6,772 matches
-
ea este deja soția lui; el caută doar nemurirea. Apoi, finalul e în strânsă legătură cu concepția omului arhaic, despre pedepsirea depășirii limitei, despre legi și forțe mai presus de puterile omului, pe care "ești nebun de le-nțelegi", despre supunere la legea generală. Concepția e, de altfel, optimistă: moartea e integrare în spațiul cosmic și e aceeași pentru toți: Așa v-a dat vouă Dumnezeu". Eroul basmului din varianta oltenească ajunge la această înțelegere, chiar dacă tardiv, a lumii și legilor
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
asupra acestei paradigme a complexității este dedicat problemei raționalității și logicii. Aici vom întâlni mult mai limpede ceea ce face obiectul acestei cercetări: antinomicul. Gândirea occidentală, în special gândirea științifică, a funcționat după o idee foarte puternică de raționalitate, dată de supunerea față de principiile, axiomele și operațiile logice clasice. Conform acestei idei, teoriile raționale sunt sisteme care întrunesc două condiții: 1) sunt coerente, ceea ce înseamnă că în interiorul lor diferitele elemente sunt strâns legate între ele după procedeele logice ale deducției sau/și
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
loialitate, adică unul asemănător patriotismului. În acest sens, Leopold îi consideră pe oameni nu doar cetățeni ai țării lor, ci și cetățeni ai comunității biotice 194. Darwin, în The Descent of Man, discută despre virtuți strict sociale precum căutarea adevărului, supunerea, evitarea crimei și așa mai departe, care au apărut drept necesare în acțiunea practică a omului primitiv, pe când acelea care cer reflecție, așa cum ar fi cumpătarea, sunt mai recente. Darwin consideră că o acțiune este văzută ca bună sau rea
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
nu ar putea să aibă vreun drept de proprietate, acesta fiind exclusiv al stăpânilor lor. Conviețuirea noastră cu ele nu ar putea să fie numită societate, ceea ce ar presupune o anume egalitate, ci numai comandă absolută de o parte și supunere servilă de cealaltă parte... Aceasta este în mare situația în care se află oamenii față de animale"210. Problema este abordată în treacăt și de Immanuel Kant. Filosoful german sugerează un mod de abordare care va fi luat în considerare ulterior
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
opoziție față de natură, revine acasă, în mijlocul naturii, se regăsește pe sine și își reafirmă în mod conștient și rezonabil, dar în deplină emotivitate, dispoziția sa de a trăi în armonie cu natura. Omul scapă de tirania intereselor imediate centrate pe supunerea și dominația naturi și își regăsește plăcerea de a trăi într-o natură liberă, care îl îmbogățește. Identificarea cu universul este un scop în sine și este o condiție suficientă pentru a ajunge în mod spontan la conștientizarea grijii față de
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
e întruchipare a sufletului, reflectare a acestuia în imagine, atunci când asemănarea modelează imaginea, o lucrează potrivit modelului. Trupul adunat sub lumină se expune în perspectiva esenței sale, se mistuie ca trup al păcatului, se profilează la orizont. Se pune în supunere, în taina ascultării, în lumina în care el nu are ce arăta. Căci trupul adunat, chemat la mărturisirea altuia, e trupul concentrat, cristalizând imaginal în jurul purității. În această dispoziție revelatoare, el nu mai e inferiorul, șarpele ispitei subjugând materia. Nu
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
poruncă, ci doar o invitație. Dar când își îndreptă către meșter mâna-i goală cu palma deschisă-n sus, în gestul sacerdotal de consacrat ofrandele, Pasife străluci într-atât încât splendoarea ei făcu bărbatul să se încovoaie pe dinăuntru a supunere adâncă, precum un arc desăvârșit numai de încordare. Se vede treaba că, în fața majestății adevărate, două picioare nu sunt de-ajuns pentru sprijin... Emana din ea o feminitate căreia lucrul dorit i se oferea înainte de a fi cerut, un val
Țara cea mai de jos by Alin Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
gândirea științifică construită prin efortul savanților. Oamenii de știință apelează În mod sistematic la o organizare riguroasă a discursului, la argumente, la logică. Gândirea științifică, scrie profesorul Rouquette, se caracterizează prin patru trăsături interconectate: logica de tip canonic a raționamentului, supunerea la proba faptelor, existența unei puternice reglări instituționale și nevoia de reproductibilitate. Raționamentele incoerente sau abuzive care vin În contradicție cu gândirea științifică sunt abandonate sau măcar puse Între paranteze, instituțiile (universități, academii, comitete de redacție ale unor publicații, consilii
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
credincios. Remarcabil este că el Însuși nu știe că nu știe și altceva. Enigma servituții voluntare Privind În urmă asupra evenimentelor din societatea noastră actuală până la ultimele desfășurări, constați că nu e fără temei explicația psihosociologiei clinice privind „dorința de supunere” și „frica de libertate”, detectate de Erik Fromm Încă din 1942. Această basculare Între două atitudini aparent ireconciliabile pare să fie „enigma” celebrei „servituți voluntare”, sintagmă care frământă filosofii și, mai nou, politologii Încă de când a fost lansată de Étienne
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
măgulitoare despre cei ce acceptă să se supună și nu caută libertatea. Desigur, scrierea sa e Îndreptată Împotriva tiranilor, dar e și o caracterizare vitriolantă a celor care nu găsesc deloc amar „veninul servituții”. El descrie un Întreg lanț al supunerii. Veriga malefică sunt „curtezanii”, formând o grupare legată prin interese și complicități, o adevărată „bandă”; ei se supun și apoi supun, la rândul lor, pe cei mulți, aservindu-i, făcându-i dependenți de beneficiile pe care le stăpânesc și le
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
interesele lor. Un lanț al aservirii, o metodă a câștigării sufletului mulțimii, a cuceririi celor slabi, a subordonării conștiințelor. Avem În această lucrare și un sâmbure de psihologie socială, La Boătie observând că obișnuința și transmisia culturală a atitudinii de supunere stau la temelia imitației și Înjugării cognitive: oamenii care „se nasc servi” și sunt „crescuți astfel”, care se supun de bună voie, devin „lași și efeminați”, ba chiar Își „pierd vivacitatea (...) au inimile degradate și incapabile de ceva măreț”. Odată
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
a gândi la destinul său și de a iniția proiecte, operațiune pe care o cedează unui grup dominant. Astfel se Încurajează indiferența sau, cum zic psihosociologii, lenea socială; așa triumfă raționalitatea instrumentală care ucide aspirația de altceva și Înlesnește drumul supunerii la proiecte străine. Examinând puterea din perspectivă clinică, ca facilitatoare a unor maladii sociale, ca psihopatologie, Eugène Enriquez, analist social din școala psihosociolgiei clinice, Încearcă să găsească o explicație la „scandaloasa” teză a supunerii semnalată de La Boătie. Cum traduce acest
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
aspirația de altceva și Înlesnește drumul supunerii la proiecte străine. Examinând puterea din perspectivă clinică, ca facilitatoare a unor maladii sociale, ca psihopatologie, Eugène Enriquez, analist social din școala psihosociolgiei clinice, Încearcă să găsească o explicație la „scandaloasa” teză a supunerii semnalată de La Boătie. Cum traduce acest psihosociolog teoria Înaintașului său? Oamenii nu vor, În general, nici libertatea (care Îi obligă la efort și sacrificii), dar nici supunerea explicită (care le răpește total Încrederea În sine și demnitatea), ci vor doar
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
din școala psihosociolgiei clinice, Încearcă să găsească o explicație la „scandaloasa” teză a supunerii semnalată de La Boătie. Cum traduce acest psihosociolog teoria Înaintașului său? Oamenii nu vor, În general, nici libertatea (care Îi obligă la efort și sacrificii), dar nici supunerea explicită (care le răpește total Încrederea În sine și demnitatea), ci vor doar să trăiască În liniște, o viață potolită, fără obligații majore, fără accidente, domoală și - dacă se poate - Îmbelșugată. Ideea modernă a consensului scoate capul cu Îndrăzneală din
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
armonie, construcțiile imaginarului reconfortant. O viață agreabilă, o convivialitate care reglează Împărțirea echitabilă a bunurilor, oferind iluzia egalității tuturor - ce și-ar putea dori oamenii mai mult? O viață În care cele mai multe repere să nu se schimbe, chiar cu prețul supunerii la cerințele pe care le formulează grupul dominant. Chiar și apropierea de acest ideal e preferabilă suferințelor ce le.implică lupta pentru libertăți (adesea improbabile), durerile schimbării. Nu e o adevărată favoare libertatea de a te ocupa În liniște de
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
și reguli, reglementează schimbarea, penetrează comunitățile „prin toți porii”, astfel Încât statul ajunge să controleze Întreaga viață socială și culturală. Dacă statul e și un stat total, atunci cetățeanul nu mai are scăpare: solidaritatea, obligațiile față de ceilalți tovarăși Îl obligă la supunere față de voința generală. Că această voință este, de fapt, opera unui grup dominant, asta nu-l mai privește pe cetățeanul de rând. Lui i se oferă iluzia că este liber, i se sădesc sentimente pozitive, i se induce un confort
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
Bologna (II) Efectul cel mai important al proiectului Bologna ar fi trebuit să fie apropierea universității de piața muncii și circulația indivizilor. Dar rezultatele sunt dezamăgitoare. Chiar Întreprinderile, presupusele beneficiare, se plâng de faptul că „apropierea” e superficială, adesea o supunere fără participare, uneori neacompaniată de o adevărată producție de cunoaștere, oferind doar „creiere În linie”. Și aceasta pe fondul unui recul al spiritului critic. Nu mai vorbim de faptul că timpul pentru a Îmbina Învățarea cu diferite activități productive, În
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
psihologi americani: S. Milgram, În anii ’60, și Philip Zimbardo, În ultimii ani. Cercetările de laborator ale lui Milgram au pus În evidență importanța factorilor situaționali În adoptarea unui comportament obedient și au evidențiat În ce condiții se poate obține supunerea totală la autoritate. În situațiile experimentale imaginate de Milgram, subiecții sunt expuși presiunii celor cu care interacționează, cercetătorul - autoritatea supremă În laborator - dând comenzi care provocau subiecților contradicții interne. S-a observat că, În situații extreme, indivizii au tendința de
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
În majoritatea cazurilor, ceea ce determină existența umană nu e tipul de personalitate, ci „tipul de situație cu care el, individul, se confruntă”. Întrebarea este: avem a face doar cu un simplu conformism social sau cu ceva mai grav, cu o supunere pasivă la autoritatea recunoscută? Cartea lui Milgram, tradusă În franceză În 1974 (Soumission a l’Autorită), descrie 18 experimente În care autoritatea legitimă (cercetătorul din laborator) cere imperios subiectului să continue, deși acesta are ezitări, se Întreabă dacă situația e
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
deși acesta Îi trata cu impulsuri electrice și-i umilea), nu credeau că se pot opune acestei autorități. Când li s-au cerut explicații, ei și-au declinat orice responsabilitate, crezând că e de datoria lor să continue. Milgram explică: supunerea la autoritate este mecanismul psihologic prin care individualitatea este aliniată, personalitatea este integrată sistemului colectiv, supunerea fiind cimentul natural care leagă oamenii În sistemele autoritare. După ce au fost informați asupra resorturilor experimentului la care au fost supuși, mulți participanți au
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
acestei autorități. Când li s-au cerut explicații, ei și-au declinat orice responsabilitate, crezând că e de datoria lor să continue. Milgram explică: supunerea la autoritate este mecanismul psihologic prin care individualitatea este aliniată, personalitatea este integrată sistemului colectiv, supunerea fiind cimentul natural care leagă oamenii În sistemele autoritare. După ce au fost informați asupra resorturilor experimentului la care au fost supuși, mulți participanți au explicat că au aflat despre ei Înșiși multe lucruri noi, la care nu meditaseră până atunci
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
anumit stil sociocognitiv. Limbajul, discursul, Într-un cuvânt contextul, Îl prinde apoi pe individ Într-o plasă psihosocială, expresie a unei orientări sociocognitive, și-i indică sensul schimbării. Am descris În câteva reprize metodele prin care regimul comunist reușea alinierea, supunerea, hipnotizarea omului mediu: școlarizarea precară, crearea unui climat de frică și suspiciune, formalizarea vieții publice și private, ritualizarea și birocratizarea personalității. totul era prescris, dirijat, cenzurat: cuvântul, gestul, atitudinea, comportamentul public. Această atmosferă de neîncredere și continuă presiune n-a
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
la Întâmplare, roluri de prizonieri sau gardieni. După ce au intrat prea convingător În roluri și au Început să apară ecouri sociale defavorabile, experimentul a fost Întrerupt. A fost ceva În sensul altui experiment celebru, al lui Milgram, de obținere a „supunerii” necondiționate În fața unei autorități discreționare. Ambele cercetări au fost puse În chestiune, reproșându se faptul că nu au respectat condițiile de etică a cercetării. Zimbardo a devenit Însă președinte al Asociației Psihologilor Americani, iar În prezent este director al Centrului
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
a formării unui „om nou” este idealul educativ al tuturor sistemelor utopice. Iar instrumentul prin care reprezentanții acestor tipuri de societăți vor să controleze totul este plasa psihosocială, amestec de presiune psihologică și formare dirijată. Scopul urmărit era identificarea, alinierea, supunerea, hipnotizarea. Dacă totul este prescris, dirijat, cenzurat - cuvântul, gestul, atitudinea, comportamentul public -, rezultatul este cel așteptat: conformismul, comportamentul duplicitar, obediența față de modelele servite. Acest mod de adaptare se prelungește apoi În ființa personală, pătrunde În viața privată, În relațiile cu
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
de aur. Cei ce afișează reușita sunt foștii frustrați. Dacă primul remediu e implicarea și asumarea răspunderii, al doilea remediu e coerciția. Reguli dure, aplicate tuturor, indiferent de poziția socială. Nici un individ n-are voie să ocolească legea, să negocieze supunerea la norme. Cum e posibil ca atâția oameni cu statut social, deci teoretic responsabili, să eludeze legile, să se sustragă de la obligații? De ce merg bine societățile din țări ca Germania sau Anglia? Pentru că acolo orice abatere se plătește. Amenzi usturătoare
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]