4,034 matches
-
părintească, după cum spunea Claude Lévi-Strauss! Mama a îmbătrânit considerabil, rămânând ce a fost: o femeie neliniștită, îngrijorându-se de toate nimicurile vieții, luptând nu fără un anume curaj împotriva tiraniei soțului. Ea e mereu la doi pași de a fi strivită de soțul ei, reușind mereu, totuși, să salveze ceva din integritatea ei. Ca și cum s-ar bucura de o protecție specială! Altădată eram foarte sever împotriva kitsch-ului cu care se înconjura: fotografii, tablouri, obiecte inutile și foarte ridicole, citate din
Jurnal suedez III (1990-1996) by Gabriela Melinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2032_a_3357]
-
unei nedrepte condamnări a existenței lor la bejenii și repetate refugii. * Am văzut la Galați, după spectacolul de pe stadion dat în cinstea eroicei armate sovietice de ocupație care se întorcea în URSS, am văzut pe coama străzii Traian, un nacealnic strivit cu tot cu motocicletă sub un zid. Gestul voluntar era refuzul lui de a părăsi România în timp ce pe toată istoria alungaseră România din România, bucată cu bucată, suflet cu suflet. Vedeam, auzeam și nu pătrundeam sensuri. Nu înțelegeam nici mulțimea de femei
VIEŢI ÎNTRE DOUĂ REFUGII CARTEA PĂRINŢILOR by AUREL BRUMĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91701_a_92398]
-
de unde ai venit! Te-au trimis să studiezi la „Sorbona”, academia aia a voastră de politică, unde vă învață să le știți pe toate! În clipa următoare, șchiopul, fixându-și cârja în dreptul inimii mele, m-a împins spre sobă și, strivind țigara cu cizma de cauciuc plină de noroi uscat amestecat cu baligă de la animale, a strigat furios: Cred c-am să-ți scot inima din tine! Am s-o tai și am s-o dau la toți să mănânce din
BIETUL OM SUB VREMI by DORINA STOICA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/531_a_938]
-
fiind drastic sancționate cu privarea de libertate, pierderea locului de muncă, pedepse pe linie profesională și de partid etc. În Ministerul Afacerilor Externe angrenajul urmăririi, suspiciunii, delațiunii, falsei acuzări funcționa perfect, aidoma celebrei scene din "Timpuri Noi", în care Chaplin, strivit de automate, funcționează și el, în final, ca un automat. "Banda rulantă" și "malaxorul" Cooperativei "Ochiul și Timpanul" funcționau permanent, "pe verticală și orizontală", de la portar la ministru, de la adjuncți la directori generali și directori, până la diplomații cu cel mai
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1570_a_2868]
-
nu vom putea să stăm, vom fi invadați, fatal, fie de unii, fie de alții ... De aceea, fără nici o clipă de ezitare, cer să mergem cu Tripla Alianță și să declarăm imediat război Rusiei", Încheind fulminant "trebuie ajutat germanismul să strivească slavismul...... Regele a vorbit limbajul datoriei și onoarei; trebuie să-l urmăm. Avem un tratat, trebuie să-l respectăm". Dacă nu mergem cu Austria, Germania sau va Înlesni victoria rusului, și vom pierde astfel România, sau, ceea ce e convingerea mea
ASPECTE DIN ACTIVITATEA POLITICĂ ȘI DIPLOMATICĂ by CRISTINA NICU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91556_a_92304]
-
singura, de altfel, aflată pe lista de oferte). Pe acea vreme continuam să-mi văd traseul profesional alături de Zamfir în cercetări sociologice sau de Florica Neagoe la catedra de istoria filosofiei. În iunie 1977, toate aceste credințe naive au fost strivite dintr-un condei. Ceaușescu a decis desființarea facultății, eliminarea specializărilor sociologie, psihologie, pedagogie și păstrarea unei mici enclave de 25 de studenți pe an cu specializare mixtă filosofie-istorie. Luați din cofa propriilor noastre iluzii, am reacționat dramatic de periculos și
Dincolo de îngeri și draci: etica în politica românească by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1964_a_3289]
-
ne sacrificăm pentru făurirea societății socialiste multilateral dezvoltate, să nu știm, vedem, consumăm mai mult decât credea partidul, o lume în care imaginea și vocea dictaturii ne intraseră în celule, a iernilor în care degeram, a cozilor în care ne striveam, în care toate ideile despre carieră, împlinire, succes, autoafirmare, erau de la străine la periculoase, fericirea personală, nelegitimă și dăunătoare. Serile se lăsa un întuneric negru peste tot iar ziua vedeam gri. De n-ar fi fost cei apropiați, nu prea
Dincolo de îngeri și draci: etica în politica românească by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1964_a_3289]
-
față de cariera universitară (lista rămâne deschisă). Universitățile au expandat spectaculos, cu eforturi enorme, inclusiv în sensul specializărilor. Dar au expandat cantitativ. Sănătatea universitară există, dar insular și mai degrabă „anomic” (deviant față de cutumă). Micropoliticile de schimbare sunt bune, dar sunt strivite de macropolitici. De 15 ani facem reformă calitativă, adică mici falanstere, doar-doar de s-or lua și alții de bunăvoie după ele. Eu, deși știu că se poate trăi și insular am încetat să cred în micropolitici ca surse de
Dincolo de îngeri și draci: etica în politica românească by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1964_a_3289]
-
câștigi bani. O vreme am fost membră în Consiliul Național de Atestare a Titlurilor și Diplomelor Universitare. Veneau adevărate cufere cu opere complete pentru fiecare dosar. Mai mult, adesea greutatea cuferelor era invers proporțională cu calitatea conținutului. Uneori te simțeai strivit de sentimentul unei grafomanii de nestăvilit. Unele dintre lucrări erau autoplagiate parțial sau total: clone cu titluri diferite. Pe masa de consiliu se ridicau munți de cărți: masivele Popescu, Georgescu, Popa Pripici. Erau și cărți valoroase. Dar și multă maculatură
Dincolo de îngeri și draci: etica în politica românească by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1964_a_3289]
-
totul zguduitor, a trebuit săl constate singur în ultima poezie pe care a dictat-o pe patul de spital. Pasărea cu clonț de rubin S-a răzbunat, iat-o, s-a răzbunat, Nu mai pot s-o mângâi M-a strivit Pasărea cu clonț de rubin. Iar mâine Puii păsării cu clonț de rubin, Ciugulind prin țărână, Vor găsi poate Urmele poetului Nicolae Labiș Care va rămâne o amintire frumoasă...” Oarecum uimit, la Fălticeni, profesorul Aurel Stino a fost primul care
Muzeul păpuşilor de ceară by Marcel Tanasachi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91828_a_93567]
-
un gol și schițând jaloanele noii poezii care a început a fi scrisă odată cu al șaptelea deceniu. Părerea sa fixat datorită unor etichete. Odată cu instaurarea orânduirii comuniste (1945) și mai ales odată cu cotitura culturală prosovietică (1946), literatura noastră a fost strivită de curentul proletcultist care promova nulități literare gen A. Toma, ajuns academician după reorganizarea acestui for suprem. O nouă eră în poezie În obsedantul deceniu s-a creat o literatură conformistă, după scheme și șabloane cărora trebuiau să li se
Muzeul păpuşilor de ceară by Marcel Tanasachi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91828_a_93567]
-
Român, locuitorii bucovineni au trăit în condiții grele de muncă, confruntându-se cu serioase probleme economice. Condițiile grele în care își desfășurau munca și își câștigau traiul nu au întârziat să atragă consecințe: oamenii mureau în fabricile de lemn, fiind striviți de butuci, „și-au pierdut viața bărbați în vârstă de 42, 64 de ani, dar și tineri în vârstă de 18, 24 de ani. Anchetele concluzionau că moartea se datorează neglijenței, toți morții erau de vină”, și nicidecum nu se
Nectarie Cotlarciuc, Arhiepiscop al Cernăuţilor şi Mitropolit al Bucovinei by Marius Vasile Ţibulcă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91906_a_107347]
-
toate orașele cu bunurile și intrările binefăcătorilor evlavioși și aflate sub tutela Bisericii. Un spirit laic sănătos din partea Statului era necesar pentru transformarea unui sistem socio-politic, fragmentar și arhaic, însă laicismul înveninat se comporta într-o manieră arogantă și încrezută, strivind asemenea cilindrului compresor structuri foarte benefice, care au suplinit preț de câteva veacuri lipsurilor instituțiilor publice ieșind în întâmpinarea celor mai săraci. Orice Instituție fondată ori gestionată de Biserică era considerată retrograda și dușmana libertății. Abia în 1904, pentru prima
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]
-
manifestau o expresie arogantă, ostilă; puțini arătau iubire, stimă, milă pentru noul preot. Când au apărut cei patru, au fost primiți cu ironii, râsete și o vociferare crescândă; vreo fluierătură și vreo insultă, dintre cele mai nevinovate: „acciacca quei bacherozzi“ [«strivește-i pe gândacii ăia»; bacherozzi este, în dialectul romanesc, porecla disprețuitoare dată preoților, ndr.]. Cât de diferită ar fi fost primirea noului preot în satul său natal! Clopote în sărbătoare, aplauze și trăiască. Aici, după strigătele de dispreț, don Rosa
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]
-
de critică, de invidie, de murmurare, plecate toate din amorul nostru propriu, din mândria noastră...». Dar pacea nu domnește. Și, în iunie 1933, împărțirea sufletelor provoacă vizita pastorală diecezană, întreprinsă de către delegatul episcopal, mons. Luigi Zenati. Don Calabria se simte strivit în menghina unei dileme: «Cuvântul părintelui meu spiritual, care e glasul lui Dumnezeu, îmi spune că, Congregația așa cum este nu e bine; dar aprobarea episcopului, care e reprezentantul lui Dumnezeu, îmi spune altceva». La terminarea vizitei pastorale mons. Luigi Zenati
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]
-
războaie, lupte politice, persecuții religioase sau rasiale, decadența moravurilor, dezastre ecologice etc. Spunea deseori: «Sunt o plantă senzitivă», adică un suflet prea sensibil, făcut să sufere. Își lua asupra sa suferințele proprii și pe ale altora, până la a se lăsa strivit sub greutatea lor. Într-o scrisoare adresată lui don Luigi Pedrollo la 30 decembrie 1935, într-un moment de suferință fizică și, mai ales, morală, datorită gravelor disensiuni din sânul Congregației, își dezvăluie amărăciunea inimii: «Dragul meu, don Luigi... Dragă
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]
-
derutați: «De ce Dumnezeu permite? De ce nu intervine?!». În aceste momente, a rămâne tari în credință și a păstra încrederea în Dumnezeu, Tatăl bun și providențial, este într-adevăr fundamental. În Vechiul Testament, în cărțile sapiențiale, întâlnim o capodoperă literară: inocentul Iov, strivit de durere, abandonat de toți, socotit vinovat, stors de îndoieli. Sub forma povestirii și a dialogului este tratată problema suferinței celui nevinovat. Pentru omul Bibliei era limpede sau cel puțin acceptabilă suferința celui vinovat sau a celui rău. Dar de ce
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]
-
slujitor al Operei Domnului, destinat să rămână ascuns și să lucreze în simplitate. Dar, în timp ce conversația se spația asupra unor subiecte ce priveau lumea, Biserica, preoții, vedeam acel preot umil dominând și înălțându-se spre înălțimi care privindu-le îl striveau pe cel care le asculta». Apoi, pe neașteptate, don Calabria a schimbat tonul și s-a înflăcărat, când a început să vorbească despre « necesitatea stringentă de a fi oamenii Evangheliei. Lumea se îndepărtează de Dumnezeu, timpurile devin tot mai triste
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]
-
viziteze. Întâlnirea dintre cei doi preoți sfinți a fost emoționantă. După colocviul cu don Calabria, cardinalul Schuster spuse preoților Operei: Cred că în aceste suferințe ale lui don Calabria e mâna lui Dumnezeu. Când vrea să folosească un suflet, îl strivește... Cred că pot aplica fragmentul din Isaia, 53,10...». Se referă la faimosul fragment din Isaia care vorbește despre slujitorul Domnului: «Domnul a găsit cu cale să-l zdrobească prin suferință». Don Pedrollo îi ceru cardinalului o explicație despre ariditatea
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]
-
mamă de origine română. Iar tatăl, ca să zic așa, sunt eu. Tatăl spiritual! Celălalt, despre care Pastenague însuși își amintește (în Pingeon vole, bineînțeles), era un jocheu de obstacole, mort foarte tânăr într-un accident pe hipodrom, în timpul unei curse: strivit de copitele cailor - oribil! A murit înainte de a se hotărî să-și recunoască fiul prezumtiv; de aceea Pastenague s-a ales cu un nume cam ciudat, pe care i l-am găsit tot sucind în fel și chip propriul meu
Capitalism de cumetrie by Dumitru Țepeneag () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1891_a_3216]
-
NATO vom și deveni o mare putere și vom concura de la egal la egal pe piața mondială cu imperiul cultural anglo-american. Când până și statul francez cheltuie bani grei, mai ales în domeniul cinematografiei, pentru ca filmul francez să nu fie strivit de industria americană de imagini, noi, în viziunea prim-ministrului, trebuie să zâmbim dulce din spatele tarabei ademenind astfel populația globului, care nici nu știe precis unde se află pe hartă România. La Neptun, președintele Iliescu a ținut un alt tip
Capitalism de cumetrie by Dumitru Țepeneag () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1891_a_3216]
-
a arătat cu degetul jocul abulic al Squadrei, lăsînd în plan secundar cabala Nordului. Noi, dacă eram în locul lor, ieșeam în stradă, ungeam cu substanță maronie clanța ambasadelor respective și ne împrăștiam în patru zări bocetul de copii ai nimănui, striviți sub talpa îmbuibaților de prin străinătățuri. Acest blat de vară de pe Do Bessa (denumirea, tălmăcită aproximativ în românește, miroase a sulf, nu-i așa?) ne va servi de-acum încolo drept pavăză, carte de căpătîi, termen de comparație și scuză
Raport de cornere. C`t se `ntinde plapuma Sportului? by Alin Buz\rin () [Corola-publishinghouse/Science/856_a_1764]
-
nu se poate merge oricum. Mircea Lucescu rezistă și el. Pe bancă, totul pare floare la ureche. Cel puțin, nu te împinge nimeni, ca în tunelul spre vestiare, unde sute de reporteri turci și cîțiva veniți din România te pot strivi fizic. E nevoie de forță fizică pentru a merge și a vorbi în același timp în română, în turcă, în italiană sau în franceză. După noaptea triumfului, un campion nu-și poate permite să doarmă pînă la prînz. Minutele sînt
Raport de cornere. C`t se `ntinde plapuma Sportului? by Alin Buz\rin () [Corola-publishinghouse/Science/856_a_1764]
-
unei greutăți existențiale, trecerea cu ea sau purtarea sa și debarasarea de apăsarea ei necruțătoare. Această mișcare de transfer a poverii până la destinație își aduce aportul la acel proces de perfecționare a conștiinței călătorului labirintic, orice greutate care nu te strivește și este dusă până la capăt fortificându-ți ființa. Poate cea mai cunoscută evocare mitologică a imaginii labirintului este cea care are drept subiect confruntarea dintre carismaticul erou Tezeu și Minotaur. Pentru vechii greci, divinitatea ce patrona mitul, legenda, alături de meșteșuguri
Ascunderi și înfățișări: explorări metafizice decriptive by Marius Cucu () [Corola-publishinghouse/Science/84933_a_85718]
-
fi apariția unei epidemii. Termenul epidemie este rezultanta unei simbiozei dintre doi termeni grecești epi care înseamnă poziționarea deasupra și demos care semnifică ideea de popor. Așadar, epidemia lovește o regiune cu populația sa căzând, prăbușindu-se peste ea adică strivind-o, copleșind-o prin supunerea la o presiune devastatoare, la o apăsare ce zdrobește de sus, nelâsând posibilitatea unei eschive, unei devieri sau a unei deplasări defensive ce ar feri, ar ocoli impactul cu această greutate care izbește în alunecarea
Ascunderi și înfățișări: explorări metafizice decriptive by Marius Cucu () [Corola-publishinghouse/Science/84933_a_85718]