discursurilor parlamentare ale lui Titu Maiorescu și comentează poezia lui Al. Sihleanu. Despre Delavrancea scrie N.I. Apostolescu, iar Gala Galaction despre Iulia Hasdeu. Preocupându-se în mod constant de istoria literaturii române, revista a inclus în paginile
LITERATURA SI ARTA ROMANA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287827_a_289156]
-
deosebirea dintre sociologia americană și antropologie este că prima „ne studiază pe noi, iar cealaltă pe alții” -, în ultimele decenii studiile antropologice cuprind și societățile complexe, industrial-urbane. Analiza unor manuale sau alte texte de sinteză, tratate de sociologie și antropologie relevă că subzistă totuși onuanță marcantă între cele două discipline și în explorarea familiei: sociologia integrează parcă mai substanțial date ale altor ramuri de știință (în particular, ale psihologiei sociale), antropologia fiind saturată, în schimb, în mai mare măsură de date
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
pivotul întregii vieți sociale; era practic singura instituție, ea concentrând aproape în exclusivitate funcțiile educației, religioasă, sanitară, politică, economică, de control social și protecție a indivizilor. Analiza conținutului manualelor, al tratatelor și culegerilor de studii ce au ca subiect familia relevă două tendințe fundamentale: existența în cazul familiei a abordării macrosociologice (familia ca instituție socială, locul și rolul său în ansamblul societal, și relațiile cu alte instituții) și a celei microsociologice (structurile și procesele din interiorul grupului familial). Sociologia și antropologia
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
mai mare interferență între sociologie și antropologia culturală, prima interesându-se tot mai mult de varietatea în spații culturale, iar cea de-a doua făcând tot mai dese referiri la familie și sistemul parental din societățile complexe, postindustriale. Se poate releva, de asemenea, preocuparea pentru sociologia și antropologia aplicată și în domeniul spațiului familial și de rudenie (parental), acordându-se o atenție sporită problemelor pe care le înfruntă familia contemporană (vezi 1.2. și 1.3.). Capitolul 2tc " Capitolul 2" Strategii
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]