3,894 matches
-
penitenciarul Jilava 781. II.3.3. Analiza comparativă a publicațiilor catolice din diecezele de București și Iași din punctul de vedere al caracteristicelor tehnice În rândurile următoare prezentăm comparativ caracteristicile principalelor publicații catolice din România referitoare la "probleme tehnice" precum: tirajul, profitabilitatea, publicul căruia i s-au adresat, receptarea acestora în rândul cititorilor, concurența sau subordonarea acestora (dacă au fost coordonate de cineva, persoană sau autoritate). Publicațiile cele mai răspândite și longevive au fost: Lumina creștinului, Viața, Aurora franciscană, Farul nou
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
Revista catolică, Buletin parohial, Curierul parohiei catolice din Galați, Bukarester katholisches sonntagsblatt și Calendarul Presa Bună. Comparativ cu Transilvania, în dieceza de Iași și arhidieceza de București nu au existat numeroase publicații catolice. Acestea însă au fost difuzate într-un tiraj de câteva mii de numere. În anii '30 au existat aproximativ 41 de reviste catolice, dintre care 22 de rit latin și 19 ale uniților 782. Dacă pentru primul număr al revistei Lumina creștinului redactorul și inițiatorul ei Anton Gabor
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
1913-1916; 1918-1944). Nu același lucru s-a întâmplat cu celelalte reviste din Moldova, care fie au apărut cu mari întreruperi (Aurora franciscană 1918- 1920; 1921-1927; 1938-1944), fie au circulat o perioadă scurtă de timp (Curierul parohiei catolice din Galați 1925-1930); tirajul acestora a fost mai mic785. În București, Bukarester katholisches sonntagsblatt s-a distribuit într-un tiraj de 1.300 de exemplare, însoțit de un supliment gratuit care conținea calendarul diecezan 786 și a apărut fără încetare în perioada 1913-1942, iar
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
apărut cu mari întreruperi (Aurora franciscană 1918- 1920; 1921-1927; 1938-1944), fie au circulat o perioadă scurtă de timp (Curierul parohiei catolice din Galați 1925-1930); tirajul acestora a fost mai mic785. În București, Bukarester katholisches sonntagsblatt s-a distribuit într-un tiraj de 1.300 de exemplare, însoțit de un supliment gratuit care conținea calendarul diecezan 786 și a apărut fără încetare în perioada 1913-1942, iar Buletinul parohial a circulat în 2500 de exemplare. Tirajul înregistrat de aceste publicații din Moldova și
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
katholisches sonntagsblatt s-a distribuit într-un tiraj de 1.300 de exemplare, însoțit de un supliment gratuit care conținea calendarul diecezan 786 și a apărut fără încetare în perioada 1913-1942, iar Buletinul parohial a circulat în 2500 de exemplare. Tirajul înregistrat de aceste publicații din Moldova și București a fost comparabil cu al celor mai răspândite reviste din Transilvania: Cultura creștină (Blaj) 1800 de exemplare, Bunul păstor (Oradea) 1500 de exemplare, Clujul creștin sau Viața crestină (Cluj) 2500 de exemplare
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
reușit să apară decât 5 ani (1925-1930). Criza economică din anii 30 a făcut ca revista să nu mai poată fi susținută financiar de credincioși, noul redactor Ioan Duma fiind nevoit să sisteze editarea ei790. Gazeta a apărut într-un tiraj redus, pentru că era un buletin parohial după model occidental, ce se adresa locuitorilor orașului Galați. Aurora franciscană, apărută pentru prima dată la Huși în 1918, a avut și ea probleme financiare. Aceasta a vizat un public puțin numeros: membrii Ordinului
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
periodicelor catolice nu era însă acela de a obține profit, ci de a informa și de a învăța credincioșii catolici dogmele Bisericii și învățătura creștină, de a lua atitudine față de evenimentele contemporane referitoare la Biserica Catolică și la evoluția societății . Tirajul revistelor din Moldova a fost determinat de publicul căruia i s-a adresat fiecare revistă în parte. Evident că toate vizau pe catolici ca și confesiune, însă fiecare publicație a avut un public țintă, bine definit în interiorul comunității catolice, care
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
niciun folos din citire, nu sunt parale, e prea scumpă, eu împrumut de la alții, eu sunt abonat la o revistă, n-am vreme de citit, am să mă mai gândesc"798. Raportul dintre ponderea populației catolice din România 799 și tirajele publicațiilor ce i se adresau arată că acestea au fost bine receptate. Viața a fost o revistă populară destinată în special sătenilor (deși mulți dintre aceștia nu știau să citească) și a fost difuzată în peste 2.500 de exemplare
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
Iași; astfel, această întâlnire ar putut fi privită ca: "un Congres catolic român în miniatură"879. Proiectul propus de Gabor pentru acest ziar a fost unul bine documentat și dataliat; se dorea un format asemănător cu al Progresului, cu un tiraj de 10.000 de exemplare, care să apară în fiecare zi (cu excepția zilelor de luni, a două zile la Paști, a două zile la Craciun și de Anul Nou adică un ziar care să apară 308 zile pe an) și
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
alte cotidiene precum Universul, Dimineața, Dacia etc. Se dorea ca ziarul să fie redactat într-un mod în care să intereseze și restul populației, pentru că astfel s-ar fi putut obține o publicitate mare, ce ar fi dus la creșterea tirajului și implicit a beneficiilor 882. Era luată în considerare și varianta publicării ziarului la tipografia "Presa Bună", dar pentru ca acest lucru să poată fi posibil, era necesară atragerea unui capital în acțiuni în valoare de 2.000.000 de lei
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
un ziarist care să aibă competență în administrație și de ordin tehnic). Pe lângă aceste funcții de conducere, erau trecute toate posturile necesare funcționării, precum: redactor-șef și redactori de redacție, reporteri, dactilografe, stenografă, casier, contabil, încasator etc. Era prevăzut și tirajul în care trebuia să apară ziarul, 10.000 de exemplare zilnic, dar și posibilii cumpărători, abonamentele sau vânzarea directă (o mie de parohii și preoți, întreprinderi și autorități aproximativ 200, abonați particulari 3000 etc.). Nu lipsea nici "bugetul de venituri
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
vechi românești necunoscute (1931), D. Gazdaru, Limba română în opera unui poliglot spaniol din sec. XVIII (1933), I Hudita, Contribuțiuni la istoria lui Cuza Vodă (1931), G. Popa-Lesseanu, Izvoarele istoriei românilor. Românii în poezia medievală 3 (1934) și multe altele. Tirajul unor lucrări apărute la această editură era unul considerabil pentru acea vreme: de exemplu, Catehismul prescurtat a apărut în peste 20.000 de exemplare 1016. S-au mai imprimat aici și alte lucrări, precum: V. Ghika, Spicuiri istorice (1935), I
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
1918, 60.000 în 1936) și catolicul Diario de Valencia (peste 10.000). Următoarele în clasament erau Zaragoza și Sevilia, care ajungeau la 20.000 de exemplare (M.C. Seoane, M.D. Saiz, op. cit., p. 35). 201 Singurele care erau foarte aproape de tirajul de 100.000 de exemplare până la Primul Război Mondial au fost La Vanguardia, ABC și El Liberal. Încă din anii '20, mai multe ziare au depășit bariera de 100.000, ajungând în perioada premergătoare Războiului civil să treacă de 200
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
20. 666 Ibidem. 667 Un supliment al acestei reviste, intitulat Cruciada noastră misionară, a apărut în anul 1929 pentru o scurtă perioadă de timp. Ulterior Ordinul franciscan a mai editat revista și calendarul Micul misionar care a ajuns la un tiraj de 6.000 de exemplare în anul 1940 (AARC București, dosar 138/1940-1942, f. 230). 668 Iosif Pal, Originea catolicilor din Moldova și franciscanii, păstorii lor de veacuri, Săbăoani-Roman, 1942, p. 240. 669 Viața, nr. 1, 1913, p. 5. 670
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
să editeze începând cu ianuarie 1883 încă o gazetă, „Trebuinciosul”, cu un conținut mai variat, în care literatura originală stă alături de foiletoane romanțioase, traduse din italiană, și de o publicitate foarte activă. Încurajat de succesul comercial obținut și de creșterea tirajului până la cinci mii de exemplare vândute prin abonament sau cu numărul, Cazzavillan se hotărăște să editeze un cotidian, pentru a oferi cititorilor „cele din urmă știri din lumea întreagă telegrafice și telefonice”. U. apare sub direcția editorului, care era și
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290367_a_291696]
-
din străinătate, ziarul își formează un public, ceea ce îi permite editorului să mărească formatul, să înmulțească numărul de pagini, să diversifice rubricile și să atragă colaboratori de renume. După 1890 U. devine unul dintre cele mai importante cotidiene românești, având tirajul cel mai mare. Conținutul ziarului are un caracter enciclopedic: articole și comentarii de politică internă și externă, știri și informații din întreaga lume, reportaje parlamentare și judiciare, un foileton, cronici literare și dramatice, recenzii, note bibliografice, versuri, schițe și povestiri
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290367_a_291696]
-
sodiu solid, se dizolvă în apă și se deversează sub formă de soluții neutre (pH=6-8). 5.Compuși organici ușor volatili cu periculozitate scăzută - pot fi lăsați să se evapore liber, în cantități mici, dacă în incintă există nișe cu tiraj bun, sau în aer liber. Se va evita formarea de amestecuri inflamabile cu aerul. Se vor exclude din zonă flăcările deschise, precum și alte surse de foc. 6.Lichide inflamabile (alcooli, eteri, hidrocarburi, cetone) - se vor distruge în unități de incinerare
BAZELE EXPERIMENTALE ALE CHIMIEI FIZICE ŞI COLOIDALE by ELENA UNGUREANU ,ALINA TROFIN () [Corola-publishinghouse/Science/299_a_754]
-
un portret Silvia Popovici), Al. Racoviceanu (retrospectivă filmului Tudor), Dorian Costin (un argument pentru comedia cinematografică). Acumulând an de an experiență, profitând și de consolidarea producției cinematografice românești, C. a atins recorduri de popularitate spre sfârșitul deceniului al șaptelea (când tirajul a ajuns la 200 000 de exemplare), pentru că - și din punct de vedere calitativ - sfârșitul anilor ’60 și începutul anilor ’70 (până în 1974) să reprezinte cea mai fasta perioadă din istoria revistei, condusă din mai 1965 până în decembrie 1989 de
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286232_a_287561]
-
cu stare ai lui Iorga; Titus Enacovici (din Botoșani) a contribuit cu cea mai mare sumă, cerînd să rămînă anonim pentru a nu da apă la moară celor din "cercul intim" al lui Iorga. Șeicaru a angajat poeți și jurnaliști. Tirajul a urcat imediat la 2 000 de exemplare. A apărut un singur incident: G. Vlădescu-Răcoasa, care a sesizat implicarea "cercului intim", l-a atacat violent pe unul dontre editori. Reacția lui Șeicaru a fost promptă: l-a concediat. La întoarcere
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
și distribuția unor periodice culturale: Encounter În Marea Britanie, Preuves În Franța, Tempo Presente În Italia și Der Monat În Germania. Nici una dintre aceste publicații nu a atins un public larg: Encounter, cea mai populară, se lăuda În 1958 cu un tiraj de 16.000 de exemplare; În același an, Preuves avea doar 3.000 de abonați. Dar conținutul lor era invariabil de bună calitate, autorii erau cei mai buni scriitori din deceniile postbelice și umpleau o lacună importantă - mai ales În
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
a depus un efort considerabil să arate altfel. Hainele, părul, machiajul și accesoriile au devenit etichete politice și generaționale indispensabile. Modele erau lansate la Londra: tendințele europene În materie de vestimentație, muzică, fotografie, modeling, publicitate și chiar reviste de mare tiraj erau dictate de gustul londonez. Cum britanicii aveau deja o reputație solidă de design anost și execuție jalnică, aceasta era o surpriză, o inversare tinerească a ordinii firești a lucrurilor, care s-a dovedit efemeră. Însă cu strălucirea ei iluzorie
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
Acum, după ce revenise triumfal În capitala patriei eliberate, se lupta să-și păstreze cei 10.000 de cititori. Literární noviny, cel mai vechi și mai influent săptămânal de cultură ceh, o ducea cam la fel, ajungând În 1994 la un tiraj de mai puțin de 15.000 de exemplare. Redactorii revistelor și periodicelor literare din Occident ar fi fost destul de mulțumiți cu astfel de cifre, raportate la numărul de locuitori; În Europa Centrală, poziția din ce În ce mai marginală a acestor publicații semnifica Însă
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
se rezumă la paginile de artă din Frankfurter Allgemeine Zeitung (FAZ) sau Financial Times. Acestea, Împreună cu Le Monde și, În mai mică măsură, La Repubblica, erau acum ziare europene, disponibile pretutindeni și citite pe tot continentul. Presa de scandal cu tiraj mare rămânea Însă ferm circumscrisă de limba și frontierele naționale. Dar numărul cititorilor de tabloide era În scădere (cel mai ridicat În Marea Britanie, cel mai scăzut În Spania), așa că diferitele tradiții naționale În jurnalismul popular nu mai contau ca pe
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
națională nu participa. Apetitul pentru sport a crescut spectaculos În ultimele decenii ale secolului XX, deși numărul spectatorilor tindea să scadă. În trei țări mediteraneene cererea era suficient de mare pentru a susține câte un cotidian prestigios și de mare tiraj dedicat În exclusivitate sportului: L’Equipe În Franța, Marca În Spania, Gazzetta dello Sport În Italia. Multe țări se lăudau și acum cu sporturi sau evenimente specific naționale (hochei pe gheață În Republica Cehă, baschet În Lituania și Croația, Turul
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
ale lumii. Câtă vreme trebuie să mai privim În urmă? Cărțile nou-apărute despre „crimele aliaților” - bombardarea Dresdei, incendierea Hamburgului și scufundarea vaselor cu refugiați germani (subiectul romanului Im Krebsgang șîn mers de racț de Günter Grass, apărut În 2002) - aveau tiraje uriașe. În al doilea rând, importanța acordată mai nou Holocaustului În versiunea oficială a trecutului Europei comporta pericolul unui alt tip de distorsiune. Fiindcă trăsătura cu adevărat incomodă a celui de-al doilea război mondial e că, pentru majoritatea protagoniștilor
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]