4,356 matches
-
Mici, Micloșani, Micloșanii Mari și Nicolăești, cu 1059 de locuitori. În comuna Micloșani funcționau o școală cu 37 de elevi și o biserică. În 1910, satul Runceasa s-a separat de comuna Lăicăi-Runceasa și a format o comună de sine stătătoare, iar comuna Micloșani a fost desființată și inclusă în aceasta. Astfel, în 1925, comuna Malu cu Florile este consemnată în aceeași plasă, cu 1750 de locuitori. În 1950, comuna Malu cu Florile a fost transferată raionului Curtea de Argeș, și apoi (după
Comuna Malu cu Flori, Dâmbovița () [Corola-website/Science/301177_a_302506]
-
satele Movila, Nucet, Olari, Cazaci, Brăteștii de Jos, Brăteștii de Sus, Mircea Vodă și Heleșteul Domnesc, cu o populație totală de 2572 de locuitori. În acel an, satul Mircea Vodă s-a separat și a format o comună de sine stătătoare. În comuna Cazaci funcționau două școli mixte (una la Nucet și una la Cazaci), trei mori de apă, o piuă, patru biserici întreținute de enoriași și mănăstirea Nucet, întreținută de stat. În 1925, Anuarul Socec consemnează comuna în plasa Titu
Comuna Nucet, Dâmbovița () [Corola-website/Science/301181_a_302510]
-
având o populație totală de 2285 de locuitori. Anuarul Socec din 1925 consemnează comuna cu satele Bucu, Gheorghe Lazăr și Sărățeni, cu o populație de 3011 locuitori. Satul Gheorghe Lazăr s-a separat în 1931, formând o comună de sine stătătoare. În 1950, comuna a trecut în subordinea raionului Slobozia din regiunea Ialomița și apoi (după 1952), din regiunea București. Din 1968, comuna Bucu a cuprins și satul Ograda, și a revenit la județul Ialomița, reînființat. Satul Ograda s-a separat
Bucu, Ialomița () [Corola-website/Science/301233_a_302562]
-
raionului Slobozia din regiunea Ialomița și apoi (după 1952), din regiunea București. Din 1968, comuna Bucu a cuprins și satul Ograda, și a revenit la județul Ialomița, reînființat. Satul Ograda s-a separat din nou într-o comună de sine stătătoare în anul 2004. Unicul obiectiv inclus pe lista monumentelor istorice din județul Ialomița și aflat pe teritoriul comunei Bucu este situl arheologic de interes local Pochina, cuprinzând trei așezări: una din perioada Latène, alta din perioada Halstatt, precum și o așezare
Bucu, Ialomița () [Corola-website/Science/301233_a_302562]
-
debit de 12 metri cubi pe oră.Izvoarele rar întâlnite în localitate având debite foarte mici, cu ape ușor mineralizate.Ele apar pe terase datorită intersecției pânzelor freatice prin eroziunea fluviala mai aleas în gârlelele Ciuslucu, Conacheasca și Bârlovița. Apele stătătoare sunt reprezentate prin mici petice de mlaștină întâlnite întâlnite în lunca Bârladului ca urmare a existenței pânzei freatice mai aproape de suprafață. Aceste mlaștini au o vegetație specifică având o influență bioclimatica sesizabila asupra luncii.Începand din 1991 și până în 1992
Comuna Ivești, Galați () [Corola-website/Science/301215_a_302544]
-
și Rovine (ultimele două recent apărute), și comuna Crunți cu 1150 de locuitori în unicul său sat. În 1931, satul Reviga Nouă a primit numele de "Mircea cel Bătrân", în vreme ce satul Rovine s-a separat, formând o comună de sine stătătoare. Separarea a fost însă temporară, satul Rovine revenind la comuna Reviga după al Doilea Război Mondial. În 1950, comunele au trecut în administrarea raionului Slobozia din regiunea Ialomița și apoi (după 1952) din regiunea București. În 1968, ele au revenit
Comuna Reviga, Ialomița () [Corola-website/Science/301248_a_302577]
-
satul Stroienesci (Pissica). La jumătatea acelui secol purta numele de Eliza-Stoienești, primul fiindu-i dat după cel al fiicei proprietarului de atunci al moșiei Stoenești, Meltiade Marculescu. La sfârșitul secolului al XIX-lea satul Condeești era o comună de sine stătătoare din plasa Câmpul a județului Ialomița. Comuna Condeești era formată doar din satul de reședință, cu 647 de locuitori; aici funcționau o biserică și o școală cu 34 de elevi (dintre care 2 fete). Pe actualul teritoriu al satului funcționau
Condeești, Ialomița () [Corola-website/Science/301236_a_302565]
-
Bohotin și Isaia, avea o populație de 5200 de locuitori, în vreme ce comuna Răducăneni avea aceeași populație în satele Bazga, Răducăneni-târg și Roșu. După al Doilea Război Mondial, satul Moșna s-a separat de comuna Bohotin formând o comună de sine stătătoare. Comunele Bohotin și Răducăneni au fost transferate raionului Codăești și apoi (după 1956) raionului Iași din regiunea Iași. În 1968, ele au trecut la județul Iași; comuna Bohotin a fost desființată, satele ei trecând la comuna Răducăneni; satul Bazga a
Comuna Răducăneni, Iași () [Corola-website/Science/301303_a_302632]
-
perioadă începe să se formeaze și parohia (germanii erau cu toții romano-catolici, de aceea se înțelege că aceste evenimente aveau loc în jurul bisericii romano-catolice). La primele însemnări, parohia avea în jur de 700 de membri. Din 1811, devine parohie de sine stătătoare. Până la jumătatea secolului XIX, avea să depășească cifra de 1.000. Biserica mare s-a construit abia în 1857, cu bani din fondul religios al statului. Un eveniment deosebit de important pentru evoluția localității l-a constituit construcția căii ferate. Lucrările
Stamora Germană, Timiș () [Corola-website/Science/301398_a_302727]
-
1124 locuitori 1988 - Localitatea este decretată de dictatorul Nicolae Ceaușescu "Aleea Moșnița Veche" și figurează în planul de sistematizare urmând să fie demolată. 1989 - Odată cu Revoluția Română din 16-22 decembrie planurile de sistematizare se anulează, satul devenind localitate de sine stătătoare, făcând parte din comuna Moșnița Nouă și având 1301 locuitori. Efectivele de animale erau următoarele: Total = 2250 capete, din care: 176 vaci, 1260 oi, 760 porci și 54 de cai. 1993 - S-au împlinit 660 de ani de atestare documentară
Moșnița Veche, Timiș () [Corola-website/Science/301378_a_302707]
-
vezi lista de mai jos). Mai jos sunt enumerate bisericile autocefale ortodoxe aflate în deplină comuniune, în ordinea onorifică dintre acestea. Unele dintre ele conțin eparhii autonome sau semi-autonome, enumerate alături de bisericile la care sunt subordonate. Biserici autocefale (de sine stătătoare): Biserici autonome (cu organizare de sine stătătoare, dar al căror primat este ales de o biserică autocefală): Un statut aparte are Biserica Ortodoxă Rusă din afara Rusiei, semi-autonomă, înființată în 1922, printr-un decret al Patriarhului Moscovei, care, de-a lungul
Biserica Ortodoxă () [Corola-website/Science/301429_a_302758]
-
sunt enumerate bisericile autocefale ortodoxe aflate în deplină comuniune, în ordinea onorifică dintre acestea. Unele dintre ele conțin eparhii autonome sau semi-autonome, enumerate alături de bisericile la care sunt subordonate. Biserici autocefale (de sine stătătoare): Biserici autonome (cu organizare de sine stătătoare, dar al căror primat este ales de o biserică autocefală): Un statut aparte are Biserica Ortodoxă Rusă din afara Rusiei, semi-autonomă, înființată în 1922, printr-un decret al Patriarhului Moscovei, care, de-a lungul vremii, a păstrat comuniunea euharistică doar cu
Biserica Ortodoxă () [Corola-website/Science/301429_a_302758]
-
limba se îndoaie și atinge sau se apropie cu vîrful de palat. În limba română există o singură consoană palatală propriu-zisă, plus cîteva alofone palatale ale altor consoane: În alte limbi acest sunet poate să fie o consoană de sine stătătoare sau un alofon al altor sunete. Exemple:
Consoană palatală () [Corola-website/Science/300053_a_301382]
-
în Valea Lupului) și Capu Rediului (inclus în Rediu). În 1989, s-a renunțat la conceptul de comună suburbană, comuna fiind subordonată direct județului Iași. În 2004, satul Valea Lupului s-a separat pentru a forma o comună de sine stătătoare, iar comuna Rediu a căpătat componența actuală. Trei obiective din comuna Rediu sunt incluse în lista monumentelor istorice din județul Iași ca monumente de interes local, toate fiind situri arheologice. Este vorba de așezarea din eneoliticul final (cultura Horodiștea) din
Comuna Rediu, Iași () [Corola-website/Science/300164_a_301493]
-
din „Metamorfoze” într-un sens tipologic, ca prefigurări în cadrul escatologiei creștine. Acest tip de manuscrise permite reprezentarea miturilor "păgâne" într-o măsură necunoscută până atunci. În perioada umanismului tema devine o dată cu primele ediții ilustrate ale “Metamorfozelor” lui Ovidiu de sine stătătoare, își pierde toate conotațiile impuse de exegeza creștină. Deja din sec. al XV-lea Orfeu devenise în Italia reprezentantul homosexualității, datorită pasajelor din operele lui Ovidiu și Phanocle în care este pomenită pederastia (vezi sursele scrise ale legendei ), dând naștere
Orfeu () [Corola-website/Science/300204_a_301533]
-
Boz (mai demult, "Buzdu"; în dialectul săsesc "Buss, Bus", în , în ) este un sat în comuna Doștat din județul Alba, Transilvania, România. În trecut a fost o comună de sine stătătoare, în cadrul plasei Miercurea Sibiului. În timpul celui de-al Doilea Război Mondial, unii locuitori sași din Boz au fost recrutați în trupe germane pentru a merge pe frontul din Rusia. La plecare, ei au scris pe trenul care urma să îi
Boz, Alba () [Corola-website/Science/300232_a_301561]
-
în oceane și mări. Sub formă de apă dulce în stare solidă, apa se găsește în calotele polare, ghețari, aisberguri, zăpadă, dar și ca precipitații solide, sau ninsoare. Sub formă de apă dulce lichidă, apa se găsește în ape curgătoare, stătătoare, precipitații lichide, ploi, și ape freatice sau subterane. În atmosferă, apa se găsește sub formă gazoasă alcătuind norii sau fin difuzată în aer determinând umiditatea acesteia. Considerând întreaga planetă, apa se găsește continuu în mișcare și transformare, evaporarea și condensarea
Apă () [Corola-website/Science/300231_a_301560]
-
puternică locală care încearcă să readucă localitatea la rangul pe care îl merită. Nu puțini sunt cei care susțin chiar revenirea la statutul de comună, însă acest lucru pare destul de greu de realizat în prezent. Pe vremuri localitate de sine stătătoare, astăzi Petreștiul aparține din punct de vedere administrativ de municipiul Sebeș. Depopularea masivă a populației săsești dinainte de Revoluție și în primii ani de după 1989 a făcut ca în Petrești să mai locuiască în prezent foarte puține familii de sași. Familiile
Petrești, Alba () [Corola-website/Science/300263_a_301592]
-
conține anticorpi specifici îndreptați împotriva virusului HIV, ceea ce dovedește infectarea sa cu acest virus) nu prezintă în mod obligatoriu semnele bolii. Ea este totuși purtătoare de virus și deci susceptibilă să îl transmită. a fost declarată ca boală de sine stătătoare cu aspect de pandemie la 1 decembrie 1981. Organizația Mondială a Sănătății (OMS) consideră numărul deceselor datorate urmărilor acestei boli ca fiind de 2,9 milioane în anul 2006, numărul celor infectați pe plan mondial de 39,5 milioane, anual
SIDA () [Corola-website/Science/301483_a_302812]
-
cuprindea următoarele secții: Secția de Istorie, Secția de Științele Naturii, Secția de Artă, Secția de Etnografie, precum și Laboratorul Zonal de Restaurare , constituind o instituție culturală de referință a Banatului. Din 01 ianuarie 2006 Secția de Artă devine instituție de sine stătătoare cu numele de "Muzeul de Artă Timișoara". Din iulie 2006 Secția de Etnografie a fost transferată în cadrul Muzeului Satului Bănățean Timișoara. Muzeul de Istorie a fost constituit pe lângă Societatea de Istorie și Arheologie (datată în 1872). De-a lungul anilor
Muzeul Banatului () [Corola-website/Science/301546_a_302875]
-
Numele vechi a localității este "Bocicoiul Mic". Localitate așezată în partea nordică a Maramureșului; face legătura dintre Valea Izei și Valea Viseului, fiind situată între Bogdan Vodă și Viseu de Jos.<br> Înainte de regimul comunist a fost comună de sine stătătoare, apoi a aparținut puțin timp de comună Viseu de Jos, după care a fost trecută la comună Bogdan Vodă.<br> Este atestata istoric pentru prima data in 1365 (Bachkow). , ca proprietate a cneazului Simion, după cum reiese din „Istoria Maramureșului” - Mariana
Bocicoel, Maramureș () [Corola-website/Science/301568_a_302897]
-
comunist, satul Principele Carol a primit denumirea de "Satu Nou" În 1950, comuna a fost transferată raionului Roman din regiunea Bacău (între 1952 și 1956, din regiunea Iași). În timp, satul Oțeleni s-a separat, formând o comună de sine stătătoare; iar în 1964, satul Călugărița-Negrești a luat denumirea de "Negrești". În 1968, comuna a trecut la județul Neamț, tot atunci satul Satu Nou fiind desființat și comasat cu satul Rediu, și comunei i-au fost arondate și satele Boghicea, Căușeni
Comuna Bâra, Neamț () [Corola-website/Science/301618_a_302947]
-
Comuna Mastacănu avea atunci 5235 de locuitori în satele Bălanu, Calu, Iapa, Mastacănu, Nechitu, Negulești, Șovoaia și Poieni. În 1931, satele Calu, Iapa și Negulești s-au separat de comuna Mastacănu pentru a forma din nou o comună de sine stătătoare. În 1950, comunele au trecut la raionul Buhuși din regiunea Bacău, iar comuna Mastacănu a fost în timp desființată, satele ei trecând la comuna Borlești. În 1964, raionul Buhuși a fost desființat și comuna a trecut la raionul Piatra Neamț din
Comuna Borlești, Neamț () [Corola-website/Science/301622_a_302951]
-
Slon, înființate de localnici în anii 1887, respectiv 1879. În 1925, anuarul Socec consemnează doar satele Slon și Cerașu, în aceeași plasă Teleajen. În 1931, satele Slon și Cerașu s-au separat, fiecare dintre ele formând o comună de sine stătătoare. În 1950, ele au fost incluse în raionul Teleajen din regiunea Prahova, apoi (după 1952) din regiunea Ploiești. În 1968, comunele au fost reunite în forma lor din 1968, cu reînființarea vechilor sate Valea Tocii, Valea Borului și Valea Brădetului
Comuna Cerașu, Prahova () [Corola-website/Science/301656_a_302985]
-
cătunul Ungureni, de Enuță și soția sa Ecaterina în 1802. În comună erau 2 mori cu aburi. La începutul secolului al XX-lea, satul Mazîli a căpătat denumirea de "Fântânele", ca și comuna, iar Bozieni a devenit sat de sine stătător. În perioada interbelică, comuna a fost arondată plasei Urlați din județul Prahova, iar în 1950 a trecut în raionul Urlați din regiunea Prahova și apoi în raionul Mizil din regiunea Ploiești. În 1968, în comuna Fântânele a fost inclus și
Comuna Fântânele, Prahova () [Corola-website/Science/301671_a_303000]