4,158 matches
-
sociali care produc patternurile sociale ale cooperării, sub forma piețelor, a firmelor, a organizațiilor publice și voluntare, precum și a rețelelor sociale (forme hibrid de organizare). Cooperarea este un proiect societal, deopotrivă cultural (instituțional), dar și politic; rolul acțiunii intenționale În structurarea patternurilor cooperării nu poate fi ignorat (așa cum, În mare parte, o fac teoriile instituționaliste În sociologie), așa cum nici condiționările culturale rezultate din imersiunea acțiunii Într-un câmp instituțional (Lin, 2001:187) nu pot fi trecute cu vederea. În capitolele anterioare
[Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
teorie a câmpurilor organizaționale Definim câmpul social sau organizațional ca fiind o structură socială constituită din instituții și rețele; comportamentele cooperatoare sunt facilitate de consecvența dintre capitalul cultural (instituții, norme) și capitalul social generat de rețelele sociale. Stabilizarea câmpurilor reprezintă structurarea relațiilor dintre actori coroborată cu emergența unor practici instituționalizate ce presupun convergența percepțiilor deținute de actorii sociali asupra mediului. Preluând definiția lui Lin, „capitalul cultural conține valori, reguli, norme sancționate de câmpul instituțional dominant”, iar „capitalul social reflectă extinderea conexiunilor
[Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
relevanți sunt organizații sau actori colectivi. Acestea se structurează ( În sensul folosit de Giddens, 1984 și Sewell, 1992), adică sunt caracterizate prin interdependența recurentă a activităților și regulilor sociale. DiMaggio și Powell propun o serie de indicatori de evaluare a structurării printre care apariția unor „structuri interorganizaționale de dominație și a unor modele de coalizare”, precum și „dezvoltarea unei conștiințe reciproce printre membrii unui grup de organizații care ajung la concluzia că sunt implicați Într-o activitate comună” (1983:148). În plus
[Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
și a unor modele de coalizare”, precum și „dezvoltarea unei conștiințe reciproce printre membrii unui grup de organizații care ajung la concluzia că sunt implicați Într-o activitate comună” (1983:148). În plus, Scott (2004:176) mai adaugă ca indicatori ai structurării: gradul de acceptare a logicii instituționale, creșterea izomorfismului formelor structurale și accentuarea echivalenței structurale a grupurilor de organizații din interiorul câmpului precum și conturarea mai precisă a limitelor câmpului. În continuarea acestor indicatori, am sublinia diferențierea unei structuri de roluri prin
[Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
a câmpului. Structura de roluri emergentă este rezultatul implicării tranzacțiilor În relații sociale stabile ceea ce determină o probabilitate obiectivă de apariție a unui anumit comportament considerat prosocial (bazat pe considerarea intereselor celuilalt, Încredere strategică și reciprocitate). Pe de altă parte, structurarea rețelei nu este doar obiectiv semnificativă, ci presupune o percepție subiectivă Împărtășită (este adecvată la nivelul semnificațiilor). Structura nu este doar fizică, ci reprezintă și un element cultural În același timp. „Elementele culturale constau În sisteme de credințe normative și
[Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
organizației și manifestă o inerție consistentă, inerție apărată În primul rând de structura de putere care o dublează. Interesele deja constituie În interiorul organizațiilor și al câmpurilor sunt cele care definesc sensurile acțiunii și semnificațiile Împărtășite urmărind astfel menținerea statu-quoului. 2. Structurarea și logica câmpurilor organizaționale În acest context al instituirii mediului organizațional, Fligstein (1996, 2001) argumentează că scopul acțiunii pe o anumită piață ( Într-un anumit spațiu ce tinde a institui o ordine socială) este crearea și menținerea stabilității În și
[Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
nivelul Întregii piețe instituind câmpul organizațional (actori și structură), zone infuzate de o cultură locală. Instituirea câmpului echivalează cu stabilizarea acestuia, reducerea incertitudinii În privința controlului intern și extern al resurselor și creșterea șanselor de supraviețuire a organizațiilor existente. Stabilizarea presupune structurarea unui set de relații, susținute de o ideologie prin care relațiile respective sunt legitimate. Organizația poate fi În același timp considerată ca sistem atunci când ne referim la procesele interne ale sistemului organizațional, dar și ca subsistem atunci când ne referim la
[Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
logica (concepția asupra controlului) sunt sursele ordinii sociale instituite la nivelul câmpului care permite reproducerea relațiilor Între actori și astfel reducerea volatilității și stabilizarea câmpului și a coalițiilor (organizațiilor) din interiorul său. Giddens (1984) și apoi Sewell (1992) afirmă că structurarea este rezultatul „amestecului” de reguli (proceduri generale sau scheme sociale) și resurse. Pe de altă parte, „logica se referă la sistemele de convingeri și la practicile Înrudite care predomină Într-un câmp organizațional” (Scott, 2004:171). Cele două sunt Însă
[Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
la sistemele de convingeri și la practicile Înrudite care predomină Într-un câmp organizațional” (Scott, 2004:171). Cele două sunt Însă relaționate, fiindcă practicile sunt structurante, iar structura determină „mediul instituit” pe baza căruia actorii iau decizii practice. 3.2. Structurarea relațiilor În cadrul câmpului - modelul cvasifirmei Strategiile practice predominante („rețetele sociale”) ale firmelor ce acționează În cadrul câmpului se centrează pe menținerea unor relații sociale stabile cu parteneri „tradiționali”, În special din Uniunea Europeană. Relațiile stabile sunt cele care asigură ocuparea capacităților productive
[Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
predicția integrării verticale vehiculată de paradigma costurilor tranzacționale pare, mai degrabă, infirmată: firmele românești nu se integrează vertical cu partenerii lor străini, dar păstrează relații implicate, de lungă durată. Difuzarea Încrederii și circulația informației strategice pe canalele relațiilor implicate produc structurarea câmpului În rețele de firme: mai multe firme românești mențin relații implicate și sunt dependente de comenzile unui număr redus de firme străine. Companiile românești Își subcontractează producția una alteia, În funcție de nivelul comenzilor primite. În special firmele mari, având capacități
[Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
sugerează mai degrabă ipoteza instituționalizării unor strategii practice, a unor concepții culturale care susțin un anumit șablon de relaționare și care servesc interesele unei anumite categorii de actori. Câmpurile sunt astfel spații sociale ordonate atât structural, cât, mai ales, cognitiv. Structurarea, În concepția lui Giddens (1984) și Sewell (1992), presupune tocmai existența unor scheme culturale care ordonează relațiile făcându-le inteligibile și legitime În percepția actorilor implicați. 3.3. Logica câmpului organizațional Structurarea câmpului sub forma relațiilor stabile Între firme este
[Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
sociale ordonate atât structural, cât, mai ales, cognitiv. Structurarea, În concepția lui Giddens (1984) și Sewell (1992), presupune tocmai existența unor scheme culturale care ordonează relațiile făcându-le inteligibile și legitime În percepția actorilor implicați. 3.3. Logica câmpului organizațional Structurarea câmpului sub forma relațiilor stabile Între firme este nu doar o stare de fapt, dar și un model cultural asumat În mare parte de actorii câmpului: este instituită la nivelul convingerilor și practicilor dominante. Strategia de a stabiliza portofoliul clienților
[Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
existente. Câmpurile stabile se caracterizează prin consecvența modelelor culturale și a tipurilor de relații existente. Astfel, rețelele de relații Între organizații există atât ca legături comportamentale propriu-zise, cât și ca modele de asociere și articulare definite cultural. Echilibrul rezultă din structurarea relațiilor ce presupune și stabilirea unor raporturi de putere și din difuzarea unor concepții Împărtășite de actorii sociali. Schimbarea poate surveni ca urmare a acțiunii actorilor ce aspiră la schimbarea propriei poziții În cadrul câmpului, pe fondul unor transformări sociale mai
[Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
este considerată patognomonică. Cercetări de detaliu au fost direcționate și asupra rolului agoniștilor asociați în formarea chiștilor, apreciindu-se rata de expansiune. Agoniștii AMPc (PGE1, PGE2, AVP, VIP, PTH, forskolin, toxina holerică, metilizobutilxantin), deși individual incapabili de formarea chiștilor, accelerează structurarea și expansiunea lor, potențând acțiunea EGF. în schimb, TGFb1 și 2-cloroadenozina inhibă formarea chiștilor și încetinesc rata de expansiune, având deci acțiune antagonistă EGF (9). Studii experimentale in vitro (19) pe aceeași linie de șobolani Han: SPRD, utilizând celule renale
Boala polichistică renală autosomal dominantă (ADPKD) by Mircea Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91917_a_92412]
-
un grup de discuție reunit în jurul unei mese rotunde în condițiile unei conduceri minimale numărul de mesaje trimise de fiecare individ este maxim spre partenerul din partea opusă (de vizavi) și descrește regulat de o parte și de alta. Modul de structurare a comunicărilor rămâne în principiu același pentru fiecare din subiecții participanți la discuție. Lucrurile se schimbă în prezența unui lider puternic, când participanții își dirijează privirile și mesajele spre persoana cu status superior sau spre oamenii care ocupă locurile imediat
by Mircea Agabrian [Corola-publishinghouse/Science/1074_a_2582]
-
în care calitatea actului de comunicare joacă un rol primordial. De aceea, ne rezumăm doar să surprindem întrebările și afirmațiile specifice implicate în elementul comun existent în oricare din metodele folosite: rezolvarea problemelor. Aceasta este o secvență extrem de importantă în structurarea, organizarea și desfășurarea consilierii în care competența comunicațională joacă un rol semnificativ. Rolul comunicării în consilierea pentru rezolvarea problemelor Sunt șapte trepte (etape) care trebuie parcurse în consilierea pentru rezolvarea problemelor, etape care presupun folosirea abilităților comunicaționale pentru formularea întrebărilor
by Mircea Agabrian [Corola-publishinghouse/Science/1074_a_2582]
-
să listăm factorii pe care modelul lui Maletzke îi ia în considerare în legătură cu termenii majori comunicator (emițător, sursă) și receptor (primitor). Comunicator Receptor Imaginea de sine Structura personalității Mediul social Organizația Presiunile și constrângerile cauzate de caracterul publicului Selectarea și structurarea conținutului mesajului Constrângerile care provin de la mesaj Imaginea despre receptor Constrângerile primite de la mediu Feedback-ul spontan al receptorului Imaginea de sine Structura personalității Receptorul ca membru al audienței Mediul social Selecția conținutului din mediu Efectele conținutului mesajelor Presiunea sau
by Mircea Agabrian [Corola-publishinghouse/Science/1074_a_2582]
-
multă semnificație fiecărui cuvânt (1958 / 1968). Frecvența cuvintelor și co-ocurența lor în unități de text ne ajută să descoperim temele majore ale textelor analizate. Analiza datelor Frecvența categoriilor reprezintă primul rezultat al analizei de la care se încep, folosirea tehnicilor de structurare a textului pentru descoperirea pattern-urilor și corelațiilor din informațiile narative bazate pe analiza modului în care se produc co-ocurențele cuvintelor în propoziții, fraze, paragrafe sau documente întregi. Frecvența co-ocurenței a două concepte este considerată că indică puterea asocierii dintre
by Mircea Agabrian [Corola-publishinghouse/Science/1074_a_2582]
-
este concepută pe patru niveluri de clasificare, astfel: − nivelul I - Grupe majore; − nivelul II - Subgrupe majore; − nivelul III - Grupe minore; − nivelul IV - Grupe de bază. Structura nomenclatorului cuprinde: − diviziuni (două cifre); − grupe (trei cifre); − clase (patru cifre); − ocupații (șase cifre). Structurarea clasificării ocupațiilor pe cele patru niveluri s-a făcut în raport cu modul de acțiune a cerințelor și principiilor de grupare. Grupa de bază, fiind ultimul nivel de clasificare, include ocupația sau grupul de ocupații cu cel mai detaliat nivel de omogenitate
Analiză statistico-economică by Mirela Lazăr, Cornel Lazăr () [Corola-publishinghouse/Science/185_a_490]
-
elaborarea politicilor macroeconomice naționale, previzionarea bugetului de stat, bugetului de asigurări sociale, efectuarea unor analize economice pe termen scurt, mediu și lung; − furnizează date, informații, un sistem de norme, tuturor utilizatorilor interesați atât pe plan național, cât și internațional; − asigură structurarea sistemelor de informare macroeconomică și microeconomică, între SCN și celelalte sisteme macroeconomice existând interdependență, fiind armonizat cu contabilitatea microeconomică și cu standardele internaționale de contabilitate (IAS); − asigură armonizarea economiei și a activității de stat; − descrie sistematic interdependențele economice. Având în
Analiză statistico-economică by Mirela Lazăr, Cornel Lazăr () [Corola-publishinghouse/Science/185_a_490]
-
însoțită de creșterea proporției persoanelor vârstnice. România are nevoie de o viziune realistă asupra dezvoltării sale economice și sociale în următoarele decenii, pentru a putea înregistra o apropiere de nivelul de dezvoltare al țărilor membre ale UE. În definirea și structurarea unei strategii pentru dezvoltarea durabilă, populația trebuie să reprezinte elementul de control. Din această perspectivă componenta majoră a strategiei ar trebui să fie însăși atenuarea declinului demografic în care se află țara. Ținând cont de faptul că în perspectivă migrația
Analiză statistico-economică by Mirela Lazăr, Cornel Lazăr () [Corola-publishinghouse/Science/185_a_490]
-
populației active - ocupate și în șomaj - și a populației inactive. Concepută ca sursă importantă de informații intercensitare asupra forței de muncă, ancheta furnizează, într-o manieră coerentă, date esențiale asupra tuturor segmentelor de populație, cu numeroase posibilități de corelare și structurare după caracteristici demo-socio-economice diverse, în condiții de comparabilitate internațională. Începând cu anul 1996, ancheta asupra forței de muncă în gospodării se realizează trimestrial, ca o cercetare continuă, permițând astfel obținerea de date conjuncturale asupra mărimii și structurii ofertei de forță
Analiză statistico-economică by Mirela Lazăr, Cornel Lazăr () [Corola-publishinghouse/Science/185_a_490]
-
structurii acestora. Structura forței de muncă diferă de la o unitate economică la alta, în funcție de specificul activității desfășurate, de forma juridică, de politica în domeniul resurselor umane etc. În cadrul unei unități economice - în afară de clasificările oficiale (CAEN - pe activități, COR - pe ocupații) - structurarea personalului se poate face potrivit următoarelor criterii: − după rolul îndeplinit în producție: • muncitori; • personal tehnic productiv; • personal de altă specialitate din secții; • personal administrativ; • personal de deservire generală; − în funcție de puterea de decizie: • personal cu funcții de conducere; • personal cu funcții
Analiză statistico-economică by Mirela Lazăr, Cornel Lazăr () [Corola-publishinghouse/Science/185_a_490]
-
lac al euroactiviștilor, ne tot este fluturată prin fața ochilor, de ceva vreme de politicieni, jurnaliști, analiști și plebe. Se cuvine, prin urmare, să o disecăm puțin. Trebuie spus, din capul locului, că există mai multe tipuri de organizare guvernamentală, de structurare instituțională și, pe cale de consecință, de filosofii de guvernare proprii statului modern. Nu e aici locul de a trece în revistă tipologia și nuanțele unui astfel de subiect, dar, pentru a înțelege cât de cât care e miza descentralizării, se
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
din partea marilor puteri; aceste state vor construi, împreună cu Israelul, sistemul de control și reprezentare a propriilor interese în zonă. Bazinul Mediteranean se va afirmă în continuare că principalul vector de articulație între Europa și lumea arabă, tentative de fundamentare și structurare instituțională fiind deja în plină desfășurare. În paralel, o a doua articulație ar putea-o reprezenta axul balcanic pe direcția bazinului Dunării și al Mării Negre în condițiile în care Turcia depune eforturi deosebite, pe de-o parte, pentru a ocupa
[Corola-publishinghouse/Science/84948_a_85733]