14,383 matches
-
prin structura și caracteristicile sale. Ponderea explicațiilor diferă în funcție de contextul considerat și de cadrul conceptual la care un autor sau altul aderă, iar posibilitatea cuantificării lor rămâne o sursă de controverse și, ca atare, o provocare deschisă. Astfel de provocări tind să ia forma unor întrebări metateoretice, filosofice, dar cu atât mai interesante, referitoare la legătura dintre natura umană și societățile în care ea se organizează, dintre comunități și statele care le guvernează, dintre legitimare internă și internațională și autoritatea internă
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
stabilității și realizarea justiției în relațiile internaționale). Unii critici au văzut în raționalism o profeție care se autoîmplinește (self-fulfilling prophecy), în sensul în care, pornind dintru început cu întrebarea dacă există ordine în relațiile internaționale, dacă normele au importanță, el tinde automat să o găsească, să se concentreze preferențial pe acele aspecte care se pot constitui ca argumente ale existenței ordinii și importanței normelor, minimalizând alte aspecte ale interacțiunilor internaționale. Chiar dacă autorii consideră, explicit sau implicit, că se vor lăsa conduși
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
armate capabile să se confrunte de la egal la egal într-un război convențional împotriva celui mai puternic stat din lume. Cum în era nucleară șansele de hegemonie globală sunt reduse, statul s-ar putea mulțumi cu postura de hegemon regional, tinzând să devină o putere de statu-quo. Tipurile de structură internațională sunt definite pe baza a două criterii: distribuția capacităților prezente sau latente din sistem (bipolarism, multipolarism) și decalajul dintre primele două state (echilibrat, neechilibrat). Rezultă, în principiu, patru posibilități, dintre
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
astfel de confruntare i-ar putea uza pe ambii combatanți, astfel că statul poate câștiga putere relativă în raport cu ei. În fine, statul poate recurge la această strategie pentru a evita lupta cu mai mulți adversari coalizați. Aflate în defensivă, statele tind de cele mai multe ori să aleagă pasarea responsabilității. De obicei, aceasta se dovedește o strategie perdantă pe termen lung: statul care o aplică poate obține câștiguri absolute, însă va suferi de regulă pierderi relative față de statul agresor. Mearsheimer oferă, în fine
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
asumpții ale realismului structural care suferă, însă, unele modificări: statele sunt principalii actori în politica mondială, însă organizațiile interguvernamentale și actorii nestatali joacă roluri mai importante decât sunt dispuși să accepte realiștii; actorii sunt caracterizați de raționalitate, în sensul că tind să se comporte în așa fel încât să-și maximizeze beneficiile pe ansamblul unei game de obiective, ordonate consistent din punct de vedere logic; raționalitatea actorului nu presupune că el dispune de informație perfectă, că ia în considerare toate alternativele
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
din secolul al XIX-lea, afirmă că statele democratice sunt mai puțin predispuse să poarte războaie; acest filon teoretic s-a concretizat, în ultimele decenii, în teoria păcii democratice. Liberalismul sociologic insistă asupra procesului prin care comunicarea și activitățile transnaționale tind să creeze noi solidarități și comunități, în lumea contemporană. Acest corp de teorie, influent în domeniul studiilor asupra globalizării, evidențiază presiunea exercitată de societatea civilă asupra guvernelor și interdependența tot mai accentuată între acestea din urmă, în diverse arii ale
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
analitică cu prețul trecerii în plan secund a actorilor nestatali, naționali și transnaționali (Martin și Simmons, 1998, p. 738). În fine, ambele teorii acceptă faptul că atât conflictul, cât și cooperarea sunt componente intrinseci ale politicii internaționale: deși neorealiștii vor tinde să accentueze mai mult dimensiunea conflictului, iar neoliberalii pe cea a cooperării, au fost depășite dihotomiile care marcaseră dezbaterile anterioare între realiști și liberali (Baldwin, 1993, p. 9). Repere teoretice ale dezbaterii neorealism - neoliberalism Literatura consacrată dezbaterii neorealism-neoliberalism a evidențiat
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
îi aparține lui Duncan Snidal, care pune în discuție argumentul neorealist, potrivit căruia căutarea câștigurilor relative reduce serios șansele cooperării internaționale. Acest argument ar fi relevant cu precădere în condițiile unei bipolarități stricte a sistemului internațional, în care superputerile ar tinde să se preocupe exclusiv de câștiguri relative. Pe măsură ce sistemul se îndepărtează de acest model, evoluând către multipolarism, problema câștigurilor relative își pierde din importanță, iar neorealiștii comit o eroare atunci când extrapolează concluziile primului caz la al doilea (Snidal, 1993, pp.
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
pentru a evita situația cea mai proastă (celălalt defectează singur, CD) și sperând la cea mai bună (jucătorul defectează singur, DC). Rezultatul va fi DD, inferior lui CC, care s-ar fi obținut în urma cooperării. Urmându-l pe Keohane, neoliberalii tind să problematizeze relațiile internaționale cu ajutorul „dilemei prizonierului”, accentuând faptul că în interacțiunile internaționale există un potențial de cooperare nerealizat, care, dacă s-ar concretiza, ar împinge lucrurile către frontiera lui Pareto (a optimalității). În replică, neorealistul Stephen Krasner arată că
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
se menține și se consolidează. Interesele fac o alianță să fie viabilă sau inutilă, să aducă beneficii într-o proporție mai mare sau mai mică, ele chiar pot să determine sau, dimpotrivă, să împiedice realizarea unei alianțe. Astfel că alianțele tind să se formeze între state care au anumite interese în comun. Cu toate acestea, când aveam de-a face cu o identificare între interesele aliaților sau când interesele părților aliate sunt divergente într-o măsură mult prea mare, alianța devine
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
pentru a-și apăra posesiunile și valorile pe care deja le dețin, raportate la costurile pe care acestea sunt dispuse să le suporte pentru a-și extinde posesiunile actuale. Acele state care valorizează mai mult statu-quo-ul și caracteristicile acestuia vor tinde mai degrabă să-l mențină, alegând strategii fie de balansare, fie de pasare a responsabilității. Pe de altă parte, acele state care nu sunt mulțumite de prezenta configurație a sistemului internațional și care valorizează mai mult câștigurile pe care le
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
pasare a responsabilității. Pe de altă parte, acele state care nu sunt mulțumite de prezenta configurație a sistemului internațional și care valorizează mai mult câștigurile pe care le pot obține din schimbarea acestuia decât prezenta lor poziție în sistem vor tinde să dezvolte țeluri și aspirații de putere nelimitate, fiind profund înclinate către asumarea riscurilor unor astfel de întreprinderi și având, de obicei, intenții agresive, ofensive față de celelalte state din sistem, urmărind o politică expansionistă. Pe lângă aceste două tipuri extreme de
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
perioada de timp pe care alianța funcționează; din acest punct de vedere, distingem două tipuri de alianțe: alianțe permanente - sunt în general foarte longevive, având la bază și o serie de interese și valori politice, culturale și religioase comune; acestea tind să fie mai difuze, cu scopuri vag precizate; alianța SUA - Marea Britanie, care funcționează încă din 1942, de la semnarea Cartei Alanticului, este un asemnea tip de alianță, având la bază o uniune de valori construită pe principiul securității colective; alianțe conjucturale
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
sunt imposibile, le consideră ca fiind mai degrabă improbabile. În „zona de pace liberală”, statele liberale pot avea - și, desigur, au - interese economice diferite, dar acestea sunt rezolvate prin mijloace alternative, înainte de izbucnirea războiului. Mai mult, susține Doyle, statele liberale tind să lupte de aceeași parte într-un război major. Pentru Doyle, mult mai rezervate în a iniția un război, statele democratice vor lupta totuși împotriva statelor non-liberale percepute ca potențial agresoare din considerente cum ar fi efortul de a răspândi
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
dacă nu elementul, atunci unul dintre factorii decisivi în vederea construirii zonelor de pace, iar realitatea empirică, susțin ei, le confirmă afirmațiile. În una dintre numeroasele analize statistice caracteristice literaturii pacifismului democratic se arată, de exemplu, cum războiul în epoca modernă tinde să se concentreze în zone caracterizate de absența sau atrofierea instituțiilor și practicilor democratice (vezi tabelul 1). Astfel, cele mai numeroase războaie ale secolului al XIX-lea au loc în America Latină și Europa, anterior democratizării acestor regiuni. În a doua
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
ale sistemului), iar ca rezultat, formularea recomandărilor practice pentru factori decidenți (pentru mai multe detalii, vezi Tsygankov, 2002, pp. 417-426). Așa cum rezultă din cele menționate anterior întrebarea „De ce au loc războaie?” poate genera o întreagă panoplie de explicații. În timp ce istoricii tind să favorizeze o abordare descriptivă, concentrându-se pe cauzele specifice directe care au declanșat războiul - de pildă, asasinarea în 1914 a arhiducelui Ferdinand în cazul primei conflagrații mondiale -, politologii preferă perspective mai generale cu privire la cauzele războaielor, care s-ar aplica
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
instaurării hegemoniei, iar obiectivul instrumental este menținerea echilibrului de putere în sistem (Ibidem). Acest model anticipează acțiunile statelor în vederea sporirii capacităților militare și formarea alianțelor pentru a contrabalansa amenințările la adresa securiății sale și, în primul rând, împotriva oricărui stat care tinde spre hegemonie în sistem. Realiștii care au aderat la acest punct de vedere susțin că mecanismul de contrabalansare funcționează apropape perfect pentru prevenirea instaurării hegemoniei fie datorită efectului de descurajare pe care o coaliție anti-hegemonică îl are asupra pretendentului la
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
dintre țări generează avantaje reciproce, iar raționamentul că războiul ar determine sistarea acestuia - ceea ce s-ar exprima în pierderi de ambele părți - îi descurajează pe liderii politici să pornească război împotriva principalilor parteneri comerciali (Levy, 1998, p. 149). Însă realiștii tind să neglijeze sau să respingă ipoteza descurajării sau a efectelor pacificatoare ale comerțului asupra statelor. Aceștia argumentează că liderii politici sunt mai puțin preocupați de câștiguri absolute, concentrându-se asupra câștigurilor relative. Astfel, teama că adversarul va avea de câștigat
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
arma atomică domină gândirea americană aproximativ până la începutul anilor ’50 (cel puțin în primii șapte-opt ani ai „războiului rece” și chiar în timpul războiului din Coreea), când o serie de schimbări în distribuția de putere internațională (mai ales la nivel militar) tind să modifice profund această concepție. Abia din acest moment putem spune că există propriu-zis o relație extrem de importantă între arma nucleară și elaborarea unor politici nucleare naționale și internaționale, relație care a fost însă marcată de câteva modele importante de
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
cu privire la armele nucleare sunt mai degrabă răspunsuri la politicile nucleare americane - ceea ce, totuși, nu știrbește cu nimic importanța lor. De remarcat că aceste doctrine se dezvoltă într-o perioadă în care paritatea nucleară între cele două superputeri nu există, balanța tinzând să încline de partea Statelor Unite care dețineau mai multe focoase nucleare și mai mulți vectori nucleari. Odată ce s-a ajuns însă la o paritate nucleară între cele două superputeri (spre sfârșitul anilor 1960), atât Statele Unite (implicit și NATO), cât și
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
starea sa de echilibru, se produce un fenomen care se va opune acestei acțiuni și care distruge parțial efectul”.<footnote Bajureanu, S., Dicționar enciclopedic de consonantică și cibernetică consonantistă, Editura Tiparg, Pitești, 2008, p. 208, 366. footnote> Totul în univers tinde a se apăra, orice lucru „vrea” să rămână ceea ce este! Semnificații ale noțiunii de reacție sunt prezentate în caseta 8. Semnificații ale noțiunii de reacție Atitudine, manifestare de răspuns la ceva, împotrivire la nou. (Dicționarul Explicativ al Limbii Române) A
GLOBALIZAREA. Manifestări şi reacţii by Florina BRAN,Gheorghe MANEA,Ildikó IOAN,Carmen Valentina RĂDULESCU () [Corola-publishinghouse/Science/228_a_334]
-
90%, din consumul de lapte, din microfermele din zonă. La Londra - Anglia, 14% dintre locuitori își produc propria hrană, în cazul localității Vancouver - Canada, cifra este de 44%, în Caracas - Venezuela au fost create 8.000 de microgrădini și se tinde să ajungă la 100.000 în zonele urbane ale țării. În București, profesorul Dumitru Teaci de la Institutul de Agronomie și-a organizat, cu ani în urmă, o grădină cu suprafața de 100 mp care-i asigura necesarul de fructe și
GLOBALIZAREA. Manifestări şi reacţii by Florina BRAN,Gheorghe MANEA,Ildikó IOAN,Carmen Valentina RĂDULESCU () [Corola-publishinghouse/Science/228_a_334]
-
global. Scara de acțiune a ISD favorizează maximizarea profitului investitorului. De asemenea, se realizează integrarea economiilor naționale într-un sistem economic (financiar) global care, conform teoriei sistemelor, ar trebuie să fie mai stabil, rezistent la crizele din exterior, dar să tindă către o coordonare unică. Avantajele ISD pentru țările-gazdă sunt multiple și, în general, bine cunoscute din viața cotidiană. Dintre acestea amintim valorificarea unor resurse naturale, locuri de muncă pentru populație, venituri la bugetele locale și naționale, transfer de tehnologie și
GLOBALIZAREA. Manifestări şi reacţii by Florina BRAN,Gheorghe MANEA,Ildikó IOAN,Carmen Valentina RĂDULESCU () [Corola-publishinghouse/Science/228_a_334]
-
profit și pe dividendele plătite persoanelor fizice duc impozitarea efectivă a profitului la o rată de 29,44%; valoarea adăugată este impozitată cu 24%, iar sistemul de impozitare este lipsit de coerență și predictibilitate. Un dezavantaj major este prezența corupției, tinzând către generalizare în ultimii 20 de ani. Recent, ambasadorul SUA la București a declarat că toți ambasadorii americani la București din ultimii 15 ani au semnalat problema corupției, iar declarațiile sale pe această temă din ultima perioadă nu reprezintă neapărat
GLOBALIZAREA. Manifestări şi reacţii by Florina BRAN,Gheorghe MANEA,Ildikó IOAN,Carmen Valentina RĂDULESCU () [Corola-publishinghouse/Science/228_a_334]
-
a programelor de tip 16 (interzise minorilor sub 16 ani) înainte de ora 22. O plasare corespunzătoare a programelor TV ține cont, astfel, de filtrul orar și de practicile de vizionare a programelor TV de către telespectatorii minori. Pe ansamblul intervalului monitorizat, tind să fie plasate cel mai corect programele de tip AP (100%), urmate, la egalitate, de programele de tip 12 și 16 (96,43%). În ceea ce privește erorile de plasare a programelor TV, PRO TV „conduce” în „Top 16” al erorilor (ponderea maximă a
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2160_a_3485]