4,117 matches
-
nici expresie, ci un fapt intranzitiv, care expulzează funcția comunicării. Înainte se susținea că numele "fostei scriituri" este literatura, în contextul avangărzii momentului (Kristeva, Sollers, Derrida) se conceptualizează scriitura ca "text-limită" ce nu poate fi studiat decât prin înseși caracteristicile scriiturii. Cu alte cuvinte, discursul asupra scriiturii nu se poate alcătui decât ca scriitură (metalimbajul va avea aceeași structură ca și limbajul-obiect). Vorbind despre mutațiile propriei teorii, Barthes recunoaște că, dacă într-o primă perioadă a înțeles scriitura într-un mod
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
care expulzează funcția comunicării. Înainte se susținea că numele "fostei scriituri" este literatura, în contextul avangărzii momentului (Kristeva, Sollers, Derrida) se conceptualizează scriitura ca "text-limită" ce nu poate fi studiat decât prin înseși caracteristicile scriiturii. Cu alte cuvinte, discursul asupra scriiturii nu se poate alcătui decât ca scriitură (metalimbajul va avea aceeași structură ca și limbajul-obiect). Vorbind despre mutațiile propriei teorii, Barthes recunoaște că, dacă într-o primă perioadă a înțeles scriitura într-un mod metaforic, cel puțin în Variațiuni pe
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
că numele "fostei scriituri" este literatura, în contextul avangărzii momentului (Kristeva, Sollers, Derrida) se conceptualizează scriitura ca "text-limită" ce nu poate fi studiat decât prin înseși caracteristicile scriiturii. Cu alte cuvinte, discursul asupra scriiturii nu se poate alcătui decât ca scriitură (metalimbajul va avea aceeași structură ca și limbajul-obiect). Vorbind despre mutațiile propriei teorii, Barthes recunoaște că, dacă într-o primă perioadă a înțeles scriitura într-un mod metaforic, cel puțin în Variațiuni pe tema scriiturii este mai mult interesat de
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
prin înseși caracteristicile scriiturii. Cu alte cuvinte, discursul asupra scriiturii nu se poate alcătui decât ca scriitură (metalimbajul va avea aceeași structură ca și limbajul-obiect). Vorbind despre mutațiile propriei teorii, Barthes recunoaște că, dacă într-o primă perioadă a înțeles scriitura într-un mod metaforic, cel puțin în Variațiuni pe tema scriiturii este mai mult interesat de "sensul manual al cuvântului", de felul în care scriitura "se revarsă" (depășind nu doar limbajul oral, ci chiar limbajul în sine), precum și de modul
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
se poate alcătui decât ca scriitură (metalimbajul va avea aceeași structură ca și limbajul-obiect). Vorbind despre mutațiile propriei teorii, Barthes recunoaște că, dacă într-o primă perioadă a înțeles scriitura într-un mod metaforic, cel puțin în Variațiuni pe tema scriiturii este mai mult interesat de "sensul manual al cuvântului", de felul în care scriitura "se revarsă" (depășind nu doar limbajul oral, ci chiar limbajul în sine), precum și de modul în care limbajul decupează realitatea prin ceea ce s-ar denumi mapping
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
Vorbind despre mutațiile propriei teorii, Barthes recunoaște că, dacă într-o primă perioadă a înțeles scriitura într-un mod metaforic, cel puțin în Variațiuni pe tema scriiturii este mai mult interesat de "sensul manual al cuvântului", de felul în care scriitura "se revarsă" (depășind nu doar limbajul oral, ci chiar limbajul în sine), precum și de modul în care limbajul decupează realitatea prin ceea ce s-ar denumi mapping (acea hartă pe care el o construiește pretinzând că acoperă suprafața realului). Ni se
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
oral, ci chiar limbajul în sine), precum și de modul în care limbajul decupează realitatea prin ceea ce s-ar denumi mapping (acea hartă pe care el o construiește pretinzând că acoperă suprafața realului). Ni se oferă trei determinații semantice principale ale scriiturii: "1. Este un gest manual, opus gestului vocal (am putea denumi această scriitură scription, și rezultatul său scripture). 2. Este un registru legal de mărci de neșters, destinate să triumfe în fața timpului, uitării, erorii, minciunii. 3. Este o practică infinită
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
realitatea prin ceea ce s-ar denumi mapping (acea hartă pe care el o construiește pretinzând că acoperă suprafața realului). Ni se oferă trei determinații semantice principale ale scriiturii: "1. Este un gest manual, opus gestului vocal (am putea denumi această scriitură scription, și rezultatul său scripture). 2. Este un registru legal de mărci de neșters, destinate să triumfe în fața timpului, uitării, erorii, minciunii. 3. Este o practică infinită, în care se angajează orice subiect, și această practică se opune în consecință
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
scripture). 2. Este un registru legal de mărci de neșters, destinate să triumfe în fața timpului, uitării, erorii, minciunii. 3. Este o practică infinită, în care se angajează orice subiect, și această practică se opune în consecință simplei transcrieri de mesaje; scriitura intră în opoziție în modul acesta când cu Parole (în primele două cazuri), când cu Écrivance (în al treilea). Sau încă, după utilizări și după filosofii: un gest, o Lege, o juisare"287. Accentuarea plăcerii ca o componentă a scriiturii
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
scriitura intră în opoziție în modul acesta când cu Parole (în primele două cazuri), când cu Écrivance (în al treilea). Sau încă, după utilizări și după filosofii: un gest, o Lege, o juisare"287. Accentuarea plăcerii ca o componentă a scriiturii se află în strânsă legătură cu acceptarea pluralității ei și a tuturor "vocilor" diferite care apar în interiorul său. Fiind la curent cu teoria lacaniană și cu aceea a intertextualității, Barthes preferă fragmentul operei, dispersia unității, discontinuitatea codului unic. În același
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
intertextualității, Barthes preferă fragmentul operei, dispersia unității, discontinuitatea codului unic. În același context, anunțarea "morții autorului" îi va aduce o recunoaștere aparte din partea postmodernilor, care se grăbesc să și-l "însușească". Coabitarea limbajelor și a multiplelor filtre de interpretare, a scriiturii și a lecturii ca două fațete ale aceluiași proces, poate crea textul de plăcere, acel "Babel fericit". Dorința limbajului și plăcerea aplicată textului se transformă în demersuri deconstructive care vor substitui acum textul scriiturii prin invocarea etimologiei. Teoria textului este
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
a multiplelor filtre de interpretare, a scriiturii și a lecturii ca două fațete ale aceluiași proces, poate crea textul de plăcere, acel "Babel fericit". Dorința limbajului și plăcerea aplicată textului se transformă în demersuri deconstructive care vor substitui acum textul scriiturii prin invocarea etimologiei. Teoria textului este, de fapt, o hipologie care presupune țeserea (asemănătoare pânzei de păianjen) și rețeserea semnificațiilor ce procură plăcere și desfătare. Textul este aici scriitură-în-act, o instanță care, fără a fi un dialog, suprimă categoriile opuse
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
suprimă categoriile opuse de subiect și obiect, precum și pe aceea de metalimbaj, din moment ce nu recunoaște garanți de tipul cauzei, instituției sau al altor concepte metafizice. Realizând disocierea între textul-bolboroseală, textul de plăcere și textul de desfătare, Barthes reafirmă pluralitatea, intranzitivitatea scriiturii și imposibilitatea de a exista în afara "textului infinit" aceste trăsături dându-i posibilitatea scriitorului de a "lupta" împotriva ideologiei care se vrea, totuși, enunț încheiat, definitivat. Prin complexitatea teoretizărilor, Roland Barthes a influențat și, după unii, s-a integrat postmodernismului
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
textului infinit" aceste trăsături dându-i posibilitatea scriitorului de a "lupta" împotriva ideologiei care se vrea, totuși, enunț încheiat, definitivat. Prin complexitatea teoretizărilor, Roland Barthes a influențat și, după unii, s-a integrat postmodernismului francez. Locul central rezervat conceptului de scriitură în majoritatea lucrărilor sale a contribuit la depistarea unor relații și la nuanțarea unor termeni care reprezintă baza vocabularului filosofic postmodern. 3.2.3.6. Deconstrucție și scriitură Scriitura, așa cum apare ea în viziunea lui Jacques Derrida, nu poate fi
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
după unii, s-a integrat postmodernismului francez. Locul central rezervat conceptului de scriitură în majoritatea lucrărilor sale a contribuit la depistarea unor relații și la nuanțarea unor termeni care reprezintă baza vocabularului filosofic postmodern. 3.2.3.6. Deconstrucție și scriitură Scriitura, așa cum apare ea în viziunea lui Jacques Derrida, nu poate fi decriptată în afara demersului deconstructiv (în interiorul căruia cazul ei este un exemplu între altele), precum și a principalelor componente ale propriului vocabular introdus (termenii de diferanță, urmă, gramatologie fiind doar
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
unii, s-a integrat postmodernismului francez. Locul central rezervat conceptului de scriitură în majoritatea lucrărilor sale a contribuit la depistarea unor relații și la nuanțarea unor termeni care reprezintă baza vocabularului filosofic postmodern. 3.2.3.6. Deconstrucție și scriitură Scriitura, așa cum apare ea în viziunea lui Jacques Derrida, nu poate fi decriptată în afara demersului deconstructiv (în interiorul căruia cazul ei este un exemplu între altele), precum și a principalelor componente ale propriului vocabular introdus (termenii de diferanță, urmă, gramatologie fiind doar unii
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
lui Jacques Derrida, nu poate fi decriptată în afara demersului deconstructiv (în interiorul căruia cazul ei este un exemplu între altele), precum și a principalelor componente ale propriului vocabular introdus (termenii de diferanță, urmă, gramatologie fiind doar unii dintre ei). De asemenea, analiza scriiturii nu se face dintr-un punct de vedere lingvistic, ci, subsumată unui proiect de o mare anvergură filosofică și culturală, ea va fi inclusă unor argumente ce au drept scop critica "metafizicii prezenței". Gramatologia, ca știință a scriiturii, va aduce
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
asemenea, analiza scriiturii nu se face dintr-un punct de vedere lingvistic, ci, subsumată unui proiect de o mare anvergură filosofică și culturală, ea va fi inclusă unor argumente ce au drept scop critica "metafizicii prezenței". Gramatologia, ca știință a scriiturii, va aduce și alte probe împotriva etnocentrismului, cât și în favoarea reabilitării scrisului în relația sa cu vocea. Expresia franceză pas de méthode ne permite a afirma că deconstrucția nu este o metodă, că ea este "fără metodă", dar și "mers
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
vorbirea. Scrisul nu este ceva parazitar; mai degrabă cuvântul vorbit tinde prin natura lui să fie suplimentul cuvântului scris, în așa fel încât esența limbii, anume stabilirea convențională și "instituționalizarea" semnificațiilor, în semnul-substrat, poate fi explicată cu ajutorul însușirilor constitutive ale scriiturii. Toate mediile de exprimare sunt prin esență "scriitură""289. După cum susține Barbara Johnson, scriitura conține o logică dublă 290, care este chiar aceea a suplementarității, care induce semantic și ambivalența dintre completare, adaos și substitut, astfel încât a afirma că A
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
cuvântul vorbit tinde prin natura lui să fie suplimentul cuvântului scris, în așa fel încât esența limbii, anume stabilirea convențională și "instituționalizarea" semnificațiilor, în semnul-substrat, poate fi explicată cu ajutorul însușirilor constitutive ale scriiturii. Toate mediile de exprimare sunt prin esență "scriitură""289. După cum susține Barbara Johnson, scriitura conține o logică dublă 290, care este chiar aceea a suplementarității, care induce semantic și ambivalența dintre completare, adaos și substitut, astfel încât a afirma că A este suplementul lui B introduce o ambiguitate în
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
să fie suplimentul cuvântului scris, în așa fel încât esența limbii, anume stabilirea convențională și "instituționalizarea" semnificațiilor, în semnul-substrat, poate fi explicată cu ajutorul însușirilor constitutive ale scriiturii. Toate mediile de exprimare sunt prin esență "scriitură""289. După cum susține Barbara Johnson, scriitura conține o logică dublă 290, care este chiar aceea a suplementarității, care induce semantic și ambivalența dintre completare, adaos și substitut, astfel încât a afirma că A este suplementul lui B introduce o ambiguitate în discurs, mai ales că logica suplementarității
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
preferința sa pentru căutarea forței semnificației în digresiuni, ecouri, discontinuități, contradicții și ambiguități textuale, care au sugerat posibilitatea de a lectura și interpreta "situații" textuale precum tăcerea, spațiul, distanța etc. Experimentele de acest tip au conturat perspective noi asupra cercetării scriiturii și a intertextualității, dar și asupra interpretării și lecturii. Din perspectivă derridariană, metafizica occidentală a privilegiat constant vocea în raport cu scrierea și prezența în raport cu absența, constituindu-se într-un logocentrism care este, de asemenea, fonocentrism. Dacă semnul era considerat secundar în raport cu
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
asupra interpretării și lecturii. Din perspectivă derridariană, metafizica occidentală a privilegiat constant vocea în raport cu scrierea și prezența în raport cu absența, constituindu-se într-un logocentrism care este, de asemenea, fonocentrism. Dacă semnul era considerat secundar în raport cu lucrul pe care îl reprezenta, scriitura era văzută ca fiind "mai secundară", din moment ce este semnificantul grafic al unui semnificant fonic. Derrida dezavuează acest tip de gândire care dăinuie încă de la Platon, și pentru care mitul lui Theuth este la fel de actual; prin analize efectuate pe textele lui
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
care dăinuie încă de la Platon, și pentru care mitul lui Theuth este la fel de actual; prin analize efectuate pe textele lui Saussure și Rousseau, el proclamă scrierea ca posibilitate a limbajului și, insistând asupra suplementarității, va produce un nou concept de scriitură, denumită gramme sau différance. Aceleași structuri de adâncime care funcționează în interiorul scrierii: repetiția, absența, spațierea, se regăsesc și la nivelul cuvântului vorbit tocmai pentru că diferanța le face posibile, asigurând corespondența între vorbire și scriere. Diferanța nu se mai poate gândi
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
și intervalele sunt absolut necesare pentru funcționarea ei, fonemul sau grafemul putându-se constitui doar prin intermediul urmei pe care celelalte componente ale sistemului le imprimă în el (complexul acestor urme formează arhi-scrierea: scrierea în general, ca model al oricărei limbi). Scriitura trebuie să funcționeze în absența autorului și a destinatarului empiric. De asemenea, ea trebuie să fie repetabilă, indiferent de moartea destinatorului și a destinatarilor săi. Se descalifică astfel mitul contextului, iar limitarea conceptului de context real sau lingvistic face posibilă
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]