61,456 matches
-
toate modalitățile de umilire, marginalizare, prigoană, izolare pe care le utiliza regimul totalitar împotriva unui intelectual "rău văzut" și pe care - depășind chiar prognozele noastre cele mai sumbre - regimul posttotalitar le reia prea adesea, sub forma unor variațiuni pe aceeași temă. Ce premiu ar mai putea contrabalansa, consola, drege cît de cît viața mea de exilat intern, aș îndrăzni să spun reprezentativ, așa cum a fost, așa cum este? Oare ceea ce vine prea tîrziu, vine cu adevărat? Un premiu reprezintă un soi de
Reflecțiile unui premiat by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15798_a_17123]
-
al literaturii române. Brăila ar putea fi considerată și ea un asemenea loc fast. Momentul culminant l-a constituit întâlnirea României literare cu publicul, într-o sală (elegantă) a Teatrului "Maria Filotti". Nicolae Manolescu a rostit un discurs (memorabil) pe tema puterii civilizatoare a cărții. Au urmat numeroase intervenții din partea celor de la prezidiu (a existat, trebuie spus, și un prezidiu), ca și din partea celor din sală. S-a aplaudat în repetate rânduri, neconvențional, ca la un spectacol de succes. Ne trebuie
Actualitatea by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/15803_a_17128]
-
Sau istoria e istorie. Sau omul n-are nimic din toate astea. Sau istoria se reduce la un singur suspin. Sau istoria poate fi descifrată după cum dorim - mare descoperire". Și această serie de variațiuni tautologice și absolut banale pe aceeași temă ar putea fi o mise-en-abyme, între atîtea altele, ale textului. În rest, "cu cît mergi mai mult spre munte, cu atît te îndepărtezi mai mult de el". În ce mă privește, ar rămîne, totuși, o întrebare, desigur retorică: Sînt toate
Urcușul muntelui spre sine by Mariana Neț () [Corola-journal/Journalistic/15775_a_17100]
-
alte discursuri narative. Asemenea trăsături există, deși povestitul viselor e în multe secvențe perfect confundabil cu relatarea unei întîmplări adevărate, a unei experiențe personale, a unui film sau a unei cărți (eventual cu subiect fantastic). într-un articol pe această temă ("Dream-reporting discourse", în Text, nr. 4, 1984), Benny Shanon și Rivka Eiferman analizau, pe baza unui corpus oral, situația discursivă particulară a povestirii de vise: de articulare logică și de raționalizare a unor experiențe psihologice confuze, vagi, care rămîn oricum
Povestiri de vise by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/15817_a_17142]
-
se arată în volumele tipărite în exil: parabole, elegii, poeme ale însingurării și ale exilului biblic. Tonul și instrumentele poetice folosite sînt altele. Dar în ciuda acestor sinuoase fire poetice, vocea lui Alexandru Lungu își dovedește constanțe: nodurile simbolurilor și ale temelor recurente indiferent de epocă (îngerii întorși, bătrîni sau bolnavi, îngerii călăi, erezia, visele, poemele erotice, la fel de importante în economia operei și de o valoare comparabilă cu cele religioase, reflexul realității imediate, oricît de voalat, ș.a.m.d.). Alexandru Lungu - Ninsoarea
Fire și noduri by Roxana Racaru () [Corola-journal/Journalistic/15781_a_17106]
-
C. Rogozanu Ceea ce surprinde în primul rînd la Andrei Bodiu, în cartea sa Direcția optzeci în poezia română, este tonul extrem de serios al abordării. Deși este vorba despre teme critice diferite, se impune o comparație cu Trafic de frontieră de Adrian Oțoiu. Ambii sînt scriitori foarte buni (Bodiu în poezie, Oțoiu în proză), ambii s-au lansat în primul rînd prin literatura lor. Amîndoi se orientează acum serios spre
Poezia optzecistă în stil academic by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/15797_a_17122]
-
poemul, iar mie nu-mi displăcea vehemența lui teatrală. A doua oară, am ieșit din spectacol pentru a pătrunde în prietenie. Ne-am întîlnit la expoziția lui Paul Păun care sosise din Israel în 1968 să-și expună pînzele pe tema unică a "Norilor". Virgil îi consacrase nu demult un studiu și erau în relații epistolare foarte strînse. Ne vedeam la expoziție la două-trei zile. Acolo am dat peste Gherasim Luca. Cu totul altul. Aveam în față doi reprezentanți de frunte
Memorii răscolitoare by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16115_a_17440]
-
fiu comparat de posteritate cu un funcționar conștiincios sau, vai, cu un birocrat al criticii, așa cum a fost Pompiliu Constantinescu, am scris, de pe la finele anilor '60, eseuri și cărți întregi care n-aveau nimic comun cu cronica literară: seria de Teme am început-o în 1970, m-am îndreptat spre monografii cum sînt cele despre Maiorescu, Odobescu și Sadoveanu, spre a ajunge la sinteze și istorie literară, precum Arca lui Noe sau Istoria critică. Și am "uitat", cu bună știință, în
Criticul fără însușiri by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/16153_a_17478]
-
considerată, fără nici o exagerare, un eveniment. Prea puțin familiarizat cu teoriile pragmatistului american, publicul din România are acum ocazia să se inițieze în dezbaterile contemporane din domeniul filozofiei analitice, mai exact în disputele privitoare la realism și antirealism (una dintre temele recurente ale primului volum), dezbateri ce antrenează, practic, toate domeniile culturii, critica literară, ca și biologia sau fizica, morala ca și politica. Pe bună dreptate Andrei Marga, autorul prefeței, remarca nonșalanța cu care filozoful traversează frontierele domeniilor și aduce perspective
Mitul pasiunii by Catrinel Popa () [Corola-journal/Journalistic/16143_a_17468]
-
poezia rămîne un obiect ale cărui elemente, grafemele, se comportă conform unei discipline proprii, care mimează neantul fără a-i ceda. O dovadă suplimentară a faptului că Bacovia nu este "identic" cu descompunerea pe care o tratează ca pe o temă, o constituie intenția sa de performanță, intenția de-a face din rostirea dezarticulată, sincopată, din tăcere, o textură sui-generis. Vorbind cu sine însuși, ca interlocutor, a dorit a-și transforma discursul într-un obiect estetic valid, în felul său atractiv
Bacovia sau paradoxul degradării by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16142_a_17467]
-
Cronicar Uniunea Scriitorilor între Kafka și Buzzati În OBSERVATORUL CULTURAL (nr. 58), în ancheta pe tema alegerilor de la Uniunea Scriitorilor, Constantin Stan pune la bătaie arta prozatorului român în sugerarea atmosferei morale din organizația de breaslă: "Exact cum apare și sediul ei din Calea Victoriei: kafkiană. Tainică, labirintică și absurdă. Nimic nu este mai fascinant ca atmosfera
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16151_a_17476]
-
tăcute ca lebăda. Inițiativa redatorilor Provinciei este bine venită. Articolele semnate de Bakk Miklos, Traian Ștef, Gabriel Andreescu, Borbély Zsolt Attila, Kántor Zoltán, Al. Cistelecan, Molnár Gustáv, Daniel Vighi și Ovidiu Pecican sînt foarte interesantă, veritabilă confruntare ideologică pe o temă de actualitate. Doar COTIDIANUL (din 8 mai) se referă la dezbatere, reluînd o parte din contribuții. Poate că pînă ce Revista revistelor va ajunge la tipar vor mai apărea ecouri. Ar fi de dorit. Cronicarul se mărginește să semnaleze chestiunea
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16151_a_17476]
-
16 aprilie 1936). Cassian Maria Spiridon îi schițează un portret amplu și înțelegător, iar Adrian Dinu Rachieru se ocupă de critica de poezie a lui Gh. Grigurcu într-un articol cu va urma. Criticul însuși polemizează cu Ion Simuț pe tema canonului și a revizuirilor, reiterînd puncte de vedere pe care le cunoaștem, parte din ele publicate chiar în România literară în anii din urmă. Pledoarie pentru stagnare se intitulează textul împotriva lui Ion Simuț. Cronicarul crede că, cel puțin în
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16166_a_17491]
-
constante. Tot la sfârșitul anului 2000, Humanitas a reeditat o carte de succes: Cum văd eu lumea, antologie ce reunește articole ale lui Einstein care, în 1996, la ediția întâi, apăreau pentru prima dată în versiune românească. Sunt scrieri pe teme extrem de diverse, grupate de traducători în trei mari secțiuni - Cunoașterea naturii, Fundamentele fizicii teoretice, Știință și înțelepciune. Articolele, publicate între 1914 și 1955, prezintă expuneri pe teme de fizică adresate publicului profan, meditații asupra vieții și realizărilor unor mari savanți
O privire în cărțile lui Dumnezeu by Cătălin Constantin () [Corola-journal/Journalistic/16156_a_17481]
-
la ediția întâi, apăreau pentru prima dată în versiune românească. Sunt scrieri pe teme extrem de diverse, grupate de traducători în trei mari secțiuni - Cunoașterea naturii, Fundamentele fizicii teoretice, Știință și înțelepciune. Articolele, publicate între 1914 și 1955, prezintă expuneri pe teme de fizică adresate publicului profan, meditații asupra vieții și realizărilor unor mari savanți, gânduri despre problemele fizicii teoretice și evoluția domeniului, despre problemele fundamentale ale momentului și ale omenirii. Cititorul va descoperi pagini magnifice de eseu, de filozofie, chiar un
O privire în cărțile lui Dumnezeu by Cătălin Constantin () [Corola-journal/Journalistic/16156_a_17481]
-
și că-i poate descoperi legile. Scrierile lui Einstein "pățesc" ceea ce Einstein teoretizează. Savantul cerea legilor fizicii simplitate logică și coerență internă. E ceea ce definește și stilul său, indiferent dacă scrie despre civilizație, libertate, educație, etică, religiozitatea cercetării sau despre teme aparent opace novicelui în fizică sau matematică. Paginile cele mai frumoase sunt cele din Note autobiografice și cele din Știință și înțelepciune; în Note autobiografice, Einstein vorbește despre cuprinderea prin gândire a lumii extrapersonale, țelul cel mai înalt al vieții
O privire în cărțile lui Dumnezeu by Cătălin Constantin () [Corola-journal/Journalistic/16156_a_17481]
-
lui Eliade este de a prezenta nu numai latura irațională a fenomenului, ci sacrul în totalitate, așa cum se exprimă el în timp, spațiu și existența umană, ca opus al profanului. Dacă în prim-plan apare această opoziție, în plan secund tema cărții devine divorțul produs între religie și știință, lui homo religiosus opunându-i-se omul areligios al timpurilor moderne. Rezultă de aici două moduri de a fi în lume, două concepții antagonice despre timp, spațiu și Univers. Deși descifrează în
O privire în cărțile lui Dumnezeu by Cătălin Constantin () [Corola-journal/Journalistic/16156_a_17481]
-
echipelor Școlii sociologice de la București. Informațiile culese au reprezentat baza considerațiilor teoretice, iar cele mai expresive fișe sunt redate, ilustrativ, în paginile cărții. Primele două studii, dedicate spațiului și timpului, sunt mai ample și mai interesante decât ultimul, a cărui temă este reprezentarea ideii de cauzalitate în cultura populară românească, subiect pe care Bernea încearcă să-l structureze în conformitate cu noțiuni și distincții inoperante în mentalitatea populară. Spațiu, timp și cauzalitate... este una din puținele lucrări de sinteză dedicate filosofiei populare românești
O privire în cărțile lui Dumnezeu by Cătălin Constantin () [Corola-journal/Journalistic/16156_a_17481]
-
ei formală. Fiind o pictură modernă, "decorativă", "ambientală", ea e destinată expoziției. Nu tabloului. Eu nu pictez un tablou. Pictez o expoziție. Expoziția ca o compoziție, ca un tablou. Orchestrată ca atare. Ceea ce în muzică se numește variațiuni pe o temă? E contaminare muzicală? Poate. Ești un pictor cu o cotă bună în țară. De altfel, primul tău album monografic apărea, la Meridiane, încă în 1985. Dar aceeași cotă și în străinătate. Ai participat la numeroase expoziții românești peste hotare. Ai
Val Gheorghiu : "Mă bucur de această flanare benevolă, în spirit, pe trotuar" by Liviu Antonesei () [Corola-journal/Journalistic/16101_a_17426]
-
s-a întors, însă solilocviile lui din ultima vreme nu le prea înțeleg, așa că... s-o fac de unul singur, nu-mi mai stă. Ai pomenit de pînzele mari la care lucrezi acum. Sînt în jurul unei teme? Nu. Doar dacă temă poate fi numită o altă modalitate de a îmbrăca pînza. Am rețiunut, încă din începuturile mele, avertismentul lui Gide: "Să nu mă bizui niciodată, într-o operă nouă, pe avîntul luat în cea precedentă, pentru fiecare operă nouă să-mi
Val Gheorghiu : "Mă bucur de această flanare benevolă, în spirit, pe trotuar" by Liviu Antonesei () [Corola-journal/Journalistic/16101_a_17426]
-
groapă, sau despre munții de cadavre incinerate în timp ce alții, cărora urma să le vină rîndul, erau forțați să privească, să-și contemple iminenta soartă. Cărți precum aceasta te fac să înțelegi într-o clipă cît de absurde sînt controversele pe tema priorității unui genocid. Crimele împotriva umanității sînt la fel de oribile toate - acesta mi se pare a fi mesajul cel mai important din romanul Slavenkăi Drakulic, care de altfel se deschide cu un citat din Primo Levi. Și totuși cartea nu încearcă
Războiul din Bosnia by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16165_a_17490]
-
Reprezentarea din Neron a împăratului roman, identificat cu simbolul geniului nebun, rafinat și înclinat spre orgii, pare să fie un ecou după Un chant de fête de Neron, iar traducerea poemului Dervișul al aceluiași s-ar datora coincidenței cu obsesiva temă macedonskiană a damnării. Apoi, Macedonski preia fără rezerve ideea focului sacru (inspirația divină mistuitoare), de mare difuziune la romantici, întîlnită bineînțeles și în poetica hugoliană ("celeste flamme")". Firește, Macedonski ajunge și la Byron, simbol al geniului nedreptățit, ultragiat de contemporani
Un conspect Macedonski by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16172_a_17497]
-
personaj mussetian Rolla, înrudit cu eroii demonici byronieni. El reprezintă prototipul "libertinului senzual", teatral și sumbru, apăsat de fatalitate. Este invocat ca atare în Noaptea de aprilie. Din Rolla și din poemul Octave (tradus în 1880) este preluată, de asemenea, tema femeii decăzute, victimă a societății, din care Macedonski scoate accente zguduitoare în Noaptea de februarie". Dacă Noaptea de mai, al cărei corespondent este La nuit de mai, devansează cadrul mussetian, Nopțile de aprilie, de septembrie, de iunie nu sînt, din
Un conspect Macedonski by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16172_a_17497]
-
Lovinescu, Nichita Stănescu ș.a.m.d. (se poate consulta în acest scop un dicționar) și nici pentru cine e dornic să înțeleagă ce s-a întâmplat esențial în literatura română în secolul douăzeci (există destule eseuri mai clarificatoare pe această temă). Dumitru Micu este familiarizat cu cele mai moderne metode critice, dar preferința sa sinceră merge către o critică conținutistă. Luând în discuție, de pildă, romanul Cronică de familie de Petru Dumitriu, el descrie portretele făcute de prozator în loc să descrie modul
UN SISIF AL ISTORIEI LITERATURII by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16186_a_17511]
-
mult despre faptul că ne lipsesc romanele postrevoluționare cu subiecte de dinainte de '89. Rodica Ojog-Brașoveanu ne oferă lumea de atunci fără mari crispări subversive (cum ne-au obișnuit "greii" noștri din punct de vedere estetic), fără a acorda mare atenție temelor mari (libertate de expresie etc.), ci aducînd în prim plan viața cotidiană de atunci: aflăm cum erau "ceaiurile", cum se distrau totuși tinerii, cum viața curgea pe un făgaș egal, nu prea zbuciumat. Lecția acestei perspective este foarte importantă: a
Între ei, scriitorii by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/16173_a_17498]