6,537 matches
-
ușor iarna cu sania. De aceea treburile nu se lăsau așteptate. Vreo cincizeci de transporturi cu sania cereau timp, cel puțin două săptămâni. De la cinci vite și douăzeci de oi rezulta ceva bălegar În timpul iernii. Dacă-l mai puneam la socoteală și pe cel rămas după tăiatul porcului pe la Crăciun și de la păsăretul din curte, era ceva de lucru. Dacă omul nu avea o pereche de boi, ci numai vaci, acestea trebuiau Înjugate și atunci numărul transporturilor creștea. Iar culturile erau
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
a mărturisit fără cuvinte credința modestiei, a simplității, a bunului simț, voind, prin sine și prin faptele sale să aducă un tribut, o jertfă sufletului și spiritului pur, românesc. Neinstruit în marile centre ale culturii universale și cerându-i-se socoteală prin și pentru aceasta, nu s-a simțit păgubit de filozofii și filozofiile lumii atâta timp cât hrana sufletească îi dilata inima, cea mai inimă din toate inimile vremii. E omenește să plângi, să blestemi și să hulești atunci când soarta nu ti-
Ion Creangă sau arta de trăi by Ana-Maria Ticu () [Corola-publishinghouse/Science/1209_a_1921]
-
dorința aprigă a mamei, Smaranda Creangă, ce voia cu orice preț să-și vadă băiatul preot. Este vorba de mai mult decât atât, căci, ajuns la o vârstă la care nu mai depindea de părinți și nu trebuia să dea socoteală pentru faptele sale, ar fi putut renunța la această orientare. Preotul Ion Creangă, cu tot ce implică acest fapt este produsul unei intersectări de factori. Vorbim, așadar, de chemarea spre cler pe care o simțea venind din interior, din adâncul
Ion Creangă sau arta de trăi by Ana-Maria Ticu () [Corola-publishinghouse/Science/1209_a_1921]
-
p. 31, r. 4 5 : „m-am pornit cu graba și m-am întâlnit cu zăbava”expresie, cu o ușoară rimă interioară, ce ilustrează întârzierea mai mult decât se așteaptă și decât se dorește; reformulare a ideii exprimate în proverbul „Socoteala de acasă nu se potrivește cu cea din târg”; r. 21 22 : „Când e minte, nu-i ce vinde; când e brânză, nu-i bărbânță” realitatea nu corespunde mereu cu intenția; atunci când îi merge bine, omul nu știe să chivernisească
Ion Creangă sau arta de trăi by Ana-Maria Ticu () [Corola-publishinghouse/Science/1209_a_1921]
-
147, r. 37 38 : „toate-s până la o vreme” orice bine, oricât de mult ar dura, se sfârșește la un anumit timp; ideea ca nimic nu este veșnic în lumea aceasta, timpul condiționează existența terestră; r. 40 : „și Moartea are socoteala ei”moartea urmează un plan propriu, nu ține cont de ceea ce cred oamenii că ar trebui sau nu să se întâmple; p. 149, r. 40 41 : „Dacă dai nas lui Ivan, el se suie pe divan” dacă anumite obrăznicii nu
Ion Creangă sau arta de trăi by Ana-Maria Ticu () [Corola-publishinghouse/Science/1209_a_1921]
-
să ai și conștiința împăcată că bucuria ta nu înseamnă supărarea altora; atitudine luată ca un obicei împământenit de generații, căpătând atributele unei datorii sacre; p. 48, r. 9 10 : „Vorba, portul și apucăturile bătrânești nu le mai venea la socoteală” efectele modernizării societății pot fi dăunătoare tradițiilor, autenticității; r. 14 : „și nătângia unor bătrâni era mare” uneori și înțelepciunea bătrânilor este anulată de încăpățânarea nefondată a acestora; p. 49, r. 2 3 : „Ciocoismul și străinii să trăiască, și las' pe
Ion Creangă sau arta de trăi by Ana-Maria Ticu () [Corola-publishinghouse/Science/1209_a_1921]
-
întrebăm care este cauza și să acționăm în consecință atât asupra elevilor cât și asupra părinților. Îmi îndoctrinez elevii când îi îndrept spre o religie în care nu cred? Da. Îi mint și pentru acest lucru ei îmi vor cere socoteală mai târziu. Nu am dreptul să le impun o doctrină la care nu ader. Îndoctrinez dacă afirm că un elev este incapabil de reușită? Nu, dacă este debil mintal. Da, pentru că eu, ca dascăl trebuie să-i încurajez pe toți
Instituţia şcolară şi formarea adolescentului by Andreea Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Science/1226_a_1882]
-
3. Antrenamentul psihologic Nu abordați examenul ca pe un joc de noroc, deoarece cei care mizează doar pe șansă sunt dinainte picați. În schimb, rareori un elev serios ratează un examen. Acordați atenție egală pregătirii fiecărei probe. Nu vă faceți socoteala că veți lua notă mare la o probă, așa încât să puteți lua o notă mai mică la alta. Emoțiile vă pot juca feste. Preveniți-le învățând serios la toate materiile. Nu porniți cu ideea că sunteți câștigător sau un candidat
Învăţarea eficientă - condiţie a reuşitei şcolare by Nicoleta Prepeliţă, Virginia Arghiropol () [Corola-publishinghouse/Science/1241_a_2217]
-
tratarea varietății cazurilor ei solicită o mare concentrare a eforturilor și atenției elevilor, o bună orientare metodică a învățătorului și o adevărată măiestrie didactică în prezentarea sub formă accesibilă a diferitelor cazuri, cu gradarea treptată a dificultăților. Jocul: În valsul socotelilor Scopul didactic: Dezvoltarea gândirii și deprinderilor de calcul cu operații cu numere naturale în concentrul 0 - 1000; formarea și dezvoltarea spiritului competitiv. Sarcina didactică: Să efectueze operații cu numere naturale în concentrul 0 - 1000; Material didactic: Fișe cu imaginile de
Jocul didactic matematic : metodă eficientă în învăţarea matematicii în ciclul primar by Cristina Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/1256_a_2007]
-
ce se află la alte neamuri. Mai întâi, aproape toate femeile, care alcătuiesc jumătate din întreaga populație, iar acolo unde muncesc femeile, majoritatea bărbaților sforăie în locul lor. Apoi, droaia numeroasă și leneșă de popi și de călugări! Mai puneți la socoteală pe toți bogătașii, mai ales pe marii proprietari de pămînturi, așa-numiți oameni de neam și nobilii; adăugați la aceștia servitorimea lor, adică toată acea adunătură de pierde-vară în livrea și, în sfîrșit, puneți potopul de cerșetori voinici și zdraveni
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
puneți potopul de cerșetori voinici și zdraveni ce-și ascund lenea făcînd pe bolnavii; veți găsi astfel că numărul celor care, prin munca lor, se îngrijesc să îndestuleze trebuințele neamului omenesc, e mult mai mic decât vă închipuiți. Acum, faceți socoteala cât de puțini dintre cei care muncesc se îndeletnicesc cu lucruri de folos, de vreme ce azi măsurăm totul în bani, iar o mulțime de meșteșuguri stau cu totul și cu totul în slujba luxului și a desfrîului! Dacă însă toți lucrătorii
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
descompunem secvențele argumentative din 3 (Secvența 1) și din 4 (Secvența 2). Structura din 3 are forma DACĂp ATUNCIq: Secvența 1: DACĂ vă gândiți la marele ENUMERARE: Mai întâi... număr de oameni Apoi.... trândavi care se află Mai puneți la socoteală la alte neamuri Și în sfârșit... (ATUNCI) ↓ CONCLUZIA Veți afla (în sfârșit) că numărul celor care, prin munca lor, se îngrijesc să îndestuleze trebuințele neamului omenesc, e mai mic decât vă imaginați ARGUMENT 1 Structura secvenței următoare este ceva mai
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
benefic pentru oameni decât Cel de Sus ! Ca să nu mai vorbim că, ignorând Legea Karmei c ea care responsabilizează oamenii, aceștia sunt împinși pe drumuri înfundate, închipuindu și că pot face orice, că pot ,,fenta“ pe oricine fără a da socoteală cuiva. Biserica refuză informația, dar nici nu face ni mic pentru a se documenta. Dar iată ce se spune în una din aceste cărți apărute și la noi, referitor la acest subiect. ,,Placa turnantă fatală pentru reîncarnare este secolul al
Îngusta cărare către lumină by Marian Ciornei () [Corola-publishinghouse/Science/1225_a_2212]
-
a condamna o serie de idei provenite de la Origene. Papa și episcopii, morți de frică, semnează și votează tot ce li se cere: teribilul cuplu imperial asasinase deja cel puțin doi papi și câțiva episcopi. Fără a mai pune la socoteală e cle ziaștii mărunți! Dar aceste decrete, promulgate sub presiune, sânt nule din punct de vedere canonic. În plus, trebuie să remarcăm că acest consiliu- nu mai mult decât oricare altul - n a condamnat reîncarnarea în sine. Au fost condamnate
Îngusta cărare către lumină by Marian Ciornei () [Corola-publishinghouse/Science/1225_a_2212]
-
pentru umplerea carnetului cu note mari. XXII. RESPONSABILIZAREA ELEVULUI “Decât un cap plin, mai degrabă unul bine făcut.” François Rabelais Responsabilitatea este un termen care se definește prin “obligația de a efectua un lucru, de a răspunde, de a da socoteală de ceva, de a accepta și suporta consecințele”. Elevul trebuie să fie ajutat să înțeleagă și să își asume responsabilități de foarte timpuriu, pentru a ajunge să își asume responsabilitatea pentru el, pentru devenirea lui, pentru a-și poate face
Familia şi şcoala în parteneriat pentru o educaţie de calitate by Mihaela Băsu, Angela Sava, Doina Helene Partenie, Adriana Petrovici () [Corola-publishinghouse/Science/1283_a_1956]
-
pe fratele Giordano, a început să vorbească cu fratele Nicolaie despre necesitatea acceptării slujirii de custode al Saxoniei. Dar el, cu umilință, se scuza considerându-se incapabil pentru o astfel de slujire, spunând că nu știa nimic despre numere și socoteli, și prin urmare nu putea fi domn și nici să dețină un astfel de oficiu. Atunci, ministrul l-a întrerupt și cu sufletul aproape indignat i-a spus: «Așadar nu știi să fii domn. Dar oare noi, cei ce deținem
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
-l audieze pe vestitul arheolog Adolph Fürtwaengler și să adune material în vederea elaborării unui studiu despre Horațiu și avatarurile receptării satiricului latin de-a lungul veacurilor. Așa cum se întâmplă adesea, lucrurile iau altă întorsătură, în spiritul zicalei despre nepotrivirea dintre socoteala de acasă și aceea din târg: studiosul tânăr se îmbolnăvește de plămâni și e sfătuit să plece în Italia. Zis și făcut. Dar, după câteva luni petrecute pe țărmul Mediteranei, se convinge că diagnosticul fusese greșit, și în primăvara lui
Scriitorul și umbra sa. Volumul 2 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1052_a_2560]
-
de fapt un moment semnificativ din educația sentimentală a bărbatului tânăr și lipsit de experiență, incapabil să înțeleagă până la capăt "misterul" sufletului feminin. Tullio își amintește cum, pe vremea când căuta în amor satisfacții superioare, estetice, fără amestecul impur al socotelilor profitabile, avusese ghinionul să cadă în plasa unei femei unse cu toate alifiile, care, primindu-l în gazdă, își pusese în gând să-l însoare cu fiica ei vitregă (Bianca), devenită o povară după moartea soțului. Dar, văzând că avansurile
Scriitorul și umbra sa. Volumul 2 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1052_a_2560]
-
rezultat, femeia întinde tânărului o cursă: își obligă fiica să facă pe victima unui act de seducție și să rămână goală în camera pictorului, timp în care ea vine cu un sergent de poliție adus să consemneze flagrantul. Numai că socoteala de acasă nu se potrivește cu cea din târg: îndrăgostită de-a binelea, Bianca dezvăluie omului legii toată tărășenia, luând apărarea iubitului. Drept urmare, fata e alungată de maică-sa și își găsește adăpost chiar în noua locuință a naivului pictor
Scriitorul și umbra sa. Volumul 2 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1052_a_2560]
-
curse), viclenia femeii e ilustrată anecdotic, printr-o istorioară ce-și scoate efectul comic din inteligenta utilizare a qui-pro-quo-ului, fără alte pretenții. Bănuind că nevastă-sa îl înșală cu un amic al casei, soțul găsește prilejul de a le cere socoteală după ce-i zărește plimbându-se la braț, într-o postură compromițătoare. Știindu-se nevinovată, femeia răsuflă ușurată iar amantul respinge acuzația, precizând că e vorba de o cu totul altă doamnă. Neîncrezător, soțul ține să afle morțiș numele respectivei, până când
Scriitorul și umbra sa. Volumul 2 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1052_a_2560]
-
pus mîna pe arme înfruntîndu-și vrăjmașii deschis, bărbătește. Celor trei le-a tăiat capetele și le-a pus în glugă. De data aceasta, nu mai era „gluguță”. Apoi s-a dus din nou la Curte, cu tot tarhatul, să dea socoteală. O voce intrigantă s-a auzit printre curteni: - Cătați, boieri, și vedeți, Unde, frate, s-a văzut Și, frate, s-a pomenit Să-și taie sluga stăpînii, Nu pe unul, ci pe trei?! Ce stați, frate, și vă uitați? Luați
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
ceva pe deasupra. Începuse și ea să fie mai darnică decît de obicei, însă în chip „de pomenire”. „În dimineața de duminică încălecă trudită și cu ochii cerniți. Ascultă privind în altă parte felurite sfaturi ale negustorului. Răsări atentă numai la socoteli și recomandări de parale. -Asta-i bine, încuviință ea. Să-ți plătesc pentru găzduire. Să-mi dai mărunți de cîteva mii, ca să-i am la îndemînă. Nu vreau să se simtă ce am cu mine, ca să nu ispitesc pe nimeni. Dac-
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
aceea, într-un tîrziu, s-au sculat ș-au dat poruncă de plecare. -Cine a dat porunca? -Tot acel cu căciula brumărie. Acela avea două părți din oi, și ceilalți numai a treia parte. I-am auzit grăind și făcînd socotelile iernaticului. Spuneau ceilalți că au să trăiască bine oile. Dar am uitat să vă spun că înainte de a încălica, cel cu căciula brumărie și-a mai adus aminte de o datorie. Mi-a mai cerut o bucată de pîne ș-
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
să mi le cumpere. Nu era greu la piatră. Îți dădea un ciocan mare și pe un pietroi, tot mare, trebuia să spargi piatra la mărimea unui măr. Trei metri cubi însemna o zi de muncă. Nu mai puneam la socoteală țăndările care săreau în toate părțile, de multe ori sărind și în ochi, pe picioare și mâini, căci eram gol, numai cu un pantalonaș scurt. Aveam peste tot zgârâituri, ba chiar răni deschise, dar cui în păsa? Treaba trebuia făcută
Toamna amintirilor : povest iri by Ioan Ilaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91664_a_93188]
-
pe ascuns, ci în văzul tuturor, pentru a ne face să salivăm și mai strașnic. Și să zici că se prindea de el aceste bunătăți? Da de unde, era la față livid și la trup prizărit. De altfel, aveam eu o socoteală cu acest băiat, pe care am s-o povestesc în altă parte. Uneori, mergeam împreună cu Țuți, cel mai bun prieten al meu din copilărie, la furat mere, din livada lui Popa, noi îi ziceam „Nebunu”. Acest Popa era frizer și
Toamna amintirilor : povest iri by Ioan Ilaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91664_a_93188]