11,108 matches
-
chestiune de amănunt, dar nu lipsită de interes, răspunderea cade asupra albinei, așa cum ariciul din legenda cosmogonică românească este solicitat, într-o situație la fel de critică, să corecteze fizionomia pămîntului zămislit „inițial” de Dumnezeu. Telepinus este evocat în cîntece patetice și ritualuri adecvate, se șoptesc descîntece din repertoriul general cunoscut, pentru îmbunarea și aducerea eroului la normalitate: „Așa cum mierea este dulce, iar smîntîna este moale, întocmai și sufletul lui Telepinus să fie dulce și moale! Iată, o, Telepinus! Eu am stropit drumurile
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
cerul”. Mai mult decît atît, suprafața (pardoseala) era ornamentată în mod meșteșugit și savant cu forme cromatice și simboluri astrale, ca repere orientative în misterele zalmoxiene. Aici se întîlneau, cu siguranță, căpeteniile la sfat, îndeosebi frații gemelari, aici se desfășurau ritualuri la solstiții și în ajunul unor evenimente menite să reglementeze viața oamenilor cu lumea divină. Un autor avizat care a consacrat o carte și o viață acestei probleme, scrie: „Forma, numărul și ritmul, înscrise în sistemul arhitectural al templelor dacice
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
comoară, de a se menține grăbită pe cărări fără capăt, o plasează într-un univers propriu, de nepătruns. Nu oricui, după credință, îi este permis să se apropie de ea, iar cine reușește, prin viață austeră și cumpătată, să îndeplinească ritualuri îndătinate și simple, să știe pe ce vreme se scot oile în porneală, ca la poruncă, ce hrană le este hărăzită și în ce condiții (ca și pentru plugar, există un calendar al păstorului, pe zile, săptămîni, anotimpuri), asigură bunul
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
Acest mod de a concepe existența, în manieră stadială și situaționistă, la porunca lui „de trecere”, se află în acord cu gîndirea misterică și mitosofică a lui Mircea Eliade: cu deosebire că autorul român pune surdină în partea spectaculară a ritualului și se lasă condus de catalogul de taină al „semnelor”. Ele ne înconjoară, fără să ne dăm seama și se cuvine a fi descifrate dacă vrem să viețuim cu adevărat; altfel spus, să deosebim sacrul (realitatea „vie” și nemărginită) de
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
aceluiași fapt de cultură, perpetuează și intensifică, în context nou, starea conflictuală, sporește virtuțile expresive, credibilitatea discursului etnologic. Să luăm ca ilustrare seria de secvențe repetitive care au apa ca materie primă și prin care s-a impus tipul de ritual consacrat sub una și aceeași titulatură, scalda. Prima variantă de scaldă e pregătită în cadrul complexului ritualistic al nașterii. Ea se înscrie, practic, într-un moment fix și consacrat al ritualului, acela al ridicatului copilului. Asta se întîmplă după cîteva zile
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
materie primă și prin care s-a impus tipul de ritual consacrat sub una și aceeași titulatură, scalda. Prima variantă de scaldă e pregătită în cadrul complexului ritualistic al nașterii. Ea se înscrie, practic, într-un moment fix și consacrat al ritualului, acela al ridicatului copilului. Asta se întîmplă după cîteva zile de la nașterea trupească, atunci cînd mica ființă a trecut cu bine examenul apariției în lumea văzutelor, dînd semne de sănătate și de robustețe. Moașa, protagonistul principal și complice în taina
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
gest simbolic de inițiere în cosmicitate. „Zările” îl preiau și-l recunosc de stăpîn în perspectivă, pe toate hotarele, de „împărat”. Mirele din „vînătoarea ritualică” (voievodul din balada de curte feudală, păstorul din Miorița) poartă deja însemne împărătești însușite prin ritualul ridicatului. Moașa dă mamei copilul, astfel renăscut, dacă este fată, ori tatălui, în caz de băiat. Numai după consumarea acestui act se trece la cufundarea în apă, ca să fie cuprins și „celălalt tărîm”. Și cufundarea se face cu dichis și
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
moartea sa sau după moarte, cînd s-a scăldat, se înfățișează înaintea lui Dumnezeu ca un tînăr de 30 de ani, iar de nu l-a ras, apoi bătrîn rămîne pentru totdeauna. Scalda de nuntă nu pare să aibă, ca ritual, o reglementare la fel de strictă, dar nu poate fi omisă. Fără ea, cununia nu are loc în satele de bună tradiție. Privite comparativ, scalda de naștere și scalda de nuntă diferă prin spectaculozitate și rigoare. Nunta se limitează la îmbăierea propriu-zisă
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
opera științifică, savantă, cît și în ficțiunile literare, în nuvele și în romane. Încă din primii ani ai publicisticii, din perioada studenției, a colaborării la „Știu - tot”, „Orizontul”, „Adevărul literar și artistic”, descoperea „cărțile morții” (egipteană, tibetană), personaje mitice exemplare, ritualuri misterice și se convingea din ce în ce mai sigur că există mai multe feluri de scenarii ale morții, care nu pot fi cuprinse într-o imagine constrîngătoare, reflectată într-o singură carte. Tocmai de aceea se poate spune că majoritatea scrierilor lui Mircea
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
după cum se vede din text, doar „ca ipoteză de lucru”. Spuneam, în Camera Sambô, că mitul ca narațiune sacră reprezintă doar o parte dintr-un complex comportamental convenit prin canon și tradiție. Desprinsă de corelatul său natural și congener, anume ritualul, narațiunea însingurată își pierde forța modelatoare, ca și sensurile prime și se transformă în literatură. Gestul ritualizat și cuvîntul restaurator de imagine și sens nu-și mai corespund. Basmul și legenda reprezintă forme tipice de astfel de desincretizări și „literaturizări
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
istorie sacră” și simbolică, în sensul că adevărurile rostite sunt „întemeietoare”, se bucură de privilegiul „întîietății” (s-au produs in illo tempore) și „unicității” (Kant: exemplae gratia). Nu numai gestul se încarcă de sens (dacă își găsește cadrul adecvat, anume ritualul, în desfășurare vie și naturală), dar și cuvîntul. Și el își reface puterile ziditoare, dacă rostirea are loc în spațiul ritualului și în secvența adecvată de timp. Eliade relevă posibila resemantizare a mitului cosmogonic, în măsura în care lectura lui ar marca începutul
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
tempore) și „unicității” (Kant: exemplae gratia). Nu numai gestul se încarcă de sens (dacă își găsește cadrul adecvat, anume ritualul, în desfășurare vie și naturală), dar și cuvîntul. Și el își reface puterile ziditoare, dacă rostirea are loc în spațiul ritualului și în secvența adecvată de timp. Eliade relevă posibila resemantizare a mitului cosmogonic, în măsura în care lectura lui ar marca începutul unei lucrări de interes general: însemna imitarea prin repunerea în scenă a unui act primordial și prestigios, ca o cale mistică
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
modernă și pluridisciplinară (mitologie, filosofie-ontologie, filologie, psihanaliză, antropologie) o întreagă fenomenologie a acestei experiențe fundamentale, moartea. În fapt, au fost depășite cadrele unei mitologii a morții, în cazul în care s-ar fi bazat pe narațiuni și aventuri eroice, pe ritualuri consacrate și mistere, trasînd liniile unui comportament de elevată semnificație socio-cosmică. Cine citește cărțile morții, traduse la noi în ultimele decenii, nu-și poate însuși o informație completă, mai ales că lucrările respective sunt mult diferite ca mentalitate mitică. Le
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
perspectivistică, momentul feeric al trecerii (mutația ontologică nuntă-moarte) și imaginea estetizată a morții exclud imaginarul terifiant și teama. Iluzia integrării în cosmicitate nu se poate concepe sub presiunea strivitoare a unui ecran sumbru. Este drept că momentul trecerii presupune un ritual complex, avînd multe etape în anterioritate, cu caracter inițiatic, pregătitor, care să asigure transformarea liturgică a ființei, înseninarea finală. Cărțile morților, cele mai cunoscute, tibetană și egipteană, sunt axate tocmai pe această idee a eliberării neofitului de frică, a integrării
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
retrage într-o manieră incifrată, de unde aparenta disparitate a formelor, situație comună întregii poezii consacrate obiceiurilor. „Acele «medieri culturale comune», ni se spune, conduc la construirea marelui Text, a Poveștii care este țesătura formată din credințe, obiceiuri, datini, superstiții, cîntece, ritualuri, ceremonii, sau ceea ce, foarte sec, numim cultura populară românească” (datele cărții, p. 9). De aici recursul imperios la metodă. Autorii au apelat la hermeneutică, în varianta Paul Ricoeur, fără a neglija structuralismul lui Lévi-Strauss, direcții de cercetare care nu o dată
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
și găsirea unor formule noi, impuse de specificul fiecărui areal etnic în general și între compartimentele creației, sensibil diferite de la o zonă la alta. În caz contrar, aplicăm aceeași grilă și Mioriței și unei balade cu tematică voinicească ori amestecăm ritualurile funerare carpatice cu ale dogonilor sau ale populației din Bambara. Școala antropologică engleză de la 1900 a falimentat tocmai pentru că a perseverat în a aplica mecanic modele ale culturii orășenești, de ultima oră, asupra celei „primitive”; teoria „prelogismului” a lui Lévy-Bruhl
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
optime în comentarea textului, ca Text și ca Poveste. Sumarul cărții înscrie cel puțin trei capitole excelente care onorează pe orice cercetător care se respectă. Se remarcă îndeosebi: Încercare de hermeneutică a textelor ritual-funerare. „Cîntecul Zorilor” și „Cîntecul bradului; De la ritual la ceremonial-actul ritual ca formă de comunicare. Miorița se constituie în „marele absent”. C. MIORIȚA în transhumanță mondială Și încă nu cunoaștem toate traducerile Mioriței, pentru că ceasul ne aduce oricînd surprize, precum cea oferită de domnul Dan Romașcanu din Danemarca
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
înmormântări duble. Au fost surprinse reînhumări sau doar înmormântări de cranii. Se conturează două perioade în istoria necropolei: 1) perioada de înmormântare continuă, care durează între secolele II-VII p.Chr.; 2) înmormântări care aparțin secolelor X-XII. 3.2. Rit și ritual Deși cronologic necropola de la Beroe (Piatra Frecăței) se întinde pe mai multe secole, totuși, cu excepția a 5 morminte de incinerație, ritul general este cel al inhumației iar poziția dominantă este dată de orientarea capului spre est și a picioarelor spre
Elemente ale prezenţei paleocreştine în necropolele din Sciţia Minor (secolele IV-VI) by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100982_a_102274]
-
au observat urme de fum). Amenajarea deosebit de îngrijită a acestei construcții (mormânt hipogeu) și bogăția inventarului a determinat arheologii să o considere zona centrală a necropolei romano-bizantine de la Callatis, stabilind datarea acestui monument pentru secolul V. 4.3. Rit și ritual în necropola callatiană Una dintre caracteristicile necropolei o constituie înmormântările comune: aproximativ 1/3 din morminte cuprind între 2-12 schelete, iar cele mai multe, circa 2/3, sunt morminte cu un singur schelet. În mormintele comune - înhumările au avut loc succesiv, într-
Elemente ale prezenţei paleocreştine în necropolele din Sciţia Minor (secolele IV-VI) by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100982_a_102274]
-
ca și cum ar fi ridicate în act de rugăciune; influențe specifice ereziei bogomile bulgare de secol X-XI). În patru morminte s-au găsit schelete cu picioarele ușor îndoite sau chiar încrucișate (2 cazuri). Se pare că nu e vorba de un ritual aparte, ci doar de anumite devieri și deplasări ale oaselor, care au survenit, fie în timpul depunerii cadavrului înmormântat și a acoperirii lui cu pământ, fie în momentul introducerii unor cadavre ulterioare, în cazul mormintelor succesive. Mormintele cu mai multe schelete
Elemente ale prezenţei paleocreştine în necropolele din Sciţia Minor (secolele IV-VI) by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100982_a_102274]
-
mai frecvent întâlnit (uneori însoțit și de inscripții creștine), și dispunerea mormintelor în formă de cruce, corespunzând unei galerii de morminte (des întâlnite la Mangalia) dintr-o movilă romanică mai veche, din partea de nord-est a necropolei. Trăsăturile creștine ale necropolei, ritualurile și obiceiurile noii credințe monoteiste, atestă o mărturie nemijlocită pentru stadiul creștinismului în istoria cotidiană a populației din Callatisul secolelor IV-VI. Dacă ar fi să socotim numai după dovezi, necropola aceasta ar aparține epocii creștine din secolele IV-VI
Elemente ale prezenţei paleocreştine în necropolele din Sciţia Minor (secolele IV-VI) by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100982_a_102274]
-
descoperite în 1956, cu ocazia trasării a două secțiuni în vederea cercetării bazilicii extra muros. În anii 80 (sub conducerea lui Alexandrescu, 1982-1988) a fost identificată și cercetată bazilica episcopală (A. Rădulescu, Al. Suceveanu, P. Alexandrescu). 8.1. Elemente de rit, ritual și inventar Cele mai multe morminte datează din secolul IV (pe baza monedelor și a pieselor de inventar); cu ocazia cercetării lor, s-au observat următoarele caracteristici: 1) mormintele sunt amenajate în formă de groapă simplă sau protejate cu pietre, țigle sau
Elemente ale prezenţei paleocreştine în necropolele din Sciţia Minor (secolele IV-VI) by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100982_a_102274]
-
a unei descoperiri întâmplătoare (identificate cu prilejul executării unor lucrări edilitare, într-un strat de argilă la o adâncime de 7 m) s-au cercetat unele complexe funerare, constând din trei camere mortuare dispuse în cruce. Elementele de rit și ritual surprinse în timpul cercetărilor arată că este vorba de cavouri cu caracter familial. Înhumații erau așezați în poziție dorsală, cu mâinile aduse pe piept, în sicrie de lemn, având cruci (modelul crux latina) incizate pe laturile lungi. Un element deosebit de important
Elemente ale prezenţei paleocreştine în necropolele din Sciţia Minor (secolele IV-VI) by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100982_a_102274]
-
de piese), considerate de proveniență locală. Orientarea celor înhumați a putut fi stabilită în 33 de cazuri: 28 aveau orientarea V-E, iar 5 N-S sau NE-SV. Mormintele de inhumație, urmare a cercetării și analizei elementelor de rit, ritual și a ofrandelor recuperate, au fost datate diferit: 7 morminte din secolul II și 12 din secolul III (unele din ele, orientate V-E, ar putea fi atribuite, în opinia descoperitorilor, creștinilor timpurii); alte două sunt din secolul IV, unul
Elemente ale prezenţei paleocreştine în necropolele din Sciţia Minor (secolele IV-VI) by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100982_a_102274]
-
Chiosè Aidin, de lângă Silistra, are conținut clar creștin: Maica Domnului este redată cu Pruncul Isus, pe genunchi, flancați de Sfinții Arhangheli Mihail și Gabriel. Piesa datează probabil din secolul VII. Aceste descrieri reflectă mărturiile tardive ale artei sculpturale, prezente în ritualul funerar paleocreștin, despre prelungirea agoniei mentalităților politeiste, care mai păstrau încă unele reflexe accentuate ce vor fi înlocuite ori vor dispărea total în perioada următoare. Capitolul III Analiza generală a elementelor paleocreștine 1. Rituri funerare în necropolele Sciției Minor (secolele
Elemente ale prezenţei paleocreştine în necropolele din Sciţia Minor (secolele IV-VI) by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100982_a_102274]