5,379 matches
-
Partea glumelor” era tipărită „Povestea vorbei” de Anton Pan, iar Orest Horea Pașcanu semna versurile „Leibă cel cuminte”. Rubrica „Cuvinte de haz” găzduia „Neamțul la război”. Gazeta mai oferea: „Știri din lumea mare”, dar și „Știri mărunte”, poșta redacției, Calendarul săteanului, reclamă comercială. * Gazeta de Herța Gazeta de Herța. Numărul 10 din 14 martie 1998, cu multe programe electorale, propagandă pentru candidații circumscripției nr.204 Noua Suliță. 103 * Gazeta țăranului Gazeta țăranului a domnului Florică Lupu și Țăranul domnului Dori Popovici
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
martie 1884 s-a deschis un cabinet de citire în satul Toporăuți, județul Cernăuți; la îndemnul și sub îndrumarea preotului Grigore Vorobchevici. „Cabinetul a hotărât să închirieze în cele 4 coturi ale satului câte o casă, unde să se adune sătenii în duminici și sărbători, pentru a li se citi gazete și cărți. Venind în întâmpinarea nevoii de a se lupta împotriva alcoolizării țărănimii, interes al boierimii, intelectualii satelor și Steluța , „Foaie pentru poporul român de la țară” (21 septembrie 1883 - 20
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
de critică de artă, de serbări și jubilee într-o vreme de atâta anarhie administrativă?” Se întreba și-i răspundea retoric, într-un fel, „U.N. critic” cititorului dornic să vadă în Timpul ceea ce oferea, de exemplu, Glasul Bucovinei ori Foaia săteanului - un ziar mic dar care avea de toate, inclusiv literatură și încercări de prezentare a trecutului istoric al Moldovei... În ciuda faptului că are colaboratori pe Gr.V Coban (medalion Nichifor Crainic), D. FloreaRariște, Volbură Poiană Năsturaș, Iustin Ilieșiu, D. Murărașu
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
O. Kobyleanska nr.5 (Format 42x59 cm.) Sâmbăta, de regulă, ziarul apare în 4 pagini, din care două pagini sunt ocupate cu „Tele-săptămâna” și ... publicitate. Are o ilustrație de calitate. * ALBUME, ALMANAHURI, ANUARE, BULETINE, CALENDARE ȘI REVISTE... Agricultorul, foaie pentru săteni, editor Directoratul general pentru agricultură și domenii în Cernăuți, apare în perioada 1909-1923, de două ori pe lună, sub îngrijirea agronomilor bucovineni. Redacția și administrația în strada Dr. Reiss nr. 10, redactor responsabil inspector agricol Longhin Nuțu. În numerele 3
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
Sibiu, Constanța, Chișinău, dar mai ales din Cernăuți). În ce privește răspândirea revistei Albumul aritmetic cu nr. 3 din 1930, rezultă că a avut tipărite 20.000 de exemplare. Iată și o fotocopie dintr-o pagină a revistei: Caracterul practic arată de ce sătenii, care mai trăiesc, și au învățat la școala primară prin anii 1930, reușesc să rezolve lesne exerciții aritmetice repede și corect, fără întrebuințarea calculatorului pe care-l folosesc școlarii din zilele noastre. România a avut întotdeauna o școală și un
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
istorie, arheologie, etnografie, folclor, seria a II-a, anul I - II, 19431944, realizat la Cernăuți 1944, la Tipografia „Mitropolitul Silvestru”, Piața Unirii nr.3, a fost publicat de Nicolai Grămadă, directorul Muzeului Bucovinei. În cuprinsul Anuarului: Cuvânt înainte, Nicolai Grămadă, „Sătenii și stăpânii în Bucovina, între 1775 și 1848”; Teodor Bălan: „Eudoxiu Hurmuzachi și memoriul românilor ardeleni din luna lui februarie 1849; Gheorghe Duzinchevici: „Un episod din revoluția de la 18481849: trecerea generalului Bem în Moldova”; Leca Morariu: „Epaminonda” Bucevschi: Gloria picturii
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
Duminicii respective, sfaturi gospodărești, despre sănătatea omului, agriculturii, creșterea vitelor, întreținerea locuinței, materiale distractive și instructive, informații din țară și străinătate. Calendarul poporului a apărut în 3.500 de exemplare care se expediau intelectualilor de la sate pentru a le distribui sătenilor în mod gratuit și ajungea în toate județele Bucovinei dar și în județele Hotin, Bălți, Botoșani, Dorohoi, Năsăud și Baia. Foaia a apărut cu regularitate până la 21 iulie 1935, la al 68lea număr de apariții - deci doi ani și jumătate
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
de bucate pentru cele trei zile ale Crăciunului și noaptea Anului Nou, aperitive, sfaturi practice pentru făcutul săpunului în casă, curățarea ștergarelor de borangic, curățirea cojoacelor etc. Revista din aprilie 1943 prezintă interes pentru că vorbește despre ouăle de Paști, alimentația săteanului, încondeierea ouălor, înrebuințarea plantelor medicinale, preparate în casă, rețete pentru prepararea cozonacilor, a plăcintelor, borșurilor, a preparatelor din urzici și alte verdețuri, din carne de miel, sfaturi pentru păstrarea și curățirea blănurilor, a hainelor de astrahan. Publicația are cuvinte de
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
bucurie noua revistă de literatură și folclor a dlui Leca Morariu, intitulată Făt-Frumos. Vrednica și inimoasa soră se tipărește la Suceava, unde trăiesc cele mai alese amintiri despre munca lui S. Fl.Marian și unde, în fiecare an, miile de săteni de pretutindeni se întâlnesc în jurul Sfântului. Fiind cea dintâi revistă de folclor din Bucovina - și ținând apoi seama de hărnicia și priceperea dlui Leca Morariu sunt de mare preț pe acest tărâm urăm FătFrumosului bucovinean viață lungă și rodnică...” (Din
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
averii și foaia de jurământ. * Foaia poporului Foaia poporului, organul românilor din Bucovina, a apărut la Cernăuți în perioada 1909-1914. * Foița Centralei însoțirii economice române din Bucovina Foița Centralei însoțirii economice române din Bucovina, este supliment la Foaia poporului. * Foaia săteanului Foaia săteanului, supliment literar, cu caracter independent, aparținea ziarului Gazeta Bucovinei și apărea la Cernăuți în perioada 5 mai -29 decembrie 1891 (format 23/31 cm). Ca și Gazeta Bucovinei era redactată de Pompiliu Pipoș, în calitate de director, adus de la TribunaSibiu
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
foaia de jurământ. * Foaia poporului Foaia poporului, organul românilor din Bucovina, a apărut la Cernăuți în perioada 1909-1914. * Foița Centralei însoțirii economice române din Bucovina Foița Centralei însoțirii economice române din Bucovina, este supliment la Foaia poporului. * Foaia săteanului Foaia săteanului, supliment literar, cu caracter independent, aparținea ziarului Gazeta Bucovinei și apărea la Cernăuți în perioada 5 mai -29 decembrie 1891 (format 23/31 cm). Ca și Gazeta Bucovinei era redactată de Pompiliu Pipoș, în calitate de director, adus de la TribunaSibiu și de
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
mai -29 decembrie 1891 (format 23/31 cm). Ca și Gazeta Bucovinei era redactată de Pompiliu Pipoș, în calitate de director, adus de la TribunaSibiu și de Vasile Marco - redactor responsabil. Sau tipărit 8 numere, la intervale diferite de timp, foaia fiind destinată sătenilor și avea o problematică diversă: rubrici cu povețe economice, mărunțișuri și ghicitori, Calendarul perioadei, Literatură cultă și populară - parte din ea selectată din periodicele transilvaniene, de la Iași sau de la București. Erau prezenți autorii: Ion Creangă, I. Slavici, N. Gane, I.
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
întâmplat cazuri că țăranul din sat nemaiputând suferi goliciunea învățătorului, l-a luat și l-a dus la oraș, unde la îmbrăcat din cap până în picioare. După ce la îmbrăcat, l-a dus în sat și s-a înțeles cu ceilalți săteni să-l ospăteze pe rând... În altă parte a țării un pensionar a murit de foame pentru că nu se gândise la aceea că ar putea solicita o diplomă de cerșetor; Ce ni se mai dă? Sporul cel nou de 40
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
trei ani de existență și merită sprijinul colegilor noștri, căci dau la iveală comorile de gândire și simțire artistică, precum și diferitele datini și credințe ale țăranului nostru. Cea mai bună propagandă pentru scrisul și cartea românească se poate face printre sătenii noștri cu ajutorul acestei publicații. Iar colegii pot avea o plăcută ocupație intelectuală, îndeletnicindu-se cu culegerea și publicarea de cântece, doine, chiuituri, colinde, cântece de stea, orații, bocete, descântece, proverbe, snoave, ghicitori, cântece, basme, tradiții, jocuri de copii, datini, obiceiuri
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
avea o plăcută ocupație intelectuală, îndeletnicindu-se cu culegerea și publicarea de cântece, doine, chiuituri, colinde, cântece de stea, orații, bocete, descântece, proverbe, snoave, ghicitori, cântece, basme, tradiții, jocuri de copii, datini, obiceiuri, credințe precum și orice se referă la viața săteanului. Întrucât ne permite spațiul restrâns al revistei noastre, putem publica și noi în „Foița” material folcloric original, care nu a fost redat după scrieri publicate în gazete, reviste, calendare sau cărți. Mai ales am publica legendele în legătură cu vecinătatea comunei, prevăzute
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
supraviețuitorilor consemnate de Dumitru Ignat. La acel moment, mai erau în viață, după cum consemnează realizatorul ediției, cam trei sute de foști deținuți politici. Mărturiile sînt ordonate alfabetic. Vasile Ailenei (n. 1929), agricultor din Bălușeni este arestat în octombrie 1948, împreună cu alți săteni pentru revoltă împotriva sistemului. Este rapid anchetat și condamnat la 2 ani închisoare, majorată de către Ministerul de Interne, fără judecată, cu încă jumătate de an. Nu el, cît copiii au avut de suferit, n-au avut acces la învățămîntul superior
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
judecată, cu încă jumătate de an. Nu el, cît copiii au avut de suferit, n-au avut acces la învățămîntul superior pe motiv de cazier politic al tatălui. Ilie Alexoaie (n. 1929), agricultor din Roma, s-a revoltat împreună cu alți săteni în contra comuniștilor, veniți în 12 iunie 1949, pentru a-i lămuri să-și comaseze pămînturile. Tatăl va fi arestat și adus acasă pentru a-l aresta și pe fiu. Se va ascunde și va sta fugar pînă în 1971, în
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
de a-mi nara un banc pe acest subiect banc pe care, se pare, că îi făcea plăcere a-l povesti și sigur nu am fost unicul ce am avut onoarea de a-l asculta: "În gara Iași coboară un sătean și întreabă: Unde-i Securitatea? Cineva îi șoptește, conspirativ, la ureche: Peste tot, peste tot!". Într-un asemenea context frica a indus o obediență generalizată a populației. Dispariția intimității, a transformat societatea într-un conglomerat de insule, lipsite de comunicare
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
Acum românii se căiesc, dar ce să mai facă? Ei se gândiseră la originea lor romană, și nicidecum la asimilarea cu țiganii. Între români și țigani au avut loc și confruntări sângeroase. Într-un sat, un țigan ucide un român. Sătenii, indignați, se năpustesc asupra Întregii comunități țigănești. Pun foc la case, mor oameni arși de vii. Chiar dacă asemenea episoade sunt izolate, ele constituie un semnal de alarmă. Singura soluție este acceptarea și integrarea. țiganii vor trebui ridicați, puțin câte puțin
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
Cum o fetiță din neamul nostru, pe care bunicul a jucat-o de multe ori pe genunchi, numai de 4 ani, se află de față și întreabă ce are bunicul, cu un glăsușor argintiu așa de dulce, așa de frumos! Sătenii: moș-Vasile Bujor și alții. Moare în casa veche, cu ferestrele deschise. Pe masă un buchet de sulcină. Căci moare în toiul verii pe când vine pe aripa vântului mireazma fânului cosit... Mulți te înfruntă când ari: de ce tulburi fața pământului; și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
dai și ți-oiu plăti, da acuma nu. Dacă vrai, să m-aștepți până la toamnă... Cum nu, bade Costache? Te-aștept. Se poate să nu te-aștept tocmai pe dumneata? Din vorbă în vorbă, cad oamenii la învoială. Negustorul împrumută săteanului 5 lei până la toamnă. Săteanul va plăti în natură: o mierță de porumb. S-au înțeles. Românul a plecat; și-a luat o pălărie pe care a dat 3 lei 80 de bani. După ce ese din prăvălie, se întâlnește Românul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
da acuma nu. Dacă vrai, să m-aștepți până la toamnă... Cum nu, bade Costache? Te-aștept. Se poate să nu te-aștept tocmai pe dumneata? Din vorbă în vorbă, cad oamenii la învoială. Negustorul împrumută săteanului 5 lei până la toamnă. Săteanul va plăti în natură: o mierță de porumb. S-au înțeles. Românul a plecat; și-a luat o pălărie pe care a dat 3 lei 80 de bani. După ce ese din prăvălie, se întâlnește Românul cu doi prieteni.. A cumpărat
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
jupâne, cam așa-i... Să dea Dumnezeu să ajungem cu bine la toamnă..." Pleacă Românul. Trece anul. Nu se face nici în toamna anului 1905 porumb. Evreul nu mai poate aștepta și cum e el milos din fire dă pe sătean în judecată pentru două mierțe de păpușoi sau 48 de lei bani ghiață (mierța socotită cu 24 de lei). Dar nu e milă la mijloc. Socoteala și-o face domnul Strul și aici bine: suma de 48 de lei se
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
La judecată, unul din jurați era unul din tovarășii adălmașului și el știe că în adevăr Costache Dinu a luat parale și a făgăduit să le plătească. Judecata deci hotărăște ca negustorul să-și ia dreptul său. Deci condamnă pe sătean să dea lui Strul Cuten două mierțe de porumb sau 48 de lei, plus cinci lei cheltuială de judecată, ceia ce face 53 de lei. Trece termenul de apel, o lună de zile. Domnul Strul ia hotărârea definitivă și o
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
la 1864, anul împroprietăririi. Producția, în vagoane, a porumbului, după d. C. Stere (Foametea constantă) de la 1876 încoace socotită crește necontenit. Exportul e în creștere și mai mare, și cum și populația e în creștere, cantitatea după statistici consumată de sătean scade mereu. La 1876 se consuma 230 kgr de cap de populație; la 1903 era scoborâtă la 146 kgr anual de cap de populație. Și coborârea se face necontenit. Unde vom ajunge? Cifrele acestea, zice d. Stere, ar trebui să
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]