12,660 matches
-
mai recente (capital simbolic, capital social etc.) sau în analiza tranziției deja clasice („fapte sociale totale”), cu scopul de a identifica „tipuri sociale” sau „nuclee sociale de structurare a unor noi forme sociale”. Una dintre premisele abordării sale este că „sociologia tranziției este, în bună măsură, o sociologie a crizei, a anomiei. Stabilitatea pare să fie doar de domeniul trecutului și, în cel mai bun caz, al viitorului”. Altfel spus, criza tranzițională, odată depășită, ar fi urmată de o stare de
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
sau în analiza tranziției deja clasice („fapte sociale totale”), cu scopul de a identifica „tipuri sociale” sau „nuclee sociale de structurare a unor noi forme sociale”. Una dintre premisele abordării sale este că „sociologia tranziției este, în bună măsură, o sociologie a crizei, a anomiei. Stabilitatea pare să fie doar de domeniul trecutului și, în cel mai bun caz, al viitorului”. Altfel spus, criza tranzițională, odată depășită, ar fi urmată de o stare de stabilitate diferită de punctul de plecare și
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
nu se referă la tipurile de date și informații invocate, ci la interpretarea lor, care mi se pare că nu țintește tocmai tendința spre care se orientează configurările culturale sau politice din tranziția noastră postcomunistă. 2.4. Către o nouă sociologie În cunoscuta sa lucrare Foundation of Social Theory, J. S. Coleman ne avertiza că schimbările profunde din organizarea socială conduc la cristalizarea... ... cerinței pentru o nouă știință socială. Cerința crește pe măsură ce transformarea organizării sociale continuă, o cerință pentru cunoaștere și
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
de abordare a tranziției. Când considerăm paradigmele teoretice care au corespuns modernității, observăm că în modernitatea inițiatoare s-a dezvoltat doar acel „proiect iluminist” al așteptatei „științe sociale” pe care modernitatea consacrării l-a construit apoi în forma științelor sociale - sociologia, economia, psihologia, pedagogia, știința politică etc. Multe dintre conceptele și enunțurile primare ale „proiectul iluminist” s-au regăsit în paradigmele noilor științe sociale. Astfel, sociologia care a corespuns perioadei de modernitate a consacrării, deși s-a vrut mereu desprinsă de
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
așteptatei „științe sociale” pe care modernitatea consacrării l-a construit apoi în forma științelor sociale - sociologia, economia, psihologia, pedagogia, știința politică etc. Multe dintre conceptele și enunțurile primare ale „proiectul iluminist” s-au regăsit în paradigmele noilor științe sociale. Astfel, sociologia care a corespuns perioadei de modernitate a consacrării, deși s-a vrut mereu desprinsă de filosofia clasică pentru a se afirma ca o „știință pozitivă”, nu a făcut în mare parte altceva decât să se afirme prin „mari teorii” care
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
cunoaștere și orice valori, indiferent de sorgintea sau impactul lor, ar fi posibile și acceptabile, și nici pentru un deconstructivism filosofic à la Derrida, pentru a sfârși în iraționalism sau în nihilismul lui Nietzsche. Inițiativele „noii științe sociale”, recte ale sociologiei, au început deja să se producă și aș dori în continuare să prezint doar două ilustrări pe care le consider întru totul reprezentative și care sunt și complementare. Una aparține lui Ulrich Beck, iar cealaltă lui Anthony Giddens, ambele implicând
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
jocurile reflexive ale actorilor sociali diferiți. Reflexivitatea modernității actuale rezultă în principal din cunoașterea disponibilă care este mai extinsă și mai aprofundată. Sistemele de informare sunt tot mai mult dezvoltate și diversificate, iar cunoașterea științifică a societății, mai ales prin sociologie și prin altele (științele politice sau psihologice), este pe cât de diversă, pe atât de asimilată, devenind un gen de „conștiință de sine” a modernității. În consecință, informațiile și cunoașterea despre practicile sociale contribuie la instituirea, orientarea și schimbarea acestor practici
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
confruntă astfel cu o nouă agendă ce corespunde modernității reflexive. Este vorba despre agenda reinventării teoriei sociale prin înlocuirea fragmentării, concentrării sau particularizării cu conectarea, extinderea sau universalizarea. Pentru a fi mai concret, să consider un exemplu mai relevant pentru sociologia noastră actuală. În locul unei analize a tranziției postcomuniste ce ar pretinde că este specifică, în sensul că fragmentează istoric și particularizează național, găsesc că este preferabilă includerea sau conectarea acestei tranziții ca fiind una de configurare, cu tranziția tendențială specifică
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
ar consta tocmai în modul în care se configurează modernitatea noastră reflexivă: contemporană și convergentă în unele privințe cu cea din Europa dezvoltată, divergentă și particulară în alte privințe, întrucât corespunde tranziției noastre. De aici și nevoia de o nouă sociologie românească. În locul opțiunii pentru „ordonarea” cunoașterii în deducții, abstractizări sau ipoteze testabile, asociate cu „marea teorie” de sorginte predominant iluministă, găsesc că ar fi preferabilă acea cunoaștere socială care s-ar concentra asupra specificității, contingentului, ambivalenței și mult mai puțin
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
sau etnocentric sau asupra unui general care nicăieri nu poate fi identificat. Rolurile tradiționale ale științei sociale, derivate din „proiectul iluminist”, au fost fixate, într-un interval de peste două secole, astfel: construcția (ingineria) socială a ordinii instrumentale și expresive (prin sociologia pozitivistă și funcționalistă); producerea și managementul schimbării sau transformării sociale și politice mai ales prin sociologia schimbării, a revoluției sau prin cea critică, în care ar putea fi incluse și teoriile feministe ale emancipării; analiza interpretativă ce ar facilita înțelegerea
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
sociale, derivate din „proiectul iluminist”, au fost fixate, într-un interval de peste două secole, astfel: construcția (ingineria) socială a ordinii instrumentale și expresive (prin sociologia pozitivistă și funcționalistă); producerea și managementul schimbării sau transformării sociale și politice mai ales prin sociologia schimbării, a revoluției sau prin cea critică, în care ar putea fi incluse și teoriile feministe ale emancipării; analiza interpretativă ce ar facilita înțelegerea modului de funcționare a culturii și a relațiilor (interacțiunilor) sociale. Cel mai adesea, aceste roluri au
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
chiar o poate bloca. Conștiință a modernității reflexive, noua știință socială este chemată să potențeze o astfel de construcție. În partea a doua a lucrării, voi încerca să dau mai multă substanță acestei afirmații, încă prea generale, din perspectiva unei sociologii instituționaliste și de tip constructivist. Partea a doua. Configurări ale modernității reflexive în societatea individualizată Una dintre tezele derivate din cele avansate în prima parte a acestei lucrări și contextualizate pentru spațiul nostru național ar fi că noi, românii, ca
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
afirmarea subiectivității constructive a actorului social, punerea între paranteze a determinismelor factoriale și considerarea consecințelor intenționate și neintenționate ale acțiunilor sociale. Prima presupoziție constă în suspendarea din analiză a opoziției tradițional-modern (care a fost instituită de proiectul iluminist, dezvoltată de sociologia clasică preocupată de modernizarea tradiției și aplicată în cea mai mare parte a analizelor sociologice ale tranziției postcomuniste) în vederea relevării subiectivității constructive libere a actorului social. Implicația acestei înlocuiri nu coincide cu înlăturarea definitivă a tradiției, pentru că aceasta nu ar
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
are doar miza de a se referi la unul dintre cele mai reprezentative fenomene ale modernității actuale în general și ale celei din perioada tranziției postcomuniste în special. Intenția este și de a demonstra, chiar dacă doar în mod implicit, că sociologia noastră actuală are nevoie de o inovare conceptuală și teoretică radicală. Am ajuns în stadiul în care referirile insistente la factori, structuri și moduri constitutive globale, naționale și impersonale nu mai sunt suficiente. Acestea trebuie să fie, dacă nu înlocuite
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
aceea, putem spune că, odată cu criza individuală a identității, se declanșează în tranziție o veritabilă revoluție identitară. Iar cea mai propice cale de demonstrare a acestei stări mi se pare a fi evocarea relației dintre identitate și rolurile sociale. În sociologia și antropologia clasică, rolurile sociale vizau conformarea individuală la normele sociale. Fr. Dubet, referindu-se la „programele instituționale” ale primei modernități, remarca modul în care în acea perioadă indivizii erau astfel socializați, încât să se conformeze rolurilor predefinite. Menirea statului
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
și comunitar, locuința și vestimentația, toate împreună și fiecare în mod separat aveau asociate simboluri, modele de conduită, coduri lingvistice și culturale în funcție de care o persoană se reprezenta pe sine pe scena socială și era percepută ca atare de către ceilalți. Sociologia clasică, în mare parte sau chiar în totalitate, a caracterizat indivizii în mod structural și a operat mai ales cu structurile care ar fi explicat întreaga viață a societății. Exemplele sunt numeroase: codurile culturale și lingvistice, performanțele școlare, mobilitatea socială
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
individuală este tot mai intens solicitată, identitatea personală și rolurile sociale sunt tot mai puțin în corespondență. Pe scurt, fiecare își construiește subiectiv propria identitate. Sigur că aceasta este în continuare dependentă de poziția socială și de resursele disponibile, iar sociologia trebuie să explice sau să formuleze tipuri și tipologii care să dea seamă de modul în care configurările sociale participă la construcția identității individuale. Identitatea construită individual nu este un produs aleatoriu ce s-ar produce în afara structurilor sociale operatorii
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
devenit un actor individualizat ca oricare altul. Ea, individualizarea, îl face responsabil însă pe sărac de propria sărăcie. Aceasta e individualizată astfel încât săracul devine singurul responsabil de starea în care se află. Sistemului social sau structurii de clasă, invocate de sociologia clasică drept factori generatori și responsabili de inegalitățile sociale, li se substituie acum individualizarea ca proces reprezentativ al societăților individualizate și diferite de societățile holiste. De aceea, se poate spune că, odată cu accentuarea inegalităților, procesul cel mai semnificativ al epocii
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
unui început”. În prezent, asistăm la o bulversare a „modalităților de dominare”, la „apariția unui nou „spațiu inegalitar” ce nu se adaugă pur și simplu inegalităților clasice, ci solicită reformularea „chestiunii sociale” pentru a include consecințele agravării inegalităților recente subiective. Sociologia clasică, obișnuită să deducă mecanic „explicația conduitelor” subiective din „poziția ocupată” social de o persoană, trebuie să depășească această „taxonomie” saturată de lacune și distorsiuni pentru a deveni contemporană cu individualizarea și cu construcțiile identitare ale persoanelor, pentru a da
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
o amploare crescândă care însoțește nașterea acelei noi ordini sociale și a acelei structuri sociale ce corespund modernității actuale. A admite aceste tendințe coincide cu reflectarea asupra a două consecințe. Mai întâi, cred că am ajuns în stadiul în care sociologia familiei din epoca modernității actuale nu se mai poate referi doar la managementul casnic al relațiilor de gen, la armonii și la forme de disarmonie casnică, la rudenie sau la consecințele întreruperii unor relații de rudenie mai îndepărtate. În al
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
doar multidimensionalitatea acesteia (economică, socială, politică sau culturală), ci și modul de a fi și de a se realiza al unei individualități, iar prin acestea modul de constituire a structurii și ordinii sociale. Individul privit singular este o abstracție în sociologie. Asociat în familie sau în corporații, începe să releve structura socială a unei societăți. Problema modernității este că, odată cu apariția corporațiilor, importanța familiei pentru caracterizarea structurii sociale este diminuată, chiar mai mult: între familie și corporații apare un conflict ale
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
caute alte debușee, împingând femeile spre zone de muncă exterioare familiei și bucătăriei, dacă vor să păstreze un sens al vieții și mai ales al realizării propriului sine. Dar bărbaților nu le mai este străină bucătăria tot în contextul noii „sociologii a muncii casnice”. Bărbații și femeile participă împreună la configurarea unei noi diviziuni a muncii casnice, care este departe de fixitatea tradițională. Gătitul, spălatul rufelor și al vaselor, curățenia, cumpărăturile și îngrijirea copiilor sunt realizate toate și alternativ de soți
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
la studenție, care au cu toții performanțe excepționale, aceste universități nu recrutează mai mulți, ci același număr constant de studenți. Astfel, pentru anul universitar 2004-2005, London School of Economics and Political Sciences a avut circa 260 de candidați la programul de sociologie și a selectat numai 10% dintre aceștia. Taxa de studii plătită de un student străin în această universitate este de circa 30 de ori mai mare decât taxa plătită de un student la noi și același lucru se poate spune
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
Forecasting, Basic Books, New York. Beverly, John, OVIEDO, Aronna, JOSÉ Michael (ed.), 1995, The Postmodernism Debate in Latin America, Duke University Press, Durham, Londra. Bok, Derek, 2003, Universities in the Marketplace. The Commercialization of Higher Education, PUP, Princeton. Bonny, Ives, 2004, Sociologie du temps présent. Modernité avancée ou postmodernité?, Editions Armand Colin, Paris. Borza, Ioana, GRÜNBERG, Laura (coord.), VĂCĂRESCU, Theodora-Eliza, 2006, Cartea neagră a egalității de șanse între femei și bărbați în Romania, Editura AnA, București. Boudon, Raymond, 1993, Efecte perverse și
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
and Political Change in 43 Societies, PUP, Princeton. Jameson, Fredric, 1991, Postmodernism, or the Cultural Logic of Late Capitalism, Duke University Press, Durham. Jencks, Charles, 1977, The Language of Post Modern Architecture, Rizzoli, New York. Kaufman, Jean-Claude, 2001, Ego. Pour une sociologie de l´individu, Editions Nathan, Paris. Kaufman, Jean-Claude, 2004, L’Invention de soi. Une théorie de l'identité, Hachette, Paris. Kirp, David L., 2004, Shakespeare, Einstein and the Bottom Line. The Marketing of Higher Education, HUP, Cambridge. Lash, Scott (ed.
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]