4,067 matches
-
pe scări, spre sala de ședințe. Era o sală urâtă, cu bănci de lemn și cu o masă lungă, acoperită cu o cârpă ieftină, roșie, roasă de șoareci. Scaunele de la masa prezidiului erau vechi, descleiate și aveau tapiseria, de asemenea, roasă de șoareci. Nici unul nu semăna cu celălalt. În sala de ședințe, urâtă și prăfuită, mirosea puternic a praf și a vechi. Mai era un miros care nu-mi era cunoscut, dar cât se poate de neplăcut (aveam să aflu peste
BIETUL OM SUB VREMI by DORINA STOICA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/531_a_938]
-
un avion special în America de Sud pentru a pregăti, în 1973, vizita "tovarășului" în Chile. Erau sute de colete cu "volumele tovarășului și ale tovarășei academician", dar și cărți de beletristică, istorie, albume, filme documentare, discuri, diapozitive, care zăceau nedesfăcute, unele roase de șoareci sau deja mucegăite. Trecuse un an de la retragerea "rapidă" de la post a predecesorului meu cu "ochi albaștri" și în căsuța din curte mai zăceau claie peste grămadă obiectele personale ale familiei, pe care în grabă nu le-au
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1570_a_2868]
-
vieți cu fostele sentimente, într-un amalgam lutos, rece, pământ rudimentar, pietros, nici ei nu mai există. Nici în amintiri nu-i mai putem vedea; ni-i imaginăm doar, și, desigur, cu totul altfel de cum au fost. * Cineva, un intelectual, ros vădit de alcool, bate sfios la ușă, cerând parcă să-i acompaniez insomnia. Privind cu interes la vechea mașinărie de înduioșat suflete, îmi propune s-o restabilească; "e ușor, sunt... am fost", corectează, specialist în mecanică fină. "Și ce să
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1485_a_2783]
-
uscați (galeți), carne sărată (gătită într-un terci cu legume sau servită rece, cu pesmeți), pește, slănină, ouă, brânză, fasole, cartofi, zahăr, ceai, cafea, rar legume și fructe proaspete ; prost conservate, alimentele fermentau, adesea, se stricau, prindeau viermi și erau roase de șobolani. Se bea rom sau grog (rom cu apă) - cea mai frecventă băutură pe corăbiile anglo-americane, dar și bere sau, la mesele ofițerilor, vin. Se făceau regulat carturi pe covertă și sus, în gabie, lucru benefic inclusiv pentru confortul
PIRAŢI ȘI CORĂBII Incursiune într‑un posibil imaginar al mării by Adrian G. Romila () [Corola-publishinghouse/Memoirs/850_a_1578]
-
simul tan, un exponent re mar cabil al timpului său, despre care un analist al ilu minismului pre cum Marie-Noëlle Bourguet a afir mat: Pe mare găsești aventurieri, ma rinari sau cor sari, ca piratul englez William Dampier : după nume roase expediții de jaf împotriva sta bilimentelor comerciale spa niole din Antile și din Golful Mexic, acest franctitor al ex plorării și curios pe deasupra luptă cu valurile în Asia și în Marea Chinei, se asociază în Anglia cu naturalistul Hans Sloane
PIRAŢI ȘI CORĂBII Incursiune într‑un posibil imaginar al mării by Adrian G. Romila () [Corola-publishinghouse/Memoirs/850_a_1578]
-
iarnă nu se mai găsea un băț în tot orașul. Ingeniozitatea omului este însă mare - sau, cu un proverb mai vechi, „nevoia te învață” - așa încât și această problemă era, de bine de rău, rezolvată. Cele mai multe garduri dispăruseră [21] de mult - roase de caii Rușilor și arse de stăpânii cailor -; dar soldații unităților militare românești din Iași, plecați cu căruțele pe bariere pentru diferite corvezi, veneau cu câte o legătură de vreascuri, mai groase sau mai subțiri, aproape întotdeauna verzi, adunate din
Mărturisirile unui „criminal politic” by Vladimir Dumitrescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/828_a_1741]
-
ca nefolositoare. Exemplul clasic, de atâtea ori citat, a fost Iulian Apostatul , deși, firește nu-mi pot îngădui să compar această nobilă figură istorică cu sinistrul cioclu de la Iași, căci primul a încercat să apere măreața construcție a imperiului roman, roasă de „termitele” creștine tocmai atunci când primea cele mai puternice lovituri de berbec ale năvălirilor barbare, pe când celălalt a renegat naționalismul pentru blidul de linte întins de burghezia bancară liberală și pentru osanalele presei evreiești care l-a ridicat în slavă
Mărturisirile unui „criminal politic” by Vladimir Dumitrescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/828_a_1741]
-
Dacă ar mai exista în țara noastră câteva sute de slujitori ai altarelor ca protopopul Ion Moța, credința n-ar fi un cuvânt deșert, iar biserica ar mai putea nădăjdui să se scuture de pecinginea ce o acoperă și o roade. Când, după cuvântările lui Corneliu Georgescu și ale celorlalți camarazi, bulgării de pământ au răsunat pe coșciugul coborât în groapă, ca în balada lui Coșbuc: „Și-adânc din bubuitul frânt Al bulgărilor de pământ...”, lacrămile noastre ale tuturor șiroiau nu
Mărturisirile unui „criminal politic” by Vladimir Dumitrescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/828_a_1741]
-
de modernizare eșuează? De ce nu reușim să ne înțelegem în probleme de fond? De ce, în loc să ne ajutăm să ne ridicăm împreună, de fapt ne autosabotăm? De ce spațiul public este adesea un spațiu al nimănui în loc să fie al oricui? De ce ne roade pizma pe semenii noștri care reușesc? De ce nu facem norme, ci le importăm și adesea doar ne prefacem că le respectăm? De ce nu suntem mândri de reușitele colegilor noștri? De ce facem politici resentimentare? De ce politica nu e știința noastră de
Dincolo de îngeri și draci: etica în politica românească by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1964_a_3289]
-
ne-am rezolvat tensiunile după prototipul baladei fundaționale, cel al Mioriței. Ceea ce am făcut sistematic a fost să fim orbi la acea parte din Miorița care nu ne flata deloc. Pe scurt, balada este o poveste în care doi ciobani, roși de invidie pe reușitele celui de-al treilea (oi mai multe, mândre și cornute, cai învățați, câini mai bărbați), nu procedează de loc rațional, nici pe varianta morală: să negocieze asocierea, să dorească să învețe metodele de a ajunge la
Dincolo de îngeri și draci: etica în politica românească by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1964_a_3289]
-
sunt foarte puțini, iar „eroismul” lor se reflectă într-o medalie, nu în nivelul de trai. Până la urmă, dacă erai foarte bun sau foarte slab, nu conta absolut deloc pentru standardul de viață pe care îl aveai. Ca să nu ne roadă invidia, partidul avea o imensă grijă să distrugă prin omogenizare socială, diferențele dintre noi, acele diferențe care ne-ar fi făcut să ne simțim frustrați prin comparație. Partidul știa ce nevoi avem. Stabilise că ne trebuie 8 metri pătrați locuibili
Dincolo de îngeri și draci: etica în politica românească by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1964_a_3289]
-
că proporția prietenilor mei bărbați și a femeilor prietene este egală. Când mă simt bine și destul de odihnită îmi place să arăt bine, nu sunt frustrată estetic nici la 51 de ani, dar ca la 51 de ani. Nu mă roade invidia pe nici un bărbat și nu mă roade nici o invidie: prețuiesc oamenii pentru ceea ce fac, pot să admir foarte bine și un lăcătuș și un președinte de țară, cu condiția să lucreze cum trebuie. Admir oamenii în urma cărora rămâne ceva
Dincolo de îngeri și draci: etica în politica românească by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1964_a_3289]
-
prietene este egală. Când mă simt bine și destul de odihnită îmi place să arăt bine, nu sunt frustrată estetic nici la 51 de ani, dar ca la 51 de ani. Nu mă roade invidia pe nici un bărbat și nu mă roade nici o invidie: prețuiesc oamenii pentru ceea ce fac, pot să admir foarte bine și un lăcătuș și un președinte de țară, cu condiția să lucreze cum trebuie. Admir oamenii în urma cărora rămâne ceva bun, util, n-are importanță ce, oameni care
Dincolo de îngeri și draci: etica în politica românească by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1964_a_3289]
-
în poziție de drepți. Nu se mai auzea nici musca. În timpul acesta Labiș, care era mic de statură, se furișă de pe podium și, înșurubându-se printre bănci, o zbughi glonț pe ușa deschisă. Cu aer de căpcăun în stare să roadă oase, Cățeaua urcă la catedră, deschise catalogul și rosti peltic: - Eh! Ia să poftească la lecsie, Cârsiu Adrian... Labis Nicolae (cu o satisfacție drăcească, vocea ei deschidea aici o acoladă de subînțelesuri). Pierzând de mult nădejdea de a promova, bietul
Muzeul păpuşilor de ceară by Marcel Tanasachi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91828_a_93567]
-
fratele omului politic radical, de mai multe ori ministru și succesor al mareșalului Lyautey în Maroc, era bine cotat la Quai d'Orsay; rusul Giers, vărul fostului ministru al Afacerilor Externe, urma să-i succedeze ca Agent civil lui Demerik, ros de boală. Colegul german, von Fersen, amator de vechi gravuri și de alcooluri fine, care îi aduseseră o gută rebelă, stătea departe de "comedia" reformelor, al cărui scenariu era dezaprobat în șoaptă de către guvernul său, după cum dezaproba tot ce atingea
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
-
obținut de la sultan prin amabilitatea Berlinului... Pe măsură ce medicii constatau, în perioada vacanțelor de vară petrecute la Ischl 92, că împăratul nu mai avea aceeași vigoare pentru a vîna în munți, și că în pragul iernii niște inflamări pulmonare, repede controlate, rodeau organismul pînă atunci robust al lui Franz Iosif acesta, puțin cîte puțin, îi trecea Arhiducelui Moștenitor o parte importantă din funcțiile sale de suveran. Deși citea în fiecare dimineață rapoartele ministeriale, Împăratul îl însărcinase pe Franz Ferdinand să ia în
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
-
sentințe fără apel. Se simțea la el o urmă de astm care amintea boala cronică ce progresa ascunsă undeva în trup. Cîteva luni mai tîrziu, o criză de bronșită declanșată pe malul Mării Negre, în România, avea să doboare acest organism ros pe dinăuntru și să pună capăt unei existențe zbuciumate, făcute din închisoare și lupte de guerilă, cînd împotriva germanilor, cînd a rușilor, dar cu aceeași înflăcărare patriotică exaltată și intransingentă. Informațiile noastre, confirmate la Varșovia de cele ce-mi erau
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
-
regina cărților o...pe Cătălina. ( supără, bucură, interesează ) Cătălina nu putea să...în parcul de joacă. (intre, pătrundă, viseze) ... să citesc și eu cartea aceasta. ( vreau, intenționez, încerc ) 4) Scrie două propoziții în care să folosești sensurile diferite ale cuvântului “rod” 5) Formează cuvinte noi, adăugând silaba “re” înaintea cuvintelor date: întoarcere, ținere, memorare, cunoaștere, venire. 6) Alege două din cuvintele obținute de tine și alcătuiește propoziții. Prietenii pădurii A venit vacanța de vară. Teodora și Vlad sunt fericiți. Au terminat
Prieteni de poveste. Teme de vacanţă. Limba română, clasa I by Cecilia Romila () [Corola-publishinghouse/Science/91492_a_92303]
-
necazuri. Copacii n-au nici un necaz, spune Teodora. - Ba au și ei necazuri, necazuri de copaci, îi lămurește bunicul: frigul iernii, care le poate îngheța rămurelele tinere, vîntul năprasnic, ce-i poate scoate din rădăcină, dinții iepurașilor ce le pot roade coaja de pe tulpini, oamenii nechibzuiți, care-i pot rupe din cine știe ce motiv. - Și cum pot fi apărați de aceste necazuri? întreabă într-un glas copiii. Bunicul îi privește cu drag și le vorbeste cu blândețe:pădurea domolește vântul năprasnic, îmbrățișându
Prieteni de poveste. Teme de vacanţă. Limba română, clasa I by Cecilia Romila () [Corola-publishinghouse/Science/91492_a_92303]
-
1838), a lăsat stihuri de modă veche, străbătute de simțul deșertăciunii și de grija mântuirii, descriind în tuș foscolian sinistritatea cimiterială: Galeriile surpate, stâlpii sfărmați și căzuți Peste aur, peste lustru îi văd cu mușchiu învăscuți, Scările, ce se văd roase de omenescul picior, Ajung să fie străpunse de troscot și urzișor, Și fereastra, întru care flori de tot feliu-nflorea, Sfredelită de un șarpe, ce se sorește pe ea. Versurile lui Nicolae Dimache († 1837) sunt și ele de inspirație veche, pe
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
nerv. Lăpu-șneanu-vodă aduce complicații împotriva spiritului cronicilor și face abuz de shakespearianism. Anna debitează insanități ca o Ofelie: Racul are două clește Și au prins în ele-un pește; Peștele a dat din coadă, Când a vrut racul să-l roadă. Racul zice: stai, măi știucă! Eu nu-s pește, ci-s nălucă... ANTON NAUM, D. OLLĂNESCU-ASCANIO, I. CARAGIANI De la "rafinatul Naum" (1829-1917) au rămas poeme fastidioase ca Aegri somnia, lungă meditație asupra caducității, și o imitație după Reineke Fuchs al
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
se îneacă în grosimea tăcerii absolute: În odaie prin unghere În această dulce pace S-a țesut painjiniș Îmi ridic privirea-n pod Și prin cărțile în vravuri Și ascult cum învălișul Umblă șoarecii furiș De la cărți ei mi le rod. Se trage în concavitatea odăii, reintră în cursul propriei existențe și de aci în mitul nației, încît, pierdut departe în fabula fără fund, abia simte mâinile reci ale femeii. Se-ntunecă. Apoi cade într-o mândră indiferență: Piară-mi ochii
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
cuvânt Să-năbușe durerea în inima-mi ce bate Ușor ca o pendulă uitată pe-un mormânt. În Sfârșit de toamnă este atinsă, înaintea lui Ion Pillat, voluptatea intimistă a evocării alimentelor: În mintea lor bolnavă și-n sufletul lor ros De moartea dureroasă a zilelor în noapte, Șovăitoare, iarna, intra ca un miros Subtil de pâine caldă și de castane coapte. Ce e valabil în partea inedită din Inscripții e tot în direcția evocării sufletului naturii moarte, ca în Umbra
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
din ochii fumurii, Izbind cu cozile în muște. Tălăncile domol se-ngînă, Cât graurii, scântei de soare, s-au fugărit pe bălării. Fântâna cumpăna destinde ca o lăcustă. Ziua moare... Un taur se ridică negru, în seara galbenă mugind, Și-și roade coarnele de crucea ce tremură scârțâitoare, Cu un Hristos, ce-n zugrăveală stă slab, uscat și suferind. G. TOPÎRCEANU Autor de "parodii originale" care dovedesc un proces mimetic superior, G. Topîrceanu (1890-1937) poate crea sub aparența de pastișă. Parodia după
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
închide și redeschide documentul creat! 15.Ordonează cuvintele pentru a descoperi proverbele: a)cât, omul, învață, trăiește b)tace, si, înțeleptul, face c)faci, găsești, bine, bine d)mult, vorba, dulce, aduce. 16.Scrie cuvintele următoare și subliniază consoanele: cad, rod, sap, lac, cojoc, ropot, amar. (Pentru subliniere folosește comandă Underline din bară de editare.) 17.Scrie versurile următoare și subliniază vocalele iar consoanele scrie-le cu stil italic bold: „Bunica-mi spune deseori Că e un suflet și în flori
ABC-ul lucrului in Microsoft Word by Aurora Adam () [Corola-publishinghouse/Science/84036_a_85361]