6,135 matches
-
și femeia acolo unde începe cerul 1031, avem adevărata dimensiune a rolului ființei umane în contextul lumii create de Marele Arhitect. Uneori, însă, dependența de țărâna din care face implicit parte prin trup îl determină pe poet să se simtă sclav etern, de unde și dorința lui de a cuprinde infinitul, la fel ca Icar și Enoch. Pământule, dă-mi aripi:/ săgeată vreau să fiu, să spintec/nemărginirea, / să nu mai văd în preajmă decât cer, / deasupra cer, / și cer sub mine
Luminătorii timpului by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
un bogat bagaj de simboluri și limbaj mistic. 44 Gladys A. Reichard, Navaho Religion: A Study of Symbolism, ediția a II-a, 1983. 45 Mircea Eliade, Images and Symbols: Studies in Religious Symbolism, 1969. 46 tată, mamă, copil, frate, rege, sclav 47 familie, ocupații, popor, guvern... 48 mistic, alchimist, rosicrucian și francmason în secolele 16 și 17. 49 ca în lucrările lui Carl Jung, care interpreta procesele religioase ca fiind simbolice în subconștientul omului, transformând libidoul din experiențele onirice în intuiție
Luminătorii timpului by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
devenirii istorice și să constat, încă odată, că vechi stări de lucruri, fapte și întâmplări, categorii și clase sociale nu dispar pur și simplu, ci se continuă sub alte forme și sub alte denumiri. Mi-am amintit de târgul de sclavi de la Delos, din vechea Grecie, unde cei aduși spre a fi vânduți, erau observați atent, pipăiți, li se controla dantura și nu m-am putut opri să nu compar acel târg cu târgul de sclavi români de la Ambasada din București
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
am amintit de târgul de sclavi de la Delos, din vechea Grecie, unde cei aduși spre a fi vânduți, erau observați atent, pipăiți, li se controla dantura și nu m-am putut opri să nu compar acel târg cu târgul de sclavi români de la Ambasada din București a Spaniei. Acei sclavi antici au făcut posibilă, prin munca lor, degajarea unora, puțini la număr, de grija procurării „prea zilnicei pâini” și să se dedice creației științifice și artistice. Urmărindu-i prin istorie, îi
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
vechea Grecie, unde cei aduși spre a fi vânduți, erau observați atent, pipăiți, li se controla dantura și nu m-am putut opri să nu compar acel târg cu târgul de sclavi români de la Ambasada din București a Spaniei. Acei sclavi antici au făcut posibilă, prin munca lor, degajarea unora, puțini la număr, de grija procurării „prea zilnicei pâini” și să se dedice creației științifice și artistice. Urmărindu-i prin istorie, îi vom găsi în epoca modernă și contemporană sub numele
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
mai repede, se observă și bate la ochi. Și culoarea roșie are o carieră îndelungată; de pe mantiile și sandalele imperiale, din agora aristocrației antice grecești, a fost preluată de cei cărora le era prohibită. Și nu e de mirare, deoarece sclavii, luând locul stăpânilor, au preluat prin transfer și culoarea care-i individualizase pe acei stăpâni, dându-i o nouă semnificație, așa că să nu-i credeți pe cei care, din neștiință, vă spun că roșul a fost inventat de comuniști. Noi
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
durerea Nimic n-are dincolo, căci morți sunt cei muriți” (Mihai Eminescu, Împărat și proletar) Pentru omul zilelor noastre, a fost și este greu de înțeles și admis că, într-o epocă istorică demult apusă, a existat sclavie, stăpâni de sclavi și sclavi care aparțineau cu viața și munca stăpânului, că exista piață de sclavi, îi cumpărai sau îi vindeai ca pe orice altă marfă. Cu atât mai greu este de admis și înțeles că, în zilele noastre, se menține și
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
n-are dincolo, căci morți sunt cei muriți” (Mihai Eminescu, Împărat și proletar) Pentru omul zilelor noastre, a fost și este greu de înțeles și admis că, într-o epocă istorică demult apusă, a existat sclavie, stăpâni de sclavi și sclavi care aparțineau cu viața și munca stăpânului, că exista piață de sclavi, îi cumpărai sau îi vindeai ca pe orice altă marfă. Cu atât mai greu este de admis și înțeles că, în zilele noastre, se menține și se practică
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
proletar) Pentru omul zilelor noastre, a fost și este greu de înțeles și admis că, într-o epocă istorică demult apusă, a existat sclavie, stăpâni de sclavi și sclavi care aparțineau cu viața și munca stăpânului, că exista piață de sclavi, îi cumpărai sau îi vindeai ca pe orice altă marfă. Cu atât mai greu este de admis și înțeles că, în zilele noastre, se menține și se practică, sub forme mascate, sclavia modernă, că sunt sclavi, deși nu mai sunt
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
că exista piață de sclavi, îi cumpărai sau îi vindeai ca pe orice altă marfă. Cu atât mai greu este de admis și înțeles că, în zilele noastre, se menține și se practică, sub forme mascate, sclavia modernă, că sunt sclavi, deși nu mai sunt înscriși nicăieri cu acest nume, se numesc angajați și salariați care consimt, în mod liber, „nesiliți și de nimeni asupriți”, după o formulă consacrată în actele de vânzare-cumpărare, să se dispenseze de singurul bun pe care
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
nici mai puțin, că mortul e vinovat, că nu și-a luat concediu, că suferea de inimă, etc; eu, însă, susțin, ca și la moartea Ralucăi Stroescu, că principala cauză a morții acestei tinere este exploatarea nemiloasă, transformarea angajatului în sclav care-i bun atât cât suportă. Veți fi crezut poate că nu-i adevărat, când s-a spus, ca avertizare și propagandistic, că, pentru un profit maxim, se calcă (la propriu) pe cadavre. Familia va primi scuze, condoleanțe, și un
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
capacități intelectuale, voiam să aflu algoritmi complicați, să găsesc lucrători cu expertiză, centrale de telefonie, protocoale de transmisie de date, inovații În ingineria optică - surse de avere ale vremurilor noastre. Columb n-a avut nici o reținere În a-i face sclavi pe indienii cu care s-a Întâlnit, creându-și o resursă de forță de muncă. Eu am vrut doar să Înțeleg de ce indienii pe care i-am Întâlnit lucrau pentru noi, de ce deveniseră o resursă atât de importantă pentru externalizarea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2108_a_3433]
-
27. Dragostea lui Iorga pentru Franța și aversiunea sa față de Germania aveau rădăcini culturale, ca și sentimentele lui față de Rusia. Care vor dura cît va trăi. "Monarhia națională a Germaniei", scria el în 1915, "încearcă să achiziționeze cît mai mulți sclavi posibil pentru prosperitatea rasei dominante". Vorbind despre socialismul german, Iorga considera că muncitorul german era îmburghezit; ca "boier" ce era, standardul lui ridicat de viață avea nevoie de truda sclavilor. Așa încît muncitorul german era împotriva "raselor inferioare", de care
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
scria el în 1915, "încearcă să achiziționeze cît mai mulți sclavi posibil pentru prosperitatea rasei dominante". Vorbind despre socialismul german, Iorga considera că muncitorul german era îmburghezit; ca "boier" ce era, standardul lui ridicat de viață avea nevoie de truda sclavilor. Așa încît muncitorul german era împotriva "raselor inferioare", de care avea nevoie doar în calitate de sclave ale culturii lui28. Lui Iorga, monarhist convins, personal devotat Regelui Ferdinand și Reginei Maria, îi venea greu să accepte că dinastia regală română era de
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
Iorga a plecat de la Iași și s-a întors la București. Nu avea decît dispreț față de un oraș care trăise sub ocupație inamică, numindu-l "orașul rușinii". Remarca în atitudinea locuitorilor acestuia "insolența pe care o poate afișa doar un sclav biciuit"16. Întrucît locuința sa de la Văleni fusese serios avariată, a închiriat o casă modestă, iar prima lui acțiune a fost să asigure reapariția "Neamului românesc". Ca întotdeauna, ziarul întîmpina mari dificultăți financiare. În sfîrșit, la sfîrșitul anului 1919, prin
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
nu? Am simțit întotdeauna nevoia de a aparține cuiva, de a aparține ca un fel de posesiune legală, un bun mobil, fără să-i produc necazuri, adică fără drepturi. M-am gândit de multe ori că am un suflet de sclav. Probabil că într-o viață anterioară am fost rob în casa unui moșier rus, îmi place să-ți spun că asta am fost, era o viață ușoară și ocrotită, în care aveam de făcut lucruri simple, să-i sărut mâna
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2341_a_3666]
-
tu ai trăi cu Lizzie, eu aș putea fi valetul vostru. Vrei o băutură? — Nu, mulțumesc. — Te superi dacă eu îmi iau? Aș vrea să pot renunța la băutură, e un simbol al depravării, o dovadă că ești totuși un sclav. A fi îndrăgostit, asta-i o altă formă de sclavie, stupidă, dacă stai să te gândești, într-adevăr dementă. Transformi o altă persoană într-un Dumnezeu. Asta nu poate fi drept. Slavă Cerului că de capcana asta am scăpat. Iubirea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2341_a_3666]
-
Hartley, du-te acum, ușa e descuiată, poți imediat... Sau mai bine să dau o fugă până la hotel? Ce-i mai aproape? I-am spus lui Titus: — Vreau ca Ben să citească scrisoarea. Și voi amândoi rămâneți aici. Suntem cu toții sclavii omului ăstuia? Vreau s-o eliberez pe mama ta din colivie. Hartley scoase un strigăt de jale. — De ce vreți să citească scrisoarea? întrebă Titus. Eu nu pot să înțeleg toate astea, e ca un fel de complot. Mi-ați exprimat
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2341_a_3666]
-
și pe urmă, peste noapte a trebuit să puie în funcție teroarea. Ei n-o știut să puie altceva la loc. Ei, frica, și ia-l pe om și omoară-l. ăsta o fost scopul lor, de a transforma în sclav pe oricine. Eu am lucrat în brigăzi de țărani, de muncitori, de intelectuali, și am avut o deosebită considerație față de toți... pentru că aici se pune marea problema. S-a cautat așa zisa luptă împotriva intelectualilor, luptă împotriva muncitorilor, să se
VOL I. In: EXPERIENȚE CARCERALE ÎN ROMÂNIA COMUNISTĂ by Cosmin Budeancă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
neautonome sau supuse vreunei alte limitări de suveranitate. Articolul 3 Orice ființă umană are dreptul la viață, la libertate și la securitatea persoanei sale. Articolul 4 Nimeni nu va fi ținut în sclavie, nici în servitute: sclavajul și comerțul cu sclavi sînt, interzise sub toate formele lor. Articolul 5 Nimeni nu va fi supus la torturi, nici la pedepse sau tratamente crude, inumane sau degradante. Articolul 6 Fiecare om are dreptul să i se recunoască pretutindeni personalitatea juridică. Articolul 7 Toți
DECLARAŢIE UNIVERSALA A DREPTURILOR OMULUI din 10 decembrie 1948. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/128798_a_130127]
-
asigura securitatea în mare și deasupra mării și vor încheia în acest scop, daca este cazul, acorduri regionale de colaborare mutuala cu Statele vecine. Articolul 13 Orice Stat este obligat să ia măsuri eficace pentru a împiedica și pedepsi transportul sclavilor pe vasele autorizate să abordeze pavilionul sau și pentru a împiedica uzurparea pavilionului sau în acest scop. Orice sclav care se refugiază pe o navă oricare ar fi pavilionul acesteia, este liber "ipso facto". Articolul 14 Toate Statele trebuie să
CONVENŢIE*) din 29 aprilie 1958 asupra marii libere. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/132030_a_133359]
-
colaborare mutuala cu Statele vecine. Articolul 13 Orice Stat este obligat să ia măsuri eficace pentru a împiedica și pedepsi transportul sclavilor pe vasele autorizate să abordeze pavilionul sau și pentru a împiedica uzurparea pavilionului sau în acest scop. Orice sclav care se refugiază pe o navă oricare ar fi pavilionul acesteia, este liber "ipso facto". Articolul 14 Toate Statele trebuie să colaboreze, în măsura posibilului, la reprimarea pirateriei în marea liberă sau în orice alt loc care nu este sub
CONVENŢIE*) din 29 aprilie 1958 asupra marii libere. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/132030_a_133359]
-
intalneste în marea liberă o navă de comerț străină nu este îndreptățită să o supună controlului decat numai dacă are vreun motiv întemeiat de a bănui că aceasta navă: a) se ocupă cu pirateria, sau ... b) se ocupă cu vînzarea sclavilor, sau ... c) arborand un pavilion străin sau refuzând să înalte pavilionul sau, este in realitate o navă avînd aceeași naționalitate cu navă de război. ... 2. În toate cazurile prevăzute la alineatele a, b și c, nava de război poate să
CONVENŢIE*) din 29 aprilie 1958 asupra marii libere. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/132030_a_133359]
-
crearea și funcționarea unui serviciu permanent de căutare și salvare, adecvat și eficace, pentru asigurarea securității maritime și aeriene și, daca este cazul, vor colabora în acest scop cu vecinii lor în cadrul unor aranjamente regionale. Articolul 99 Interdicția transportului de sclavi Fiecare stat va lua măsuri eficace pentru a preveni și reprimă transportul de sclavi pe vasele autorizate să arborează pavilionul sau și pentru a împiedica uzurparea pavilionului sau în acest scop. Orice sclav care se refugiază pe o navă, oricare
CONVENŢIA NAŢIUNILOR UNITE din 10 decembrie 1982 asupra dreptului marii*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/132201_a_133530]
-
asigurarea securității maritime și aeriene și, daca este cazul, vor colabora în acest scop cu vecinii lor în cadrul unor aranjamente regionale. Articolul 99 Interdicția transportului de sclavi Fiecare stat va lua măsuri eficace pentru a preveni și reprimă transportul de sclavi pe vasele autorizate să arborează pavilionul sau și pentru a împiedica uzurparea pavilionului sau în acest scop. Orice sclav care se refugiază pe o navă, oricare ar fi pavilionul acesteia, este liber ipso facto. Articolul 100 Obligația de a coopera
CONVENŢIA NAŢIUNILOR UNITE din 10 decembrie 1982 asupra dreptului marii*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/132201_a_133530]