11,661 matches
-
generalized other, Mead, 1934) reprezintă recunoașterea societății ca atare și, totodată, atingerea stabilității, a consistenței și continuității propriei autoidentificări. Copilul își reprezintă acum nu numai o identitate personală față de cutare sau cutare persoană, ci și o identitate în general, care, subiectiv, este resimțită ca aceeași, indiferent de indivizii pe care îi întâlnește. Prin socializarea primară, în stadiul ei de generalizare, se stabilește o simetrie, nu totală, bineînțeles, între realitatea obiectivă și cea subiectivă. Ceea ce este real „în afară” are - în special
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
persoană, ci și o identitate în general, care, subiectiv, este resimțită ca aceeași, indiferent de indivizii pe care îi întâlnește. Prin socializarea primară, în stadiul ei de generalizare, se stabilește o simetrie, nu totală, bineînțeles, între realitatea obiectivă și cea subiectivă. Ceea ce este real „în afară” are - în special prin intermediul limbajului - corespondentul realului „înăuntru”. Conținutul specific, precum și ordinea, programul a ceea ce se interiorizează variază de la o cultură la alta, de la grupuri sociale la grupuri sociale. Important de reținut este însă că
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
a celei de-a doua. Pe de altă parte, socializarea secundară poate însemna, în fapt, o re-socializare, dacă realitatea socioculturală - și implicit cea simbolico-axiologică - în care se intră este substanțial diferită de aceea internalizată în prima socializare. Acceptând și construind subiectiv noul univers uman, individul își reconsideră întreaga experiență trecută prin prisma prezentului, iar, dacă disparitatea între trecut și actual i se pare esențială, el recurge inclusiv la raționalizări de genul: „Atunci credeam că știu ce e bine, acum știu cu
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
se realizează, mai concret, ajustările și integrările tradiționalului cu modernul, sunt greu de deslușit și cercetări consistente în acest domeniu lipsesc. Unele date experimentale, ca și observațiile empirice ne sugerează că avem de-a face cu o pluralitate de strategii subiective, în funcție de o serie de factori. Se pot desprinde însă și anumite tendințe statistice. Printr-o investigație proprie privind impactul modernității asupra tradiționalului am pus în evidență existența a două tipuri de asimilare a valorilor moderne: tipul dominant din exterior-interior și
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
s-a spus” (în comedii, în glume etc.). Aceasta ar răspunde caracteristicii minții noastre de a opera în conformitate cu modelul bayesian, potrivit căruia există întotdeauna cel puțin două ipoteze concurente cu privire la un fapt, ipoteze cărora li se asociază o anumită probabilitate subiectivă. Prin umor se satisface, de asemenea, trebuința de cooperare și solidaritate socială (vezi Pugh, 1978, p. 330). Cu referire la „adevăr”, autorul declară: „Adevărul este valorizat (prețuit) mai puțin pentru el însuși, cât ca un mijloc de a evita disconfortul
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
explica” (p. 230). Cu pretenții de originalitate, M. Apter (1982), pe baza interpretării unor date de neurofiziologie, psihologie și cibernetică, crede că suntem îndreptățiți să admitem ideea conform căreia atât la nivelul motivației efective, cât și la acela al experienței subiective a acestei motivații (metamotivația) funcționează mecanismul „reversibilității”, al trecerii de la o stare motivațională la opusul ei. Autorul prezintă pe larg teza că este justificată înlocuirea modelului homeostazic cu cel multistabilitar; sistemele nu tind spre atingerea și menținerea numai a unei
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
degrabă pluridirecțională decât omogenă și univocă. În lumea contemporană este vădită tendința creșterii diversității intraculturale și a scăderii diversității interculturale. Tot mai multe valori, norme, atitudini și stiluri de viață devin universale. Orientarea axiologică individuală (valorile interiorizate) constituie un dat subiectiv, ceva interior și virtual, acționând ca vector motivațional care determină sau colorează actele noastre de conduită. Acest lucru e recunoscut direct sau indirect de aproape toți cei care s-au ocupat de personalitate și motivație: pentru G. Allport (1984) și
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
celorlalți în viața cotidiană (Goffman, 1959) și, de asemenea, în aprecierea atitudinilor și conduitelor semenilor noștri. Valorile constituie, în același timp, standarde în virtutea cărora se iau decizii acționale și se rezolvă conflictele dintre motivele concurente. Orientarea axiologică este un determinant subiectiv conștient al personalității umane, dar coeficientul de cristalizare, conștientizare și activare nu este același la toți indivizii, la toate grupurile și în toate situațiile. M. Rokeach (1973) afirmă că sistemul de valori „este un plan general care poate fi asemănat
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
caracterizate drept „sisteme durabile de evaluări”. Atitudinile sunt mult mai rezistente la schimbări decât cunoștințele pure, tocmai pentru că în ele este prezent elementul afectiv-axiologic. Deși avându-și originea preponderent în exterior, atitudinea devine o variabilă latentă, o predispoziție, o stare subiectivă, ceva interior și virtual. Chircev (1974) arată că atitudinile obiectivate sub formă de conduită pot fi privite ca relații, iar relațiile interiorizate ca fenomene de conștiință sunt atitudini. Grație unității dintre atitudini și relații, sunt posibile cunoașterea și modificarea atitudinilor
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
la o gamă mai vastă de propoziții ce au ca referențial spațiul de atribute al obiectului vizat. Atributele, la rândul lor, pot fi considerate de către subiect mai importante sau mai puțin importante și, de asemenea, există un grad de probabilitate (subiectivă) în a fi creditate ca aparținând acelui spațiu sau nu. S-a născut astfel ideea că atitudinea este în funcție de suma probabilităților subiective înmulțită cu valoarea (importanța) acordată (atribuită). Cunoscut ca modelul valorilor așteptate, propus de un grup de psihologi sociali
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
fi considerate de către subiect mai importante sau mai puțin importante și, de asemenea, există un grad de probabilitate (subiectivă) în a fi creditate ca aparținând acelui spațiu sau nu. S-a născut astfel ideea că atitudinea este în funcție de suma probabilităților subiective înmulțită cu valoarea (importanța) acordată (atribuită). Cunoscut ca modelul valorilor așteptate, propus de un grup de psihologi sociali de la Universitatea Michigan (Peak, 1955; Rosenberg, 1956), el a fost dezvoltat de M. Fishbein (1967), care i-a dat și o formulare
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
de la Universitatea Michigan (Peak, 1955; Rosenberg, 1956), el a fost dezvoltat de M. Fishbein (1967), care i-a dat și o formulare matematică: unde: A reprezintă atitudinea față de un obiect, o; bi, tăria crezului (belief) față de o (exprimată ca probabilitate subiectivă că o deține atributul i); ei este evaluarea atributului i sau valoarea (importanța) acordată lui, iar n reprezintă numărul de atribute (apud Eagly și Chaiken, 1998, p. 275). Ca orice formulă matematică, nici cea de mai sus nu exprimă, în
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
curățenie și frumusețe decorativă) și/sau psihosocial (persoane prețuite) plăcut, aceasta va induce o bună dispoziție, care, la rândul ei, va conta în schimbarea sau nu de atitudine. „Vârsta” acționează de asemenea mediat, în sensul că e vorba despre vârsta subiectivă, despre ceea ce crede, spre pildă, subiectul că i s-ar potrivi ca îmbrăcăminte atunci când vede diferite reclame. Dar, așa cum se confirmă prin cercetări riguroase (vezi și Iluț, 2000), o bună dispoziție influențează semnificativ o gândire senină, pozitivă, canalizează conținutul ideilor
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
mamelor de a-și hrăni copiii la sân sau cu biberonul. Printr-un chestionar complex aplicat în faza prenatală, s-au cules răspunsuri cu privire la intențiile comportamentale (cum intenționează să-și hrănească viitorul copil), atitudinea față de comportament și normele sociale interiorizate (subiective). Atitudinea față de alăptat a fost operaționalizată prin întrebări de genul: „credeți că alăptatul creează o legătură mai strânsă între mamă și copil?”, „cât de importantă este această legătură pentru dumneavoastră?”. Se remarcă deci că întrebările vizează evaluarea consecințelor unei opțiuni
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
lor economico-socială se îmbunătățește, faptul că out-group-urile și-au sporit și ele bunăstarea cauzează un sentiment de frustrare, ceea ce poate conduce cu ușurință la antagonisme. În raporturile de imparitate economică, atât grupul favorizat, cât și cel defavorizat pot avea starea subiectivă a deprivării, chiar dacă amândouă și-au ridicat calitatea vieții. Se pot aduce ca exemplu revoltele din ghetourile din SUA anilor ’60 când, deși atât albii, cât și negrii și-au îmbunătățit condiția economică, aceștia din urmă au considerat că primii
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
decât cele expuse mai sus. Dacă ne referim la condiția minoritară etnică văzută ca entitate colectivă, păstrarea identității ei depinde, desigur, în primul rând de dorința și voința de a o păstra. Dar, pentru psihosociologi și sociologi, chiar aceste date subiective sunt determinate de o serie de factori exteriori, mai precis de interacțiunea dintre trăsăturile majorității și cele ale minorității, dintre care decisive sunt nivelul de trai al uneia și al celeilalte și puterea în alocarea de resurse. După cum s-a
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
relevându-se nodurile lor centrale, densitatea și profilul lor (vezi și Postelnicu, 2003a). Acordând o mare semnificație explicativă cadrului de factori obiectivi enumerați mai sus și altora, psihologii sociali afirmă totodată că o deosebită importanță o are și vitalitatea etnolingvistică subiectivă, ceea ce înseamnă felul în care membrii in-group-ului percep și interpretează ca fiind propria condiție de identitate etnolingvistică și potența ei, precum și forța identității etnolingvistice a out-group-urilor interrelaționate. Apoi, păstrarea identității etnolingvistice depinde și de competența comunicațională a indivizilor în interiorul grupurilor
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
răspunde că sondajele și publicarea rezultatelor influențează alegerile, dar mai puțin decât alți factori. Și mai mult, renunțarea la sondaje ar însemna întoarcerea la vremuri în care, oricum, se făceau prognoze și se exercitau influențe, dar bazate pe date fragile subiective, lipsite de precizie. Cea de a doua acuză poate fi ușor respinsă întrucât respondentul poate să refuze participarea la interviu. Experiența dovedește însă că celor mai mulți oameni le place să răspundă. Referitor la a treia, să observăm că multe alte informații
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
rămâne una dintre figurile marcante ale vieții intelectuale românești contemporane. Memorialistă în La apa Vavilonului (I-II, 1999-2001) și diaristă în Jurnal (I-III, 2002-2003), L. oferă, ca și Virgil Ierunca în Trecut-au anii..., mărturii de prim ordin, energic subiective, dar de neînlocuit, asupra destinului propriu și asupra destinului intelectualilor români sub zodia cortinei de fier. Asemenea articolelor critice din Unde scurte, și această literatură subiectivă e publicată sub regimul recitirii și, după drastice amputări (mărturisite), al rescrierii. Caracterizat chiar
LOVINESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287853_a_289182]
-
oferă, ca și Virgil Ierunca în Trecut-au anii..., mărturii de prim ordin, energic subiective, dar de neînlocuit, asupra destinului propriu și asupra destinului intelectualilor români sub zodia cortinei de fier. Asemenea articolelor critice din Unde scurte, și această literatură subiectivă e publicată sub regimul recitirii și, după drastice amputări (mărturisite), al rescrierii. Caracterizat chiar de autoare ca un „jurnal al Jurnalului”, La apa Vavilonului reproduce și comentează - cu distanțări atât de severe încât acuză pe alocuri „o criză de identitate
LOVINESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287853_a_289182]
-
favorabile prin apelul la anumite valori pe care să le împărtășească întregul grup etc. 2.2. Mesajul - element-cheie al comunicăriitc "2.2. Mesajul - element‑cheie al comunicării" Mesajul presupune un mozaic de informații obiective, judecăți de valoare care privesc informațiile (subiectiv) și judecăți de valoare și trăiri personale în afara acestor informații etc. „Mesajele includ datele transmise și codul de simboluri care intenționează să ofere un înțeles specific, particular acestor date” (Hellriegel, Slocum, Woodman, 1992, p. 431). Astfel, dacă cineva va spune
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
Hellriegel, Slocum, Woodman, 1992, p. 431). Astfel, dacă cineva va spune „afară ninge” acest lucru desemnează un fapt obiectiv care poate fi repede verificat de către interlocutor. Dacă va spune „mie îmi place când ninge” acest lucru va desemna un aspect subiectiv, deoarece interlocutorul poate să nu fie de aceeași părere. În sfârșit, emițătorul resimte necesitatea de a transmite trăiri personale, judecăți de valoare etc. care nu au neapărat o importanță pentru receptor, dar sunt parte componentă a mesajului în ochii emițătorului
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
posesia lui în mod întâmplător și primesc mesajul într-un mod conștient sau subliminal. În viziune modernă, accentul se pune pe interacțiunea dintre emițător și receptor. 2. Mesajul presupune un mozaic de informații obiective, judecăți de valoare care privesc informațiile (subiectiv) și judecăți de valoare și trăiri personale în afara acestor informații etc. O clasificare evolutivă a acestor mesaje include: mesajul care se află înmintea emițătorului, mesajul transmis propriu-zis, mesajul interpretat și mesajul reamintit de către receptor. 3. Feedback-ul poate include toate
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
În acest mod, din perspectiva autoevaluării, este necesară utilizarea unor criterii care trebuie să conțină, pe de o parte, elemente obiective, de relevanță socială în raport cu individul și, pe de altă parte, mecanismele interne trebuie să se structureze într-o determinare subiectivă a valențelor individuale, percepute ca atare de individul însuși. Construirea și dezvoltarea acestor criterii flexibile, permanent adaptabile la fluxul de informații, trăiri și reziduuri comunicaționale din mediu (ca să numim doar câțiva dintre acești factori, practic nelimitați), oferă imaginea complexității comunicării
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
nu doar ascultă ceea ce spune efectiv o persoană, ci identifică și motivațiile discursului acesteia. Ascultarea empatică presupune interrelaționarea cu o persoană aflată în dificultate, în imposibilitatea de a rezolva corect și eficient într-o unitate de timp dată (obiectivă sau subiectivă) o anumită problemă. Ascultarea empatică presupune trei etape în formulare: - tentativa de a clarifica lucrurile (care invită la corecție de tipul „Dacă nu greșesc..”); - repetarea ideii de bază cu propriile cuvinte; - controlarea și parafrazarea sentimentelor celuilalt („Este corect...”). Desigur că
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]