6,345 matches
-
cămașa sufletului, te întrebi ce fel de suflet deloc liniștit are (un) Luca Pițu de nu vrea să intre într-un text, ci se fragmentează la nesfârșit... Sunt chestiuni care, în timp, vor intra în atenția Academiei Române care va promova simpozioane tematice, de la "naționale" la "internaționale" (și stânga-mprejur!). E Luca Pițu un cârcotaș? Pentru că, dacă te uiți în cărțile lui urmărind destinele persoanelor-personaje de-a lungul timpului îți dai seama că numai cărțile nu l-au dezamăgit cu adevărat. Oamenii
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
alte structuri publice, vor trebui să dea examene pe texte de-ale mele. Cei care le vor ști pe de rost vor avea prioritate, evident. La Academie, care va fi condusă de un prieten de-al meu, vor fi zilnic simpozioane care vor lua în discuție opera mea. Se vor găsi suficienți vorbitori. Țara e plină de oportuniști, nici nu trebuie să-i mai formezi, se nasc gata formați. N-o să-ți fie frică de revolte, de revoluții, de dizidenți? Voi
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
POPA M. RODICA CREANGĂ ȘI COPIII Simpozion județean ,,CREANGĂ ȘI COPIII” Material editat în cadrul Proiectului Educațional ,,Valorile satului românesc păstrate în muzeul etnografic” SECȚIUNI: A. Pentru ELEVI Participare indirectă * desen/pictură,colaje,având ca tematica aspect din opera lui Creangătehnici diferite de lucru; Participare directă * concurs cu
CREANGĂ ŞI COPIII by POPA M. RODICA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/631_a_1267]
-
ca tematica aspect din opera lui Creangătehnici diferite de lucru; Participare directă * concurs cu echipaje de 4 copii ,,Creangă și copiii”viață și opera marelui povestitor (conform programei învățământului primar); * dramatizări,scenete,monolog,șezători,montaje literarmuzicale. B. Pentru CADRELE DIDACTICE SIMPOZION JUDEȚEAN cu participare indirectă și cuprinde : * Planificări calendaristice, proiecte didactice la literatura pentru copii (opțional), lectură; * Jocuri creative folosite în cadrul orelor de limbă și literatura română sau în cadrul activităților extracurriculare; Materiale diverse privind viață și opera marelui povestitor Ion Creangă
CREANGĂ ŞI COPIII by POPA M. RODICA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/631_a_1267]
-
limbă și literatura română sau în cadrul activităților extracurriculare; Materiale diverse privind viață și opera marelui povestitor Ion Creangă; * Poezii, proza 1 Iunie-Ziua copilului. Dată și locul desfășurării: Iunie 2013; ȘCOALA GIMNAZIALĂ Nr.1 DULCEȘTI, JUDEȚUL NEAMȚ; Coordonator proiect,concurs și simpozion județean: Prof. ptr. înv.primar POPA M. RODICA. CUVÂNT ÎNAINTE ,,Oriunde am fi, ceea ce am invatat e lângă noi” Shakespeare Ilustrarea valorilor,tradițiilor naționale românești din ținutul Moldovei prin opera marelui scriitor ION CREANGĂ, dezvoltarea interesului copiilor pentru cultura neamului
CREANGĂ ŞI COPIII by POPA M. RODICA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/631_a_1267]
-
posibilitatea de a oferi copiilor variante de petrecere a timpului liber în afara calculatorului,afirmarea și stimularea potențialului creativ al preșcolarilor și școlarilor prin intermediul artelor plastice, literaturii și artei teatrale au fost argumente în inițierea și desfășurarea acestui proiect, concurs și simpozion. Deasemeni am avut ca obiective: stimularea interesului copiilor pentru lectură prin studiul aprofundat al operei lui Creangă; educarea dragostei și admirației față de operă să; dezvoltarea capacității de exprimare plastică,literară,artistică; cultivarea sensibilității artistice a copiilor; atragerea efectivă și afectiva
CREANGĂ ŞI COPIII by POPA M. RODICA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/631_a_1267]
-
în ultimul rând, prof.înv.preșcolar Căruntu Niculina și prof.înv.preșcolar Dascălu Luminița-membre în comitetul de organizare cărora le mulțumesc și pe această cale. Mulțumesc de asemenea, colegelor care au înțeles mesajul concursului și au prezentat activități și materiale interesante în cadrul simpozionului pe care le urmărim în paginile următoare. NIMIC FĂRĂ DUMNEZEU! Coordonator , Prof.înv.primar POPA M. RODICA 4 5 ION CREANGĂ DASCĂL DE SUFLET AL NAȚIUNII ROMÂNE Prof. înv.primar Ana David Școala Gimnazială Ion Creangă Comună Ion Creangă Ne aflăm
CREANGĂ ŞI COPIII by POPA M. RODICA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/631_a_1267]
-
de Cucuteni, în Berichten V. de rijkeduents voor het ondheid kundig bodemonderzoek, Amersfoort 9, 1960, p. 748. 83. Dumitrescu V., Hăbăcești, Monografie arheologică, București, 1954. 84. Duțescu și N. Marcu, Bolnițele și spitalele românești din sec. al XVIII-lea, la Simpozionul de Istoria Medicinii, Râmnicu Vâlcea, 24 mai 1969. 85. Engels F., Dialectica naturii, ed. a II-a, Editura Politică, București, 1959. 86. Engels F., Originea familiei, a proprietății private și a statului, E.S.P.L.P., București, 1957. 87. Frazer J., Taboo and
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1542_a_2840]
-
în contextul preocupărilor sale privind prezența lui Eminescu în literatura rusă (Romanoslavica, 1967) și continuând cu cercetarea relațiilor acestuia cu literaturile slave (130 de ani de prezență activă în literaturile slave, Romanoslavica, 2012) etc. Numeroasele articole și comunicări la diverse simpozioane din țară, privind prezența lui Mihai Eminescu în spațiul culturilor lumii, semnate și susținute de-a lungul anilor, le-a adunat acum într-un volum compozit, intitulat Eminescu în perspectivă universală. Patru decenii de reconstituiri și restituiri (Editura Biblioteca, Târgoviște
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1482_a_2780]
-
iarna, nu ajunge să fie preluată de vie, ea se va infiltra În pământ. Dar nu va dăuna, pentru că e În stare reducătoare, deci epurată. Atât. De data viitoare, vă voi povesti ce-am văzut și auzit la cele două simpozioane de ecologie de la care tocmai m’am Întors: de la Tulcea, legat de Rezervația biosferei Delta Dunării și cel de la Bacău, de protecție a ecosistemelor; lumea nu doarme, ci produce lucruri foarte interesnte pentru protecția mediului. “Radiosfera”, 5 iunie 1995, ora
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
am vedea că maturii sunt Întrecuți de tineri și mai ales de copii, poate pentru că Încă aceștia nu posedă pragmatismul impus de problemele vieții; pentru maturi, pielea e mai aproape decât cămașa. De acest fapt aveam să mă conving la simpozionul de la Tulcea, de la jumătatea lui mai, dedicat Rezervației biosferei Delta Dunării. Între floră și faună, valorificarea resurselor deltei, impactul feluriților factori și chiar etnografie, mi-a atras atenția, pentru ineditul ei, lucrarea elaborată de copiii de la un cerc de ecologie
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
vechi, ce permitea odinioară ca acea gârlă să fie un loc de recreere pentru tulceni. Șanse sunt, pentru că e vorba de o cauză informațională, iar nu energetică. Cât mă privește, aș fi bucuros ca, la o ediție viitoare a aceluiași simpozion, să văd Într’o lucrare a lor, În ce stadiu a ajuns refacerea acelei zone. Iar dacă comentariul meu le va folosi În abordarea viitoare a problemei, voi fi chiar fericit. “Radiosfera”, 12 iunie 1995, ora 12,28 36. O
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
problemei, voi fi chiar fericit. “Radiosfera”, 12 iunie 1995, ora 12,28 36. O eroare tehnologică Să ne deplasăm, fără a părăsi obișnuita preocupare, de la Tulcea la Bacău, unde Universitatea a ținut să-și puncteze a 30a aniversare cu un simpozion privind ecologia și protecția ecosistemelor. Nefiind străin pe acolo, mi-am permis o afirmație care zgârâie urechile oricăruia nu știe ce se ascunde În spatele civilizației de care este atât de mândru. Anume: cea mai mare greșeală tehnologică a istoriei e
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
aur, precum Tutankamon. Sau În dolari... Viața e rotundă. Doar moartea nu e. “Radiosfera”, 9 octombrie 1995, ora 12,27 51. Arborele, un prieten trădat Abia Întors dintr’un turneu de vreo 10 zile, În care am participat la trei simpozioane și o predare de contract, plus câteva nopți În tren, mai-mai să numi mai recunosc motanul, Între timp binișor Împlinit; dar n’am găsit altceva mai bun de făcut decât să vă fac părtași, chiar post factum, la cele văzute
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
Între timp binișor Împlinit; dar n’am găsit altceva mai bun de făcut decât să vă fac părtași, chiar post factum, la cele văzute ori auzite pe acolo; să Încerc adică să devin reporter. Să Încep cu Începutul. Adică cu simpozionul de la Ploiești, din 21 și 22 septembrie, aflat la a 6-a ediție. Subiectul lui? Natura și Omul. Chiar asta e și ordinea, de altfel firească: omul este și trebuie să rămână doar o parte a naturii. Într’adevăr, dacă
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
să arate, dar și urmele civilizației. Într’adevăr, muntele era frumos, dar poalele lui, pâraiele lui, erau Împănate cu fel de fel de rămășite ale vieții moderne, prea dezinvolt abandonate. Or fi văzut și alții asta, mai Înainte, de vreme ce afișul simpozionului Înfățișa un copac, de fapt un personaj lămurit de o inscripție, ca ’n vechile fresce românești: Natura. Numai că trunchiul lui era acoperit, Înnăbușit, de ceea ce vedem peste tot, pe copaci dar și pe zidurile vechilor monumente istorice: nume, date
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
degradarea. Și, revenind la sponsori, oare nu se găsesc sponsori și pentru materializarea ideilor ce emană de la grupul de inițiați ce se Întâlnesc la astfel de reuniuni, adică pentru protecția reală a mediului? Nu de altele dar, conform motto-ului simpozionului, un proverb al pieilor roșii, “Pământul nu este o moștenire de la părinți, ci este un Împrumut de la copiii noștri”. “Radiosfera”, 16 octombrie 1995, ora 12,44 52. Frumusețea și suferința arborelui citadin Socoteala de acasă nu se potrivește ce cea
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
decât puțin oxigen la rădăcină. “Radiosfera”, 23 octombrie 1995, ora 9,46 53. Natura se lasă copiată Continuând turneul pe care Încerc, acum a doua oară, a-l evoca, am poposit două zile la Timișoara; nu pentru că atâta dura acest simpozion, ci pentru că atât am putut eu rămâne. De ce, se va vedea În următorul pseudoreportaj. Deci, spre sfârșitul lunii septembrie a avut loc un simpozion ultraspecializat, despre membrane. Nu doresc să plictisesc cu definiții. Amintesc doar că membranele generează practic o
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
doua oară, a-l evoca, am poposit două zile la Timișoara; nu pentru că atâta dura acest simpozion, ci pentru că atât am putut eu rămâne. De ce, se va vedea În următorul pseudoreportaj. Deci, spre sfârșitul lunii septembrie a avut loc un simpozion ultraspecializat, despre membrane. Nu doresc să plictisesc cu definiții. Amintesc doar că membranele generează practic o nouă știință, care fundamentează clasicul celofan de pe borcanele de conserve și care, pentru a juca rolul binecunoscut, e mult mai complex decât pare, dar
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
apropierii de modelul ideal reprezentat de membrana biologică, mai ales de cea celulară, a pătruns deci și În preocupările biologilor orientați spre modelarea Vieții. Și astfel, chiar Încă timidă, prezența biologilor s’a făcut și aici simțită. Aici, adică la simpozionul de la Timișoara. Încă, În cadrul preocupărilor la care vă fac părtași, membranele sunt bune și pentru epurarea apelor uzate. Adică, ele pot extrage din apă tot ceea ce e În plus. Mai precis, este vorba de a aduce În contact cu apa
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
chiar un avantaj pentru cel care, În cunoștință de cauză ori chiar grație unui al șaselea simț, poate exploata această selectivitate. Să vedem cum putem lega această idee cu cel de al treilea pseudoreportaj, dedicat celui de al 5-lea simpozion de plante medicinale, de la PiatraNeamț, la care am ajuns, cu limba pe umăr, direct din Timișoara. Omul nu e sănătos tot timpul; nici alte viețuitoare. Și dacă am spus “viețuitoare”, e clar că trebuie să includem deopotrivă animale și plante
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
cu cât, ca substanță de sinteză e, din punct de vedere izotopic, net străin Vieții. Și, e cazul să băgăm plugul Într’o glastră? Tot ceea ce ați citit acum e menit a fi o pledoarie, pe lângă altele discutate la acel simpozion, pentru medicamentul natural sau biotehnologic, trecut deci prin “filtrul” unei vietăți Înainte de a ajunge la om. “Radiosfera”, 6 noiembrie 1995, ora 9,36 55. Război chimic, dar cu ghilimele Viața a apărut În ocean. Tot acolo au apărut și organismele
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
un număr destul de mare de adulți în diverse forme de educație permanentă, țările în curs de dezvoltare au continuat lupta dramatică împotriva analfabetismului. La zece ani de la lansarea Programului experimental de alfabetizare (Teheran, 1965), a avut loc, la Persepolis, un Simpozion internațional cu care prilej s-a constatat progresul extrem de lent în acest domeniu. Dacă, în urma eforturilor financiare și umane ale acestor țări, s-a realizat o reducere a procentului de analfabeți, datorită creșterii demografice, cifra absolută a acestora a crescut
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
psihomotrice Liviu Leonte, À la recherche du roman moderne. La réception de l'oeuvre de Marcel Proust en Roumanie Octavia Costea, Didactica lecturii. O abordare funcțională Cay Dollerup, Basics of Translation Studies Genoveva Vrabie (ed.), Constantin C. Angelescu. Centenar 2005 Simpozion comemorativ Lucio Fabbriciani, Implicarea umană și competitivitatea în afaceri Ronald McQueen, Christina Knussen, Metode de cercetare în științele sociale Doina Balahur, Sociology of Law. Studies and Research Felicia Dumas, Olivier Dumas, Iași et la Moldavie dans les relations franco-roumanies. Histoire
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
e un tip fundamental cinic, un tip în fraza căruia se vede un fel de maliție bonomă. Un sarcastic care vrea să facă pe habotnicul - și nu-i iese, iar lucrul ăsta nu se iartă. L-au chemat la un simpozion, o paranghelie de tot râsul, despre literatura erotică. Păi, acum? Asta trebuia să se întâmple cu vreo douăzeci de ani în urmă. Atunci nu era defel bisericos și nici nu încerca să găsească în cuvintele searbede și banale ale popilor
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2097_a_3422]