5,527 matches
-
ce trebuie acordată problematicii climatului educațional. V. 4. Comunicarea în organizația școlară Evoluția vieții sociale în ansamblu ne-a permis să conștientizăm mai mult ca oricând faptul că existența umană ar fi aproape imposibil de imaginat în absența comunicării. Antropologii, sociologii și psihologii vorbesc despre comunicare ca factor sociogenetic, pornind de la premisa imposibilității existenței societății fără comunicare. Mai mult, ea face obiectul analizelor în majoritatea tratatelor științifice, fiind interpretată de pe poziții diferite. Toate însă subliniază rolul capital al comunicării în explicarea
Managementul schimbării educaționale: principii, politici, strategii by Valerica Anghelache () [Corola-publishinghouse/Science/992_a_2500]
-
reprezentări) sau de prelucrare secundară (gândire, memorie, imaginație etc.), psihologia ipostaziază în fapt dinamica dezvoltării personalității. Acestea sunt doar câteva elemente care fac diferența între indivizi în ceea ce privește raportarea la fenomenul schimbării. Deși ar putea părea bizar, la începutul anilor 90, sociologul V. Pareto, definind omul ca ființă socială, considera că activitatea umană este puternic motivată de instincte, sentimente sau stări afective ascunse de către acesta cu scopul de a obține sprijinul și cooperarea celorlalți. De asemenea, nu putem să nu amintim de
Managementul schimbării educaționale: principii, politici, strategii by Valerica Anghelache () [Corola-publishinghouse/Science/992_a_2500]
-
în lumea evoluată a prezentului urban. Tânjesc încă după locurile și oamenii copilăriei, după poezia vieții de atunci. Constat cu plăcere că originalitatea locurilor și oamenilor din acele părți a atras și atenția istoricilor, prin specificul evoluției vieții sale sociale, sociologilor, prin conservarea unor vechi elemente organizatorice și reminiscențe ale unor relații sociale de nuanță feudală, filologilor, prin autenticitatea unor particularități lingvistice și, desigur, geografilor, prin unicitatea coexistenței spațio-temporale a omului cu natura de aici. Toate acestea mă obligă a-mi
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1460_a_2758]
-
de fapt, e evidentă. Abordarea e opusă celei din Henry James. Americanii sunt ridiculizați. Ai predat la Berkeley. Trilogia ta ne arată că știi bine viața universitară americană. Privești această temă a superiorității americane cu aceeași ironie relaxată, cu preocuparea sociologului sau cu o oarecare amărăciune? DL. America și cultura americană sunt cu certitudine elemente cheie în viața și opera mea. N-aș zice că americanii sunt "ridiculizați" în contrast cu englezii ori europenii, în romanele mele. Toate rasele sunt ridiculizate și satirizate
Literatura contemporană britanică: literatura Desperado by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
Odobeștiului, rezemate la rândul lor de munte, Vrancea mea misterioasă, cu vechea ei lume trăind încă, în anii ’30, în mod arhaic, neschimbată încă din adâncul vremilor neolitice. Mult mai târziu, la Paris, am citit studiul consacrat regiunii Vrancea de către sociologul Henri Stahl. În ajunul războiului care trebuia să ducă la catastrofa împărțirii Europei, Vrancea era încă o lume unde existau sate, tradiții și obiceiuri milenare, un adevărat muzeu viu. Într-un anumit fel mitic, mă simt legată de aceste comunități
Sã nu plecãm toți odatã: amintiri din România anilor ’50 by Sanda Stolojan,Vlad Stolojan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1378_a_2706]
-
care insistă asupra influenței sistemului simbolic, a culturii, asupra conținutului jurnalistic (Schudson, 2003). Abordările mai sus amintite se află însă în contradicție cu o altă perspectivă sociologică, deosebit de fertilă în mediul academic francez. Bazându-se pe lucrările lui Pierre Bourdieu, sociologii care fac parte din acest curent consideră că profesia jurnalistică trebuie privită în termeni de "câmp jurnalistic" adică un mediu autonom, care are propriile legi și este definit prin poziția sa în societate. Câmpul jurnalistic se definește deci, în primul
Conflictele din ştiri. Impactul asupra cinismului, încrederii şi participării politice by Mădălina-Virginia Boţan [Corola-publishinghouse/Journalistic/928_a_2436]
-
să ofere tipul de informații care ar servi cultivării unui sentiment civic. Jurnaliștii și elitele, cu propriile lor interese, sunt în competiție pentru controlul știrilor, iar această stare de fapt are consecințe dramatice pentru societățile actuale. În ultimul deceniu, trei sociologi renumiți Herbert Gans, Todd Gitlin și Michael Schudson au reluat investigația jurnalistică în noile cărți pe care le-au publicat. Gans (2003) deplânge în Democracy and the News scăderea excesivă a cetățenilor[I2] și aparatul democratic slăbit. În Media Unlimited
Conflictele din ştiri. Impactul asupra cinismului, încrederii şi participării politice by Mădălina-Virginia Boţan [Corola-publishinghouse/Journalistic/928_a_2436]
-
focalizează pe conceptul de cadraj (engl. frame). Printre autorii care au folosit pentru prima oară acest concept, îi amintim pe cei care fac parte din curentul interacționismului simbolic, precum Herbert Blumer (1969) și George Herbert Mead (1934). Mai târziu, contribuțiile sociologului Erving Goffmann (1959/2007; 1961) au oferit o punte de legătură către studiile unor autori mai recenți, de tipul lui George Lakoff (1987), Robert Entman (1993) sau Shanto Iyengar (1991). La fel cum Școala de la Frankfurt (Horkheimer, 1937/1972) a
Conflictele din ştiri. Impactul asupra cinismului, încrederii şi participării politice by Mădălina-Virginia Boţan [Corola-publishinghouse/Journalistic/928_a_2436]
-
de finanțe ale țărilor din zona euro) 9. Altă instituție UE. Care? D1.5. Organizații (ONG-uri, sindicate, organizații umanitare, companii, institute de cercetare etc.) 1. Românești 2. din Uniunea Europeană 3. Altele. Care? D1.6. Actori individuali 1. Expert (comentator, sociolog, analist etc.) 2. Om obișnuit 3. Altcineva. Cine? D1.7. Actori din alte țări UE 1. Președintele francez (Nicholas Sarkozy) 2. Cancelarul german (Angela Merkel) 3. Prim-ministrul italian (Mario Monti) 4. Prim-ministrul britanic (David Cameroon) 5. Președintele grec
Conflictele din ştiri. Impactul asupra cinismului, încrederii şi participării politice by Mădălina-Virginia Boţan [Corola-publishinghouse/Journalistic/928_a_2436]
-
țara noastră. Grupurile sociale și profesionale sînt, comparativ cu celelalte țări, puțin organizate și insuficient reprezentate" Jacques Chaban-Delmas, 16 septembrie 1969. Declarația Primului Ministru, Jacques Chaban-Delmas, din 16 septembrie 1969, în fața Adunării Naționale, reunită în sesiune extraordinară. Inspirîndu-se din reflecțiile sociologului Michel Crozier și ale colaboratorilor săi, Simon Nora și Jacques Delors, Primul Ministru descrie societatea franceză ca pe o "societate blocată" (de o economie fragilă, de un stat tentacular, de structuri arhaice și conservatoare) care trebuie reformată. 32. Mutațiile Franței
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
care simbolizau secolul al XIX-lea industrial (mineritul, industria textilă, acum metalurgia); dezvoltarea unor sectoare noi, în electronică, informatică, marcate de o diferențiere tot mai mare a formelor de activitate, de aportul inovațiilor tehnologice rapide. Încă din anii '60, unii sociologi au putut vorbi în legătură cu această situație despre o "nouă clasă muncitoare" cu un înalt grad de calificare, apropiată de specialiști. Și încă trebuie remarcat că ea nu reprezintă decît o minoritate a lumii muncitorilor. Procentajul de muncitori necalificați rămîne, din
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
căutăm să știm cât mai exact cum arată. Michael Palmer prezintă următorul exemplul: un student dă ultimul examen la facultate; nu a reușit să repete nimic, dar este înzestrat cu o imaginație bogată. În eseul său, citează lucrările unui "distins" sociolog polonez a cărui lucrări nu au fost încă traduse în engleză. Examinatorii sunt impresionați de exemplele și teoriile expuse și îi acordă nota zece. Dar sociologul nu există, iar examinatorii au fost duși în eroare. De aceea, existența nu trebuie
Argumentul ontologic în filosofia analitică. O reevaluare din perspectiva conceptului de existenţă necesară by Vlad Vasile Andreica () [Corola-publishinghouse/Science/891_a_2399]
-
dar este înzestrat cu o imaginație bogată. În eseul său, citează lucrările unui "distins" sociolog polonez a cărui lucrări nu au fost încă traduse în engleză. Examinatorii sunt impresionați de exemplele și teoriile expuse și îi acordă nota zece. Dar sociologul nu există, iar examinatorii au fost duși în eroare. De aceea, existența nu trebuie privită ca o parte a unui concept, ea trebuie validată în mod independent 138. Se pune întrebarea dacă termenul "Dumnezeu" are aceeași valoare în experiență ca
Argumentul ontologic în filosofia analitică. O reevaluare din perspectiva conceptului de existenţă necesară by Vlad Vasile Andreica () [Corola-publishinghouse/Science/891_a_2399]
-
care asigură supraviețuirea unui popor, a speciei umane În ansamblul ei. Definirea creativității este dificilă datorită complexității fenomenului creației și a multitudinii abordărilor Întâlnite În literatura de specialitate, constituindu-se În subiect de cercetare pentru psihologi, pedagogi, psihanaliști, filosofi, esteticieni, sociologi, axiologi, antropologi, lingviști, economiști, fiecare dintre aceștia punând accentul pe dimensiuni diferite ale acesteia. „Asemenea cercetării, descoperirii, invenției, formulării și rezolvării de probleme, inovării etc., creație și proces de creație, proces creativ, creativitate, forță (respectiv activitate sau acțiune) creatoare și
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
care asigură supraviețuirea unui popor, a speciei umane În ansamblul ei. Definirea creativității este dificilă datorită complexității fenomenului creației și a multitudinii abordărilor Întâlnite În literatura de specialitate, constituindu-se În subiect de cercetare pentru psihologi, pedagogi, psihanaliști, filosofi, esteticieni, sociologi, axiologi, antropologi, lingviști, economiști, fiecare dintre aceștia punând accentul pe dimensiuni diferite ale acesteia. „Asemenea cercetării, descoperirii, invenției, formulării și rezolvării de probleme, inovării etc., creație și proces de creație, proces creativ, creativitate, forță (respectiv activitate sau acțiune) creatoare și
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
ci determină Întreaga realitate, organică sau anorganică. Concepția lui Nietzsche Friedrich despre voința de putere, ca specific a umanității, este luată În seamă la justificarea acțiunilor umane de mulți reprezentanți ai psihologiei și sociologiei moderne. Menționăm, spre exemplu, aprecierile reputatului sociolog Bertrand de Jouvenel care scrie: „Progresul tehnic este esențialmente o manifestare a puterii umane, o ocazie pentru om de a se admira pe el Însuși, de a practica acea autolatrie ce tinde din ce În ce mai mult să devină religia societății industriale”36
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
ci determină Întreaga realitate, organică sau anorganică. Concepția lui Nietzsche Friedrich despre voința de putere, ca specific a umanității, este luată În seamă la justificarea acțiunilor umane de mulți reprezentanți ai psihologiei și sociologiei moderne. Menționăm, spre exemplu, aprecierile reputatului sociolog Bertrand de Jouvenel care scrie: „Progresul tehnic este esențialmente o manifestare a puterii umane, o ocazie pentru om de a se admira pe el Însuși, de a practica acea autolatrie ce tinde din ce În ce mai mult să devină religia societății industriale”36
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
dovedit neputincios În fața elementelor complex organizate ale universului. Dar, cu toate progresele pe care le-a realizat, teoria sistemelor s-a dovedit a avea și ea limitele sale. Reducând complexitatea fenomenelor la conceptul formal de sistem, a Înlocuit, după cum arată sociologul francez 88 René Thom, “Stabilité structurelle et morphogenèse. Essai d’une théorie générale des modèles”,Ed. Ediscience, 1973 et “Modèles mathématiques de la morphogenèse”, Ed. Bourgeois, 1981 George-Ștefan COMAN 121 tendințe s-au concretizat În descoperirea unor legii specifice creației tehnice
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
dovedit neputincios În fața elementelor complex organizate ale universului. Dar, cu toate progresele pe care le-a realizat, teoria sistemelor s-a dovedit a avea și ea limitele sale. Reducând complexitatea fenomenelor la conceptul formal de sistem, a Înlocuit, după cum arată sociologul francez 88 René Thom, “Stabilité structurelle et morphogenèse. Essai d’une théorie générale des modèles”,Ed. Ediscience, 1973 et “Modèles mathématiques de la morphogenèse”, Ed. Bourgeois, 1981 George-Ștefan COMAN 123 Edgar Morin 89, vechile simplificări ale gândirii analitice cu o simplificare
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
simbolurilor și al semnificațiilor social-generalizate ale realității în vederea obținerii stabilității ori a unor modificări de comportament individual sau la nivel de grup“, care subliniază rolul de element și mijloc esențial al vieții individuale și sociale, idee larg acceptată de psihologi, sociologi și antropologi. Termenul de comunicare “se prezintă sub forma unei aglomerări conceptuale cu multiple - și deseori neașteptate - ramificații, fiind văzut drept parte integrantă și în același timp, cuprinzând procedural un mare număr de științe.” În 1970, Franck E. X. Dance
Reprezentativitatea exerciţiilor de limbă pentru formarea competenţelor de comunicare by Carcea Mariana, Haraga Ana, Luchian Didiţa () [Corola-publishinghouse/Science/91830_a_92362]
-
o intruziune în spațiul său, un act potențial agresiv. Aceste fenomene de politețe sînt integrate în teoria numită a "fațetelor", dezvoltată la sfîrșitul anilor 1970 în special de P. Brown și S. Levinson 12, care se inspiră ei înșiși de la sociologul american E. Goffman 13. În acest model, se consideră că orice individ posedă două fațete: - o fațetă negativă, care corespunde "teritoriului" fiecăruia dintre noi (corpul său, intimitatea); - o fațetă pozitivă, care corespunde "fațadei" sociale, imaginii de sine valorizante pe care
Analiza textelor de comunicare by Dominique Maingueneau [Corola-publishinghouse/Science/885_a_2393]
-
tipologie trebuie să fie utilizată cu multă precauție: pe lîngă faptul că același discurs poate mobiliza simultan mai multe funcții, există enunțuri care nu pot fi asimilate în mod clar uneia dintre cele șase funcții. Funcțiile sociale Mulți antropologi sau sociologi propun să distingem un anumit număr de funcții care sînt necesare societății: "funcția ludică", "funcția de contact", "funcția religioasă" etc. Un gen cum este ghicitoarea, de exemplu, poate fi asociat funcției ludice, predica funcției religioase, conversația familiară funcției de contact
Analiza textelor de comunicare by Dominique Maingueneau [Corola-publishinghouse/Science/885_a_2393]
-
în acest domeniu. Consumul este sinonim cu identitatea, remarcă Joel-Yves Le Bigot. Nu ne mai definim în funcție de profesia părinților sau de propriile studii, ci cu ajutorul look-ului, al echipamentului său, al proiectelor de călătorie"31. Le Monde, 30 ianuarie 1987 Sociologul J.-Y. Le Bigot, care comentează ancheta, se referă la tineri cu ajutorul unui "on" ce permite ștergerea graniței dintre enunțiator și non-persoana tinerilor care reprezintă obiectul de observație. El se pune în locul lor fără a-și abandona totuși poziția sa
Analiza textelor de comunicare by Dominique Maingueneau [Corola-publishinghouse/Science/885_a_2393]
-
de-a lungul vieții (http://www.ana.gov.ro/studii/GPS%2010.pdf). Capitolul 3 Teorii și modele explicative ale devianței și consumului de droguri 3.1. Devianța și delincvența juvenilă - delimitări conceptuale Conceptul de devianță a apărut odată cu încercarea sociologilor americani, Sellin, T. și Merton, R.K., de a defini obiectul de studiu al socio-criminogenezei. Aceștia au formulat primele definiții ale comportamentului deviant. După T. Sellin devianța este ansamblul comportamentelor îndreptate împotriva normelor de conduită sau a ordinii instituționale. Dragomirescu, V.T.
Devianța socială la tineri. Dependența de substanțe by Mihaela Rădoi () [Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
fapt o soluție la problemele cu care se confruntă. Acest mod de adaptare implică o multitudine de trăsături, ca: pasivitatea, resemnarea, orientarea la prezent și ignorarea viitorului, fatalismul și lipsa de putere, nivelul scăzut al aspirațiilor, tendința spre devianță. Unii sociologi consideră că actele și comportamentele delicvente ale tinerilor provenind din clasele sociale defavorizate nu pot fi considerate deviante, deoarece se conformează modelelor culturale ale acelei clase. Esența acestei culturi constă în fapt, în violarea deliberată a normelor sociale ale clasei
Devianța socială la tineri. Dependența de substanțe by Mihaela Rădoi () [Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]