8,991 matches
-
punea fundația. Așa cum este, precum vecina sa Bolgrad, mai bine situată și mai încă și mai bine concepută decât aceasta, ea îi impune călătorului respect pentru operele, chiar dacă numai schițate, ale geniului rusesc. Ismail era încă o etapă din executarea testamentului lui Petru cel Mare; acum e doar o ruină, o amintire. Urcând Dunărea pentru a ne întoarce la Galați, aruncăm o privire asupra deltei și insulelor fluviului. Aceste frumoase terenuri sunt invadate de nori de lăcuste enorme și de trestii
Moldo-Valahia. Ce a fost, ce este, ce-ar putea fi by G. LE CLER [Corola-publishinghouse/Science/1011_a_2519]
-
stă între divin și om"78. Privitor la înțelegerea termenului în creștinism, Julien Ries este unul dintre cei care remarcă esența acestor concepte, subliniind că dacă "sacrul prebiblic implică o apropiere între om și divinitate"79, atunci cel al Noului Testament "apare ca natură a lui Dumnezeu și ca atribut al puterii și al eternității lui"80. Prin urmare, pendularea sacrului între cei doi poli amintiți credem că apare și datorită faptului că acesta "poate fi atribuit atât divinului (cea mai
Reprezentarea vizuală a sacrului by Adrian Stoleriu [Corola-publishinghouse/Science/1040_a_2548]
-
haosului, de a se transforma în ordinea existenței universale. Ca și în alte sisteme mitologice, în cultura iudeo-creștină, acest tip cosmogonic ocupă un loc esențial, el stând la baza creării întregii existențe, a cărei desăvârșire apare descrisă în paginile Vechiului Testament, Cartea Facerea. Încă din primele rânduri ale acesteia, apar informații importante legate de starea inițială a lumii încă necreate, care descriu imaginea oceanului primordial și a Dumnezeului creator. Textul relatează despre un timp nedefinit, sugerat doar prin expresia "La început
Reprezentarea vizuală a sacrului by Adrian Stoleriu [Corola-publishinghouse/Science/1040_a_2548]
-
voievozi. În principatul de nord se stingea lent Ștefăniță fiul unui mare domn, otrăvit de propria soție Stana, care urzea de mulți ani cu boierii trădători, pentru a prelua tronul în favoarea fiului său minor. Voievodul muribund, dejoacă planurile uzurpatorilor, lăsând testament în favoarea unchiului său Petru, numind executor pe hatmanul său credincios. Viitorul Domn se întorcea de la pescuit cu carele pline de pește. Obosit fiind ațipi. Un vis minunat îl toropește. Visă dealuri și dumbrăvi de aur, care dansau și i se
Infern in paradis by Gabriel Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/1178_a_2136]
-
în aceste pagini. Aveam de dat un răspuns la o întrebare: Ce să scriu. De ce să scriu, nu mă întrebam. N-aveam nimic de răzbunat, nici nu simțeam că trebuie să vorbesc despre osemintele bunilor mei vărsate în mine, vârsta testamentului era departe. Tatăl meu nu spintecase burta boierului sau vechilului în timpul răscoalei, să bage fasole în ea, și nu știam nici cine e bunicul și cum trăise el, nu-mi povestise nimeni nimic. Nici pe bunica n-o cunoscusem, muriseră
Viața ca o pradă by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295611_a_296940]
-
o dată cu stingerea epidemiei mi-am reluat cursele cinegetice"80. O interesantă evocare literară a pustiitoarei epidemii de holeră din Moldova la 1831 se datorează unuia dintre primii noștri muzicologi, vornicul Teodor Burada (1800-1866), drept-credincios creștin. Ea a fost inserată în "testamentul" său alcătuit la Iași, în ziua de 5 august 1848, în vremea celui de-a doilea val al nimicitoarei molime, ivit în acel an în Principate. Episodul era cuprins în capul X, având ca subtitlu: Nevoi nesuferite în vremea holerii
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
și în Franța, după afirmațiile medicului Bassereau 266. * Același impact al epidemiei de holeră - ca și în 1831 - s-a putut constata în mentalul colectiv din Moldova și la 1848, deși de mai mică amploare, ilustrat prin însemnări, alcătuirea de testamente sau chiar ecouri literare. Astfel, pe un vechi ceaslov s-au consemnat următoarele: "Ca să să știe, am însămnat de când au fost holira la anul 1848, pe vremea cireșilor, și au ținut până toamna, eu mai jos iscălitul A[lecu] Odescu
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
murit daozeci și trii de mii de suflete. Și au vinit moscalii, di au trecut în Țara Muntenească. Și boer[ii] urgisiți s-au bătut cu turcii"267. După cum știm, spătarul Teodor Burada și-a alcătuit, la 5/17 august, Testamentul meu..., "în vremea înfricoșatei și de viață secerătoare epidemie a holerei, întîmplată în Moldavia în lunile mai, iunie și iulie a[le] anului 1848; iar în capitalie au început omorul de la 3 iunie (st.v.) și au țînut până la 28
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
pioasă, într-un ungher al sufletului. Îi aprind o candelă. O lacrimă, discret, se prelinge din ochiul meu stâng. La Ipotești a rămas un singur dor; dorul comun, de Eminescu... Teii plâng pe-aleile pustii, urmele lăsate de poet, ca testament... Mi-e dor de tremurul bărcii pe “lacul”cel albastru, de “sara pe deal”, de “freamăt de codru”... Cine să mai scrie vestitele scrisori, Emine, când astăzi, unii, neputincioși, te pângăresc? Poem pentru mama Am scris un poem banal pentru
Reflecţii by Vasilica Ilie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91646_a_93227]
-
mamei sale scrisori lungi, luîndu-și rămas bun... Le scria cu teamă și îngrijorare, și totuși printre rândurile întristate, scriind, citea numai speranțe bune. Dragostea de viață era atunci mai tare ca frica de moarte. Pe urmă, după ce trecea primejdia, recitea "testamentul" și zâmbea fericit și rupea în bucăți foarte mici foaia cu gândurile posomorâte. Câte "testamente" de acestea a rupt?... Pe când acuma trebuie să scrie un testament definitiv... Acuma, din moment în moment, poate să vie pretorul, să-i citească niște
Pădurea spânzuraților by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295612_a_296941]
-
printre rândurile întristate, scriind, citea numai speranțe bune. Dragostea de viață era atunci mai tare ca frica de moarte. Pe urmă, după ce trecea primejdia, recitea "testamentul" și zâmbea fericit și rupea în bucăți foarte mici foaia cu gândurile posomorâte. Câte "testamente" de acestea a rupt?... Pe când acuma trebuie să scrie un testament definitiv... Acuma, din moment în moment, poate să vie pretorul, să-i citească niște paragrafe și să-l anunțe că la ora cutare va muri negreșit, cu deplină siguranță
Pădurea spânzuraților by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295612_a_296941]
-
era atunci mai tare ca frica de moarte. Pe urmă, după ce trecea primejdia, recitea "testamentul" și zâmbea fericit și rupea în bucăți foarte mici foaia cu gândurile posomorâte. Câte "testamente" de acestea a rupt?... Pe când acuma trebuie să scrie un testament definitiv... Acuma, din moment în moment, poate să vie pretorul, să-i citească niște paragrafe și să-l anunțe că la ora cutare va muri negreșit, cu deplină siguranță, fără pic de nădejde. Iar la ora hotărâtă, precis, niște oameni
Pădurea spânzuraților by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295612_a_296941]
-
obligat prea devreme să filozofeze. Curậnd, după plecarea iernii năprasnice, avea să-l petrec dincolo de tărậmul lumii acesteia pe tatăl meu, răpus de o boală îndelungată. Se despărțise cu greu de noi, dragii lui copilași, cărora le scrisese cu grijă testamente bătute ordonat la mașina de scris, încercậnd cu imparțialitate să-și împartă sufletul în patru părți perfect egale. Un sfert din el, probabil îmi revenise și mie, dar niciodată nam știut să-l prețuiesc, pentru că mama avusese grijă să șteargă
Yon by Luminita Săndulache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91711_a_92875]
-
da’ să mi-o zică și pe-aia cu te-am zărit printre morminte, despletită și cernită! Ca să bocească scumpami nevastă și să mângâie crucea, că n-am fost bărbat rău. Calități fizice și morale am avut... Vă trec În testament dacă Îmi statisfaceți această dorință. Sandu Șpriț privește cu un ochi la Gicu și cu celălalt la televizor. Tocmai se difuzează o reclamă la paracetamol. Băi, Gicule, dacă mori, eu cui rămăn, cui am să rămân? Se bagă și Gore
De-ale chefliilor (proză umoristică) by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/781_a_1580]
-
cu urechea le aruncă ziarul. Cu litere mari, pe prima pagină, se anunță că Apocalipsa vine pe 11.11.11. Sandu Își toarnă În pahar, apoi oftează. Vedeți? Măcar avem timp să culegem via. Facem vinul, cumpărăm pastramă, ne scriem testamentele, pupăm nevestele pe obraji și pe urmă o pornim cătinel. În sus. Unde ziceai că-i cârciuma aia din cer, Gicule? Dau ăia și pe datorie? Putem să rezervăm o masă? 22.05.2011 În care se demonstrează că nu
De-ale chefliilor (proză umoristică) by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/781_a_1580]
-
și răcnește, la rândul său, spre deliciul consumatorilor de pe terasă. Strigă: Uite-așa aș vrea să mooooooor! Patroane, Încă un rând la băieții veseli cu obraz subțire, da` să vină cu Gică Petrescu lângă el, altfel nu te trecem În testamente! 23.08. 2011 Badea, nașu` Moraru, che ghevara, sezaria și mahalaua cea de toate zilele Ce faci, Sandule, de ce ești trist? Păi ai vrea să fiu vesel? Se ceartă badea cu nașu`, mi se rupe sufletul, n-am batiste pentru
De-ale chefliilor (proză umoristică) by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/781_a_1580]
-
soare de argint; Era o stea regală, un înger drag, plăpând, Cu sufletul în ceriuri, cu capul pe pământ Și-am cunoscut atuncia că stema cea de fală E steaua României, iubită și regală. Presentul ține-n ochi-mi un testament deschis. Eu văd ce el într-însul cu graiu de foc a scris, Eu văd că viitorul cu lan de flori s-așterne. Ca Spiritul Genesei de fericiri eterne E îngerul ce-apare... sub chipul de regină Ca să domniască lumea
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
pe chiloții tinerilor. Cei responsabili transformă viața din dar, în datorie. Semnul esențial al talentului este candoarea. Talentul e ca un copil. Crește frumos dacă ai încredere în el. Încorporează în viață îndemnul “carpe diem”! Nu-l lăsa doar ca testament. Studiază oamenii, nu-i frunzări! Schimbul ideal de generații se face numai alergând un segment umăr la umăr. Libertatea trebuie să accepte zăbala corectitudinii. Artistul nu poate fi un apologet al năruirii. Orice comunitate ar putea deveni un conclav de
Chef pe Titanic by Vasile Ghica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/528_a_1305]
-
de până acum, biciul a suplinit prea des dialogul. Istoria lumii și viața fiecărui om nu sunt decât niște agitate tranziții. Interesul sapă albia istoriei. În istorie, remușcările au statut de paleative. Unele popoare sunt doar bănuite că sunt națiuni. Testamentele unor popoare sunt îmbâcsite de amenințări, injurii și blesteme. Și rădăcinile ne sunt hoinare. Popoarelor necăjite le-au rămas capodoperele nescrise. Grosul populației îl constituie martorii inactivi ai istoriei. Patriotismul poate fi o sinteză de comemorări și proiecte.. Misiunea istoricilor
Chef pe Titanic by Vasile Ghica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/528_a_1305]
-
semn de degradare a speciei. Bogăția e ca oțetul. De ce bei mai mult, de ce ți - e mai sete. Plăcerea unora e să ia capodoperei măsura pentru sarcofag. Există și o perseverență negativă. Imbecilă chiar. Blestemele nu se mai trec în testament. Se subînțeleg. Invidia nu se teme că ar putea fi cândva eradicată. Are căutare fructul oprit, nu cel băgat cu sila pe gât. L - a ținut în poziția verticală nu demnitatea, ci artroza. Despre ortopezi se spune că fac vile
Chef pe Titanic by Vasile Ghica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/528_a_1305]
-
este un drept al tuturor, nu doar "o premiere" a celor păcătoși. Deși sufletul este vinovat, sinuciderea pedepsește doar trupul. Testul oricărei filosofii este atitudinea în fața morții. Și aici toți suntem analfabeți. Marii artiști convertesc și moartea în artă. În testament a precizat că vrea o moarte modestă : un dric tras de doi cai și un popă. Face, uneori și moartea un lucru bun : amplifică gloria. Cobori ceva mai liniștit în pământ, când lași ceva în inimile celor de deasupra. Unde
Chef pe Titanic by Vasile Ghica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/528_a_1305]
-
pentru Aratos, traducerile latinești ale lui Cicero, Germanicus, Avienus etc. La această listă se adaugă În mod necesar o traducere grecească, utilă pentru clarificările textului originar, ebraic, și care a funcționat vreme Îndelungată ca bază a traducerii latinești a Vechiului Testament: Septuaginta. În utilizarea traducerilor ca tradiție indirectă nu lipsesc dificultățile de interpretare a posibilelor inexactități for male. Întreaga abordare stă sub semnul relației dintre original și traducere. Din punctul de vedere al restabilirii textului de bază, nu este suficient ca
Papirus, pergament, hartie. Începuturile cărţii by Ioana Costa () [Corola-publishinghouse/Science/1348_a_2731]
-
azi nu mai există). Datele stihometrice sînt foarte importante În felul lor. Nu sînt specifice tradiției textelor latinești și gre cești. Biblia ebraică excelează În date stihometrice cu asupra de măsură (textul masoretic indică, pentru fie care carte a Vechiului Testament, numărul de versete, numărul de cuvinte din fiecare carte, chiar numărul de litere, id est consoane). În literatura indiană, la sfîr șitul fiecărui imn din RigVeda este notat pe mar gine numărul de versuri al imnului respectiv; imnul al doilea
Papirus, pergament, hartie. Începuturile cărţii by Ioana Costa () [Corola-publishinghouse/Science/1348_a_2731]
-
din Noul Testament (din 1550). În Prodromus Novi Testamenti Graeci recte cauteque adornandi, din 1725, Giovanni Alberto Bengel a fost cel dintîi care a formulat principiul lectio difficilior. Același Bengel a declarat că nu era posibilă o ediție științifică a Noului Testament fără o clasificare a codi celor după genealogia lor și, primul dintre criticii Noului Testament, a adăugat la cercetare locul de unde proveneau codicele; În ansam blul edițiilor, el a fost precedat În acest demers de Scaliger, care, În Castiga tiones
Papirus, pergament, hartie. Începuturile cărţii by Ioana Costa () [Corola-publishinghouse/Science/1348_a_2731]
-
Alberto Bengel a fost cel dintîi care a formulat principiul lectio difficilior. Același Bengel a declarat că nu era posibilă o ediție științifică a Noului Testament fără o clasificare a codi celor după genealogia lor și, primul dintre criticii Noului Testament, a adăugat la cercetare locul de unde proveneau codicele; În ansam blul edițiilor, el a fost precedat În acest demers de Scaliger, care, În Castiga tiones in Catullum (Paris, 1577), a re con stituit ca arhetip un exemplar Gallicanum. Ceva mai
Papirus, pergament, hartie. Începuturile cărţii by Ioana Costa () [Corola-publishinghouse/Science/1348_a_2731]