4,226 matches
-
Rosina a înconjurat masa, venind spre mine, și o clipă am crezut că are de gând să mă lovească. Dar mi-a aplicat una din sărutările ei umede. — Ei bine, la revedere. Am să mă întorc! Ușa din față se trânti din nou, și câteva clipe mai târziu am auzit scrâșnetul de demarare a automobilului mic roșu. O secundă, am sperat că poate Lizzie s-a întors. Pe urmă mi-am spus ce noroc am avut că Lizzie n-a venit
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2341_a_3666]
-
O clipă, am simțit impulsul s-o urmez, să intru în casă, să mă așez, să fac conversație, să cer o cafea. Dar era cu neputință, și n-aș fi făcut decât să-i îngreunez situația. Totul eșuase. Ușa se trânti în urma ei. Acum nu mai simțeam nevoia să trag cu urechea, nu mă mai însuflețea nici un dram de curiozitate, sufletul meu se închircea de groază în fața interiorului acestei case, acestui menaj. Mă simțeam dezgustat de mine însumi, de el, chiar
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2341_a_3666]
-
strigat: — Luați o băutură, mâncați ceva! Titus făcu un semn de refuz cu mâna, în direcția mea, fără să-mi arunce măcar o privire, apoi îi spuse lui Hartley: — Vino dincolo. Ea îl urmă în cămăruța roșie, iar el îmi trânti ușa în nas. Am hotărât, destul de târziu, că era mai bine să-i las singuri. Mai cu seamă că, acum când Hartley se afla la mine, trebuia să ticluiesc în amănunt mișcarea următoare, periculoasă și decisivă. Am mai rămas un
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2341_a_3666]
-
închis ușa și am încuiat-o fără zgomot pe dinafară. Mă obseda încă imaginea de coșmar a unei femei deznădăjduite alergând să se arunce în mare. Am intrat în camera mea, mi-am zvârlit pantofii din picioare și m-am trântit pe pat. Eram istovit, însă îmi închipuiam că sunt prea ațâțat ca să pot adormi. Dar au trecut doar câteva secunde și am adormit buștean. A doua zi dimineață m-am trezit cu simțământul unei lumi radical schimbate, și poate că
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2341_a_3666]
-
treabă prea ușoară. Tatăl ar fi un obiectiv mult mai interesant. La urma urmei, viața e plină de surprize. Singurul lucru care a devenit absolut plicticos, plicticos, plicticos, ești tu, Charles. Plicticos! La revedere. A intrat în mașină și a trântit portiera. Automobilul a țâșnit ca o rachetă roșie în direcția satului. Am privit în urma ei. Curând, pe drum nu s-a mai văzut nimic decât un nor de praf, și un cer de un albastru șters pe deasupra. Un timp am
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2341_a_3666]
-
fapt, zgomotul de care mă temusem de când mă îmbarcasem în primejdioasa mea aventură. În camera de sus, Hartley începuse deodată să strige și să izbească cu pumnii în ușă: „Dă-mi drumul, dă-mi drumul!“. Am alergat afară din bucătărie, trântind ușa în urma mea, și am zbughit-o pe scări. Când am ajuns la ușa lui Hartley, ea continua să strige și să bată cu pumnii în ușă. Era pentru prima oară că făcea așa ceva. „Dă-mi drumul! Dă-mi drumul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2341_a_3666]
-
era un gest frivol, și totuși trebuia să-l fac. Eram totodată conștient că întrerupsesem o scenă. Ușa dormitorului era acum deschisă. Am întins sacoșa: — Astea-i aparțin. Regret că am uitat să i le las. Ben înșfăcă sacoșa și trânti cu ea de podea, făcând-o să bufnească și să clincăne. Își împinse spre mine capul schimonosit de un rânjet, determinându-mă să fac un pas înd\r\t. — Ferește-te din calea mea, că te ucid! Și spune-i
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2341_a_3666]
-
mine capul schimonosit de un rânjet, determinându-mă să fac un pas înd\r\t. — Ferește-te din calea mea, că te ucid! Și spune-i și ticălosului ăluia de puștan să se ferească. Am să te ucid! Ușa se trânti cu o violență care făcu soneria să vibreze. Câinele urla cât îl ținea gura. M-am întors pe alee și am traversat la mașină, unde cuvintele lui Ben nu putuseră fi auzite. Gilbert și Titus se așezaseră în spate. Bancheta
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2341_a_3666]
-
oferit rolul lui Calipso. — Ți se potrivește ca o mănușă. — Nu-i așa că-i grozav? De mult nu m-am mai simțit atât de încântată și de fericită. — Bine. Te rog, Rosina, lasă-mă în pace. — Te las în pace. Trânti telefonul. Când am ieșit din bibliotecă, i-am auzit pe Lizzie și pe James discutând în bucătărie. Ușa era închisă, dar ceva din tonul discuției lor mi s-a părut ciudat. Am rămas o clipă locului, pe urmă m-am
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2341_a_3666]
-
vis curios, anume că fusesem prins de o furtună de zăpadă și înghețasem de moarte. Îmi veneau în minte frânturi din spusele stranii ale lui James. M-am ridicat în picioare, îngrozitor de amețit, m-am târât până sus, m-am trântit pe pat, și am căzut într-un soi de somn, asemănător cu o comă. M-am deșteptat târziu, nesigur dacă e dimineață sau după-amiază. Mă simțeam ceva mai puțin amețit, dar mă apucase un soi de turbare. Am coborât în
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2341_a_3666]
-
zeități benefice. Când am ajuns acasă, încă nu se făcuse ora două. Am încercat să mănânc puțină supă congelată, direct din cutia de conserve, dar am renunțat foarte repede. Am înghițit două aspirine, am urcat în dormitor și m-am trântit pe pat, așteptând avid - așa cum se întâmplă adeseori în clipele de acută nefericire și șoc - să lunec repede în inconștiența somnului, dar m-am pomenit târât într-un soi de infern. Dacă există vreo tortură mentală sterilă mai dureroasă decât
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2341_a_3666]
-
stăteam în așteptare ca un soldat care așteptam inamicul... să văd cum o să reacționez când vine inamicul peste mine. N-a trecut mult, au trecut vreo două zile cred, și am luat prima bătaie, cruntă, e adevărat. Am fost lovit, trântit pe jos, pe urmă lovit cu cizmele... Toți făceam același lucru... instinctul de apărare ne spunea să ne punem mâinile la cap, să ne apăram capul și fața. Au venit doi găligani m-au ridicat, da’ degeaba, că nu mai
VOL I. In: EXPERIENȚE CARCERALE ÎN ROMÂNIA COMUNISTĂ by Cosmin Budeancă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
am avut probleme de sănătate destule din cauza asta și dup-aia... Acolo la Poarta Albă, lucram pe șantier, în schimb de noapte, descărcam vagoanele. Asta era mai ușor, descărcatul, făceai efort mai mic. Și după ce scotea garnitura afară, oamenii se trânteau care pe unde apucau și dormeau până băgau altă garnitură. Și cum era pe șine pământ și din asta, venind locomotiva fără să sune, fără să semnalizeze, așa... ca un șarpe a intrat... și pe linie a fost un tânăr
VOL I. In: EXPERIENȚE CARCERALE ÎN ROMÂNIA COMUNISTĂ by Cosmin Budeancă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
chestie. Ce? Cu fotomontaju’. I-am explicat, cu umiditatea, cu igrasia, cu tot... Na, na, na, aicea-i altceva. Ce-i cu afirmația că „învață-te, bă, că asta-i instituție de vindecat oameni, și nu de-mbolnăvit”? Eu atuncea am trântit: Adu-mi pe ăla care face afirmația că i-am spus eu așa ceva și pune-mă în față cu el! No. Nu, că asta am vrut să lămurim... nu știu ce... Și când avocatul meu a plecat în concediu, a predat cazul
VOL I. In: EXPERIENȚE CARCERALE ÎN ROMÂNIA COMUNISTĂ by Cosmin Budeancă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
te scotea iar... Și dacă nu recunoașteai ce i-ai spus lu’ ăla, că nu știai ca îi turnător, luai bataie... Dar eu știam... Și nu conta cum te băteau, că te lua și la cap și la chicioare, te trântea pe jos, nu conta te băga și sub pat și dădea și cu ghioaga... Mai țineți minte cum arăta bătăușul? Bătăușul... aducea din ăștia de la drept comun. Aveam ochelari, când te scotea... Și făcea din palme și apărea de la anchetator
VOL I. In: EXPERIENȚE CARCERALE ÎN ROMÂNIA COMUNISTĂ by Cosmin Budeancă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
Nu mai zic de foame... că era zi de zi. Dacă 20 de inși mâncam dintr-o pâine de 2 kile... Deci nu-ți venea nici o sută, că o tăia cu cuțitu și se mai fărâma... Și la 1 îți trântea o varză din aia... Și când ești tânăr mănânci mai mult... Bătrânii, săracii, zicea’ că le ajunge, dar vai de capul ei de mâncare, că nu era consistentă... Și de la Gherla ne-a dus la Salcea (sic!), la dig... Ne
VOL I. In: EXPERIENȚE CARCERALE ÎN ROMÂNIA COMUNISTĂ by Cosmin Budeancă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
El ne spunea că numele îi vine de la un oraș în Spania (Avila). Era de o violență nespusă și martiriza strașnic, deși o iubea, pe biata lui nevastă. Când îl apucau nebuniile, răsturna masa cu tot serviciul, spărgând pahare, sticle, trântea ușile de tremura casa” (Sabina Cantacuzino, op. cit., p. 26). Pentru biografia sa: G.Z. Petrescu, Viața și opera lui Carol Davila 1828-1884, Cultura Națională, București, 1929; M.Șt. Butoianu și I Bălănescu, Carol Davila 1828-1884, viața și faptele sale, Tipografia Ziarului
Jurnal. Volumul I: 1881-1887 by Carol I al României () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2033_a_3358]
-
manipularea materiilor explozive fără ambalaje, în ambalaje deteriorate sau care nu sunt închise cu capac; ... c) manipularea materiilor explozive care nu sunt fixate corect, pentru a nu permite deplasarea acestora pe timpul transportului și manipulării; ... d) să se răstoarne, să se trântească cutiile sau lăzile cu materiale explozive. ... (11) Atunci când în timpul operațiunilor de încărcare-descărcare s-au vărsat materii explozive, se iau măsuri imediate de înlăturare a acestora și de curățare a locului respectiv. Articolul 22 (1) La transportul materiilor explozive vehiculele vor
NORME TEHNICE din 30 mai 2002 privind deţinerea, prepararea, experimentarea, distrugerea, tranSportul, depozitarea, manuirea şi folosirea materiilor explozive utilizate în orice alte operaţiuni specifice în activităţile deţinătorilor, precum şi autorizarea artificierilor şi a pirotehnistilor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/143118_a_144447]
-
a locutorului sau atragerea afectivă a interlocutorului la desfășurarea conținutului semantic al textului; în aceste contexte, pronumele nu realizează funcții sintactice, ci dezvoltă doar valori stilistice: „Dară Greuceanu, sărind repede, unde mi-aduse și el pe zmeu o dată, mi-l trânti și-l băgă în pământ.” (P. Ispirescu, p. 161) Din limbajul popular întrebuințarea afectivă, participativă a dativului a trecut și în stilul beletristic și în limbajul poetic: „Mi-au lunecat ciubotele și am căzut în Ozana, cât mi ți-i
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
incertitudine: „Obraznicul ăsta trebuie să fie ticălosul de frate-meu.” (I.L. Caragiale) Apropierea de un pol sau de celălalt de pe axa certitudine-incertitudine depinde de desfășurarea semantică a întregului context sintactic: „A venit nebunul!... Trebuie să fi venit, că am auzit trântind ușile.” (D. Zamfirescu) În unele cazuri, parcă mai păstrând ceva din sensul său lexical ca verb predicativ, verbul a trebui îi servește vorbitorului pentru a-și manifesta încrederea în împlinirea unei acțiuni: „... Mi-a promis negreșit să dejuneze cu noi
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
la fel de vinovat. Predicatul sintetic (verbal) multiplu este alcătuit din două sau mai multe verbe diferite, în relație de coordonare copulativă sau adversativă (cu excluderea conjuncției ci, care, de fapt, nu exprimă o relație de coordonare adversativă, ci opozitivă): Cine cade trântit prin ticăloșie dar/și se ridică singur de jos poate înainta cu capul sus. Dacă între verbe se instituie o relație de coordonare disjunctivă sau opozitivă (prin conjuncția ci), acestea nu mai participă la structura unui predicat multiplu, întrucât planul
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
încearcă oarecum sentimentul elevului căruia i se oferă emoționantul prile j de a s ta de vorbă cu unul din autorii reproduși în manualele școlare. Păstorel nu tace, prinde aripi și plutonierului vigilent care intervin e în dis cuție îi trântește: „ Dumneata să știi că eu nu sunt numai scriitor, ci și căpitan de tunari.” O dată cu vorbele acestea s ar zice că pereț ii înșiși pier și că din locuri împădurite unde lumina și umbra s e urmăre sc șăgalnic vin
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
13 ani, l-a indicat pe minorul B.C., ca find autorul agresiunii exercitate asupra sa. A.M.C. i-a relatat tatălui său că, în timp ce se afla la fântână, prin spatele ei a venit B.C., a strâns-o de gât, a trântit-o la pământ și a început să o tîrască spre un lan de porumb, unde a și violato. Minorul a lovit-o cu pumnii și picioarele peste tot corpul, i-a rupt hainele de pe ea și a strâns-o de
ASISTENŢA COPIILOR VICTIME A INFRACŢIUNILOR by GEORGE COSMIN DIACONU () [Corola-publishinghouse/Science/814_a_1559]
-
distrugă totul din diferite motive. Socotind că blocul de Cap. iii. fiGura lui miChelanGelo în istoria artei 74 marmură era prea greu sau era plin de zgură vulcanică, sau pentru că era nemul‑ țumit de opera sa, pierzându‑și răbdarea, a trântit lucrarea de pământ și probabil, ar fi distrus‑o complet dacă slujitorul său Antonio nu l‑ar fi rugat stăruitor să i‑o dăruiască. Lucrarea a fost restaurată mai târziu de prietenul lui Michelan‑ gelo, sculptorul florentin Tiberio Calcagni 18
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_990]
-
distrugă totul din diferite motive. Socotind că blocul de Cap. iii. fiGura lui miChelanGelo în istoria artei 74 marmură era prea greu sau era plin de zgură vulcanică, sau pentru că era nemul‑ țumit de opera sa, pierzându‑și răbdarea, a trântit lucrarea de pământ și probabil, ar fi distrus‑o complet dacă slujitorul său Antonio nu l‑ar fi rugat stăruitor să i‑o dăruiască. Lucrarea a fost restaurată mai târziu de prietenul lui Michelan‑ gelo, sculptorul florentin Tiberio Calcagni 18
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_987]