5,139 matches
-
vară. Iar zarva, veselia, joaca fără griji a copiilor compun în Iarna pe uliță un fundal sonor și plin de verva mișcării, pentru a contura tabloul unei vitalități senine, în care se concentrează specificul anotimpului. Amplificate de versificația evocatoare, notațiile senzoriale configurează climatul unui anotimp (În miezul verii). Deseori pastelul trece, prin personificare și alegorie, în fantezie (Ștrengarul văilor, Seara). Dar cu toată concretețea ei vie, lumea lui C. nu e numai cea din afară. Pentru că, în priveliștea naturii și în
COSBUC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286434_a_287763]
-
Părintelui Ghermănuță face dreaptă măsură bucuriei simțurilor și reveriei intelectuale. În prima perioadă (Amintiri dintr-o călătorie), mai evidentă e latura vitalistă, juvenilitatea călătorului izbucnind în apostrofe, interjecții și exclamații. Metafore și comparații în serie traduc expansiv o neobișnuită acuitate senzorială. Fiorii singurătății „îți răcesc inima”; la Agapia, „natura îți pune sub ochi o salbă de mărgăritare pe o tavă de smaragd”; de pe Hălăuca se revarsă o „cascadă de aer subțire și rece”; la o stână „mirosul caracteristic de oaie, amestecat
HOGAS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287441_a_288770]
-
de mediu și impune modele de studiu integrative. Atributele copilăriei se regăsesc în trăsăturile temperamentale ale adultului, astfel încât - în sens metaforic - s-a pus întrebarea: În ce măsură este copilul tatăl adultului? Raporturile stimul-răspuns încep din primul an de viață dar manifestările senzoriale, motorii și afective holotimice din acea perioadă nu se regăsesc decât în condiții comorbide particulare tulburărilor personalității la vârstele mai mari. Al doilea an de viață este decisiv prin prisma modificărilor corelate cognitive și afective. Senzorial și cognitiv, copilul devine
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
de viață dar manifestările senzoriale, motorii și afective holotimice din acea perioadă nu se regăsesc decât în condiții comorbide particulare tulburărilor personalității la vârstele mai mari. Al doilea an de viață este decisiv prin prisma modificărilor corelate cognitive și afective. Senzorial și cognitiv, copilul devine capabil să controleze permanența și alteritatea obiectului și să se angajeze în jocuri simbolice. Apar, de asemenea, emoțiile trăite ca personale, deci asumate, de tipul îngrijorării și rușinii, și devin astfel posibile reprezentări mentale ale mediului
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
achizițiile anterioare și se manifestă prin simptome psihopatologice sau tulburări de comportament. Ca exemple pot fi menționate succesiunea etapelor ontogenezei insectelor, descrisă de PIAGET (1952Ă: omidă → larvă → fluture. La fel se întâmplă și în cazul dezvoltării inteligenței, în care abilitățile senzoriale și motorii sunt înlocuite de operațiile logice. Freud (1953Ă, la rândul său, a descris cele cinci stadii binecunoscute ale personogenezei - oral, anal, falic, de latență și genital. Bowlby (1988Ă, pe de altă parte, abordează atașamentul ca atribut al personalității cu
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
familie era suficientă pentru pregătirea pentru viața în roluri. Astăzi, în societatea modernă, complexitatea social-economică impune mijloace suplimentare, de o mare diversitate și specificitate. La început, au prioritate achizițiile practice și tehnice și sunt cultivate cu precădere aptitudini motorii și senzoriale. Noua generație crește cu TV și computerul, nu cu cei din jur. Sunt cultivate trăsăturile de serie borderline, antisocială și narcisică și, de asemenea, crește frecvența tulburărilor psihosomatice și somatoforme, pentru că distorsiunile psihologice se răsfrâng asupra corpului. Odată cu vârsta, sentimentele
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
BENEDETTI și colab. (1998Ă măresc acuratețea evaluărilor și abordează un lot de pacienți cu TP borderline rezistente la tratament și caracterizate clinic prin dominanța simptomelor psyhotic-like: tendințe interpretative și idei de referință tranzitorii și induse de stres, iluzii vizuale, producții senzoriale hipnagogice și credințe bizare. Dozele mici de clozapină se dovedesc utile asupra manifestărilor patologice cognitive, afective și asupra impulsivității comportamentale. Cea de a doua generație de neuroleptice atipice a fost și ea antrenată în strategiile terapeutice ale tulburărilor personalității, preparatele
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
mai veche neliniște existențiala, cu un plus de reflexivitate și adâncime a meditației, dar cu un minus de concretețe sensibilă. În Cum (1984) poeta se arătă tentata să abandoneze planul cosmic pentru a reveni în sfera cotidianului și a experienței senzoriale. Și în „interpretările critice” dedicate poeticii lui Ion Minulescu percepția e ghidată concomitent de sensibilitate și intelectualism. SCRIERI: Ploaie în aprilie, pref. Zoe Dumitrescu-Bușulenga, București, 1964; Hora de mână, București, 1968; Sub umbrela mea roz, Craiova, 1973; Zilele una cu
DANCIULESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286682_a_288011]
-
intuitive sunt: substanțele amare în gură; obstacolele în calea locomoției; a fi înfometat; a fi privit insistent de alte persoane; vederea și mirosul excrementelor, sângelui, puroiului, substanțelor putride, măruntaielor de animale etc. A satisface nu înseamnă însă a oferi plăceri senzoriale, la fel cum și nici a irita nu înseamnă a provoca dureri. În legătură cu cea din urmă există unele confuzii. Durerea poate fi provocată de un stimul care nu este obligatoriu iritant; și nu toți stimulii iritanți sunt dureroși. Cu plăcerea
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
nu înseamnă a provoca dureri. În legătură cu cea din urmă există unele confuzii. Durerea poate fi provocată de un stimul care nu este obligatoriu iritant; și nu toți stimulii iritanți sunt dureroși. Cu plăcerea, lucrurile stau ușor diferit. Plăcerea ca satisfacție senzorială este doar un sistem parțial. Thorndike consideră că prin plăcere trebuie să înțelegem „acea stare de lucruri care este tolerată și bine venită” (the felt tolerability and welcomeness of a state of affairs). Numai în acest sens „plăcerea” este sinonimă
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
consideră că prin plăcere trebuie să înțelegem „acea stare de lucruri care este tolerată și bine venită” (the felt tolerability and welcomeness of a state of affairs). Numai în acest sens „plăcerea” este sinonimă cu „satisfacția”. Altfel, doar ca plăcere senzorială, nu este încă satisfacție. De exemplu, un gust dulce (plăcere senzorială) poate deveni un stimul iritant (insatisfacție); și tot astfel, un gust amar poate deveni „stimul bine venit” (welcomed stimulus). Thorndike a sugerat o listă lungă de stări de fapt
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
care este tolerată și bine venită” (the felt tolerability and welcomeness of a state of affairs). Numai în acest sens „plăcerea” este sinonimă cu „satisfacția”. Altfel, doar ca plăcere senzorială, nu este încă satisfacție. De exemplu, un gust dulce (plăcere senzorială) poate deveni un stimul iritant (insatisfacție); și tot astfel, un gust amar poate deveni „stimul bine venit” (welcomed stimulus). Thorndike a sugerat o listă lungă de stări de fapt care produc insatisfacții și iritări în sensul de mai sus. Colecția
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
este realizată contingent cu ocurența unui răspuns ce are anumite proprietăți. De exemplu, prezentarea mâncării poate fi contingentă la orice mișcare a organismului aflat în proces de slăbire. Când apare răspunsul potrivit, el este întărit de răsplată. Apare problema discriminării senzoriale; ea se ridică pentru că întărirea efectului este în mare măsură independentă de prezența stimulării în momentul emiterii răspunsului. În procesul de inducție, puterea răspunsului poate ajunge la o situație stimulatoare diferită; dar această inducție „senzorială” are o paralelă care preocupă
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
de răsplată. Apare problema discriminării senzoriale; ea se ridică pentru că întărirea efectului este în mare măsură independentă de prezența stimulării în momentul emiterii răspunsului. În procesul de inducție, puterea răspunsului poate ajunge la o situație stimulatoare diferită; dar această inducție „senzorială” are o paralelă care preocupă numai răspunsul. Evitările răspunsului, care se datorează întăririi date, chiar dacă sunt sau nu făcute în același câmp stimulator, pot fi diferite în alte situații. Asupra unei pârghii se poate acționa dintr-o poziție diferită sau
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
poate acționa dintr-o poziție diferită sau cu o altă mână, și așa mai departe. Acesta apare ca un alt tip de inducție și face ca problema să fie luată în considerație. Pentru a evita confuzia, Skinner vorbește despre discriminarea senzorială folosind termenii deja prezentați; dar, când are în vedere discriminarea, ca formă de răspuns, el se referă, de fapt, la diferențiere. Să presupunem pentru moment că răspunsul poate fi complet descris de enumerarea a trei proprietăți. O întărire este realizată
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
loc o acțiune inductivă reversă asupra lui Rabc; dar, din moment ce efectul direct al determinării și extincției este mai mare decât cel inductiv, puterea lui Rabc și Rabd va fi înlăturată. Dacă nu există o cădere a inducției (ca în cazul senzorial), întărirea pe mai departe a lui Rabc va continua să producă evenimente ocazionale de Rabd. Când o anumită extensie a formei este permisă de întărire, un răspuns tinde să se îngusteze spontan și să persiste doar pe lângă un set de
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
în mod necesar din întregul complex de stimuli cele mai relevante evenimente sau că vor percepe în mod clar indicațiile asupra cărora li s-a îndreptat atenția. Un observator va eșua în dobândirea unui comportament potrivit, la nivelul de înregistrare senzorial, dacă acesta nu încearcă să recunoască sau să facă diferența între trăsături distinctive ale răspunsurilor modelului. Stimulul alăturat trebuie deci să fie însoțit de observație discriminatoare pentru a produce învățarea. Un număr de variabile ce controlează atenția (unele aflate în legătură cu
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
reprezentaționale - unul imaginar și unul verbal. După ce stimulii modelatori au fost codați în imagini sau cuvinte pentru reprezentarea memoriei, aceștia funcționează drept ghizi pentru refacerea și reproducerea răspunsurilor ulterioare. Formarea imaginativă se presupune că apare printr-un proces de condiționare senzorială. Aceasta constă, în timpul perioadei de expunere, în modelarea stimulilor solicitați în răspunsurile perpetue ale observatorilor, care devin ulterior asociate și integrate central pe baza alăturării. În condițiile în care evenimentele stimulatoare sunt strâns legate, ca atunci când un nume este asociat
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
Lovaas în producerea comportamentului imitativ în cazul unor copii autiști, precum și unele cercetări privind deficiențele de atenție (Lovaas, Rehm și Schreibam, 1969). Descoperirile preliminare duc la concluzia potrivit căreia copiii autiști au dificultăți în procesarea informațiilor transmise prin diferite modalități senzoriale. Totuși, rata acestora în procesul învățării este mult redusă de procedee variate de mărire a atenției (Wasserman, 1969, apud Bandura, 1977), or, acestea pot fi utilizate în mod eficient în situații de modelare. Dovezile date cum că observatorii eșuează adesea
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
în reținerea a ceea ce au învățat obligă teoriile nonmediaționale să considere procesele de retenție ca atare. În orice situație dată, absența unui comportament adecvat de potrivire/adecvare care urmează expunerii la stimuli de modelare poate rezulta din eșecuri în înregistrarea senzorială a evenimentelor modelate, codarea inadecvată a stimulilor de modelare pentru reprezentarea memoriei, decrete de reținere, deficiențe motorii sau întărire neadecvată. 4.5. Teoria procesului de modelare socialătc "4.5. Teoria procesului de modelare socială" Bandura a simțit nevoia să își
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
ce se află înlăuntrul „cutiei negre” - sufletul, omenesc sau neomenesc! Gestalt înseamnă, de fapt, că „întregul deține ceva mai mult decât deține fiecare parte componentă”; întregul deține o Gestalqualität, o „calitate a formei”, adică o calitate legată de suma datelor senzoriale originale. De exemplu, experiența unei melodii este o realitate mai puternică sau diferită de tonurile experimentate; apare ceva nou, o calitate care nu este deținută de simțuri. Semnificația fiecărui ton este contingentă prin poziția lui la grup. Nu numai părțile
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
ești, dacă știi încotro te îndrepți. Se poate vorbi, pe de o parte, despre încetarea simptomelor, a clișeelor, a anxietăților sau a altora asemenea; iar pe de altă parte, se poate vorbi despre dezvoltarea spontaneității, a umorului olimpian, a cunoașterii senzoriale și a altora similare. Destul de des se întâmplă că muzica, ritmul și dansul devin căi excelente spre descoperirea de sine. Încremenirea îndârjită în obiceiuri duce la ideea că acest fel de „trigger”, de stimulare tinde să realizeze funcțiile sistemului nostru
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
în 2002 și-a văzut editat și un album, Uși celebre. Uși umile, cu o substanțială prefață de Alexandru Zub, ilustrând o expoziție din 1995 care a stârnit multe ecouri. Crochiurile, desenele, tablourile sale filtrează materia concretă, percepută cu acuități senzoriale, în stilizări ce mizează, în tropismul lor către un conceptual bătând spre metafizic, pe rigoarea severă a formelor și simbolismul cromatic. Ca scriitor, G. își face apariția, cu proză și însemnări despre artă, în presa ieșeană. Din 1960 numele lui
GHEORGHIU-6. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287238_a_288567]
-
G. M. Zamfirescu, Eugen Barbu ș.a., precum și victima ei (o fată de la țară ajunsă curtezana cartierului, înrădăcinată, până la autocondamnare, în acest loc sordid) sunt privite fără lirism, într-un „film” cu derulare alertă, cu secvențe abrupte, de o țipătoare concretețe senzorială. Vocea autorului pus pe filosofare sceptică rostește panseuri fals compasive. Cazuistica aceasta se dovedește un suport inadecvat pentru ideea de predestinare, agitată pe tot parcursul narațiunii. Aflat aproape între aceleași înzestrări și limite, Țapul deschide seria romanelor în care erosul
ADERCA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285184_a_286513]
-
peregrinează prin „grădinăriile” de pe malul Dunării, în încercarea de a-și potoli mai ales foamea erotică. E un joc ce se vrea inițiatic, regresiune spre „duhul” primar. Și, din nou, secvențe reușite, aici de o poezie grațioasă, orchestrate cu rafinament senzorial. Ludicul ia proporții în Aventurile d-lui Ionel Lăcustă-Termidor, parabolă sarcastică, exsanguă a lumii pe dos, mizând pe truvaiuri funambulești și paradoxuri împinse până la absurd, ca la Urmuz. Aceeași plăcere a evadării fanteziste, dublată de combustia la rece a speculațiilor
ADERCA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285184_a_286513]