9,719 matches
-
Atacase apoi cursul din 1925 care a stat la baza redactării lui Sein und Zeit, când l-am invitat să mă însoțească în finalul aventurii cu care avea să se încheie ― așa îmi propusesem deocamdată cel puțin ― isprava mea de traducător al lui Heidegger în românește. Terminasem de tradus trei sferturi din Sein und Zeit și am simțit dintr-o dată că nu voi ajunge niciodată la sfârșit. Cel puțin nu așa cum ajunsesem să trăiesc, traducând pe apucate, incapabil să intru și
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
care, pe lume, au mai făcut-o doar câțiva oameni: cei care, ca și noi, au pătruns în acest tunel deschis de mintea unui om și care reprezintă, poate, cea mai lungă călătorie a gândului către "capătul nopții". Nici unul dintre traducătorii lui Sein u. Zeit nu s-a încumetat să spună ce anume a trăit. Singurătatea celui care a făcut-o este oarecum la fel de mare ca aceea a lui Heidegger însuși când a scris cartea și când a înțeles pesemne că
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
a făcut-o este oarecum la fel de mare ca aceea a lui Heidegger însuși când a scris cartea și când a înțeles pesemne că doar o mână de oameni îi va putea urmări gândul. Aș vrea să fiu bine înțeles. Un traducător al lui S.u.Z. nu se molipsește, prin însuși actul traducerii, de geniul lui Heidegger; singurul lui privilegiu este că ajunge în situația de a beneficia de drumul pe care mintea lui Heidegger l-a deschis și pe care
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
toate acestea și multe, multe alte lucruri pe lângă ele (de la "care e ființa ciocanului sau pantofului" și până la "care e ființa sinelui meu"), Heidegger elaborează un cod cu ajutorul căruia să poată îmbrățișa în 600 de pagini toată ființa lumii. Isprava traducătorului este aceasta: el trebuie să învețe acest cod, să-l deslușească în toate cotloanele lui și să creeze unul analog recurgând la materialul pe care i-l oferă limba lui. Aceasta este aventura singulară despre care vorbeam la început și
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
singură câteva pagini. De abia când traduci îți dai seama de prezența atotputernică a codului: nici un cuvânt nu este pus la întîmplare și cel mai adesea el apare însoțit de aceleași cuvinte și ocupă lângă ele aproape întotdeauna aceeași poziție. Traducătorul este obligat să păstreze identitatea formulărilor (și a formulelor care apar pe această cale), evitând cu strictețe folosirea sinonimelor. Până și cuvintele care aparent nu au pregnanță categorială, care par să nu facă parte din cod și care induc în
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
la iveală", "a se arăta" etc.) revin insistent și implacabil, dovedindu-se până la urmă a fi "cuvinte fenomenologice" și noduri în țesătura de ansamblu. Cu excepția lui "și", "de aceea" și "totuși", totul, până și prepozițiile și adverbele, intră în cod. Traducătorul, sângerând sub această chingă și amețit de reiterarea figurilor acestui cadril infinit, este tentat periodic să respire evadând în stil: un cuvințel mai sprințar, același lucru spus altfel decât până acum etc. Greșeala pândește la capătul acestei tentații periodice de
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
lor bună și solidă. [25 iunie 1876] JIDOVUL TALMUDIST Broșura germană de dr. Aug. Rohling (profesor în Munster) a fost tradusă în limba românească de mai mulți studenți în teologie. Ediția întîia trecându - se cu desăvârșire în timp foarte scurt, traducătorii anunță editarea din nou a broșurei. Ea va apare în zilele întîie ale lui iulie și va costa 60 cruceri v. a. Cei ce doresc a-și procura cartea se pot adresa la d-l Ioan Sîrbu, absolvent în teologie
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
va crea Turciei prin conferință. [17 noiembrie 1876] TEATRU ["DUMINICA TRECUTĂ... "] Duminica trecută reprezentația piesei "Orfelinele" s-a bucurat de un deplin succes. Fiindcă menirea teatrului este în parte mănținerea și răspândirea unei limbi corecte, de aceea observăm că limba traducătorului nu este îndestul de îngrijită și nu {EminescuOpIX 266} corespunde cererilor pe care publicul e în drept să le facă, mai ales că o asemene cerere nu apelează la sacrificii materiale din partea direcției. Asupra artiștilor nu este asemenea nimic de
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
de cultura publicului. Nu e permis de a spune Heliadă în loc de Iliadă. Povestea vechiului oraș Ilium, poemul atât de cunoscut al bătrânului Homer, nu poate fi prefăcut, făr' a jena urechea auditorilor, într-o poveste a soarelui. Cât despre limba traducătorului - ar putea fi mai românească. Ce va să zică prizon? N-avem vorbe românești îndestule pentru a însemna punerea la răcoare? Închisoare, temniță, prinsoare nu sunt destul de bune pentru traducător? Cererea curățeniei limbei e atât de dreaptă și apoi nici nu ține
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
a jena urechea auditorilor, într-o poveste a soarelui. Cât despre limba traducătorului - ar putea fi mai românească. Ce va să zică prizon? N-avem vorbe românești îndestule pentru a însemna punerea la răcoare? Închisoare, temniță, prinsoare nu sunt destul de bune pentru traducător? Cererea curățeniei limbei e atât de dreaptă și apoi nici nu ține pe nimenea nimic. Traducătorul n-are decât să se 'ntrebe cum zice românul cutărui sau cutărui lucru pentru a se lecui de galomanie. Preste tot reprezentația a fost
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
mai românească. Ce va să zică prizon? N-avem vorbe românești îndestule pentru a însemna punerea la răcoare? Închisoare, temniță, prinsoare nu sunt destul de bune pentru traducător? Cererea curățeniei limbei e atât de dreaptă și apoi nici nu ține pe nimenea nimic. Traducătorul n-are decât să se 'ntrebe cum zice românul cutărui sau cutărui lucru pentru a se lecui de galomanie. Preste tot reprezentația a fost din cele mai bune. Cu mijloacele date, inclusiv manierele contractate de cătră actorii noștri, reprezentația n-
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
vorbit și jucat natural chiar în scenele cele mai viforoase, d. Bălănescu au interpretat cu o plăcută naivitate pe servitorul fatalist, celelalte roluri au fost jucate asemenea cât se poate de bine. Piesa mai poate merge de câteva ori. Limba traducătorului e din norocire ferită de galicismi. [22 și 24 decembrie 1876] BIBLIOGRAFIE ["ATRAGEM ATENȚIA... Atragem atenția cetitorilor asupra anunțului librăriei Socec et comp. Frumoasele ediții ale acestei librării, autorii aleși a căror scrieri au apărut pân - acuma (C. Negruzzi, V. Alexandri
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
scrieri fără valoare este munca cea mai ușoară, care dispensează pe scriitor de la producere proprie și de la cumpănirea terminilor. O traducere din Shakespeare, din Moliere sau din Goethe e un merit, căci formă și înțeles sunt atât de îngemănate, încît traducătorul trebuie să cumpănească cuvânt cu cuvânt și frază cu frază; o traducere din Ponson du Terrail sau din proza lui Schiller e o jucărie pe care și-o poate permite orice gimnaziast. Dar la dreptul vorbind, la Piatra, într-un
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
sufletească care se reprezintă prin simțăminte esprimate în mod plastic și intuitiv nu o găsim nicăiri în acest specimen unicum, căci materialul în care se manifestă această luptă este limba, și despre limbă - în speție despre cea română - autorul sau traducătorul nu pare a fi avut nici cunoștințe elementare măcar. Caractere nu sânt - cel puțin reale nu; căci oameni boiți cu alb și cu negru nu însemnează caractere. Situațiuni născute din caractere asemenea nu sunt. Deci trei elemente pot fi într-
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
să preiei această zonă subliminală, să o percepi atât cu mintea cât și cu simțirea și să o repovestești în orice altă limbă.2 De aceea, translația lingvistică (termen care se potrivește mai bine la Schwab decât cel clasic de traducător) trebuie să aibă loc la un nivel semantic și de înțelegere a textului dincolo de stratul lui de la suprafață, mergând cât mai adânc, până în regiunile unde impulsul artistic al autorului se întâlnește cu privirea traducătorului și își dau reciproc bună-ziua. Și
by Werner Schwab [Corola-publishinghouse/Science/1078_a_2586]
-
la Schwab decât cel clasic de traducător) trebuie să aibă loc la un nivel semantic și de înțelegere a textului dincolo de stratul lui de la suprafață, mergând cât mai adânc, până în regiunile unde impulsul artistic al autorului se întâlnește cu privirea traducătorului și își dau reciproc bună-ziua. Și acum putem reveni la prima întrebare: de ce teatrul complet de Schwab în română? Argumentele sunt multiple, dar ele se lasă ordonate în câteva mari categorii: Valoarea Werner Schwab este un mare autor, importanța lui
by Werner Schwab [Corola-publishinghouse/Science/1078_a_2586]
-
la Graz. 12 Spus într-un cuvînt. În limba germană "Tierkörperverwerter" este un cuvînt compus, inventat, ca și multe altele, de Schwab și e dat ca poreclă umilitoare. 1 Se înțelege de la sine că această particularitate lingvistică i-a pus traducătorului destule probleme imposibile. 1 Roșu alb roșu sînt culorile steagului austriac. 2 Element de legătură lipsă (în teoria evoluționistă). 1 Doamna Kovacic vrea să se exprime elegant, dar construiește frazele greșit și folosește cuvinte neadecvate. 1 Aluzie la steagul național
by Werner Schwab [Corola-publishinghouse/Science/1078_a_2586]
-
Numele, respectabil, al poetului nu îl voi cita, pentru că nu are nici o relevanță în context și bietul poet nu are vină pentru titlul sub care a fost pus. Altceva vreau să spun. De altfel poetul cu pricina e și distins traducător, e simpatizat de toată obștea, a luat premii ale USR, vreo patru, tot atâtea altele importante, pe merit desigur, n-a avut toată viața condică sau șef, și-a cultivat talentul, a călătorit, are bursă, tot de merit și tot
Trecute vieți de fanți și de birlici [Corola-publishinghouse/Science/2115_a_3440]
-
a lui Axelrad a fost aceea de popularizare. Astfel, sub pseudonimul A.A.Luca a redactat publicațiile „Orizontul”, „Revista ideilor”, „Minunile Naturii”, 25 „Oameni și idei”, „Convorbiri științifice” și mai cu seamă binecunoscuta colecție „Lumea”. Axelrad a fost unul dintre traducătorii lui Karl Marx în limba română, tipărind în colecția „Lumea” broșura acestuia intitulată „Muncă, marfă, bani”. Axelrad a mai tradus și din Maxim Gorki (Revelionul unui vagabond, Omul, În temniță) și din Tolstoi și Mecinikoff. A mai tradus pagini alese
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
format revistă, 21x30 cm. în 12 pagini împreună cu coperțile, este realizat într-o formă grafică plăcută, atrăgătoare. Colectivul de redacție este format din: Pinar Ari. coordonator și consilier editorial; Narcis Vicol, redactor șef și 151 designer; Teodora Spânu, reporter și traducător; Costel Maftei, colaborator design. Tiparul executat la Printco. Unde este sediul redacției, în ce loc pot fi întâlniți membrii colectivului de redacție, care le este telefonul, ce periodicitate are publicația, rămân enigme de dezlegat în viitor. Nu se vorbește nimic
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
cazul lui C. D. Zeletin, regula nu se confirmă, ci dimpotrivă: asupra lui cultura a acționat ca o inoculare fecundă și profundă, structurând lăuntric o sensibilitate poetică pe care anii nu i-au atrofiat-o defel. Cine îl cunoaște pe traducătorul Zeletin sau pe medicul ce se ascunde în spatele acestui paravan onomastic știe câtă delicatețe autentică s-a adunat în firea unui intelectual care, conștient de altfel de valoarea lui, nu este dispus să renunțe la ochiul aristocratic, de aspră judecată
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
Giușcă, secretar general de redacție Bogdan Munteanu, care se ocupă și de tehnoredactarea computerizată, iar Constantin Andrei Popa de grafica coperților și postere. Revista dispune de un larg colectiv redacțional nominalizat la locul potrivit, indicându-li-se însărcinările: redactori, fotoreporteri, traducători, corespondență internet, culegători de texte. Totodată este arătată componența Consiliului director al Asociației Astronomice “Sirius”: președinte - prof. Ioan Adam, vicepreședinte - înv. Marinica Giușcă, secretar înv. Gabriela Marin, economist Mariana Balan, după care sunt enunțați coordonatorii departamentelor, responsabilii comisiilor de resort
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
stare psihedelică. Acasă am recitit 50 de pagini din Muntele vrăjit. Fascinantă această adaptare la capriciile unei maladii care te mistuie, și la rigorile implacabile ale unui sanatoriu de muribunzi, în fond un ospiciu deghizat. decembrie, 1996 Unde au dispărut traducătorii? Dacă schimbările importante din societatea noastră de după 1990 au bulversat serios scriitorul basarabean, care nici acum nu-și poate regăsi un regim creator normal, după șapte ani de libertate a creației (din cei peste 300 de membri ai Uniunii Scriitorilor
Intelectualul ca diversiune. Fragmente tragicomice de inadecvare la realitate by Vasile Gârneț () [Corola-publishinghouse/Science/2015_a_3340]
-
cei peste 300 de membri ai Uniunii Scriitorilor din Republica Moldova își onorează titulatura - adică scriu și publică - doar vreo 40-50), trebuie să consemnăm și un alt fenomen care vizează în mod nemijlocit procesul nostru literar, și anume dispariția cvasi-totală a traducătorilor de carte. Destul de numeroși, zgomotoși și influenți până la destrămarea U.R.S.S.-ului, această categorie de creatori parcă s-a evaporat în ultimul timp. Puținele voci care au semnalat fenomenul - cu timiditate, mai mult aluziv, pe un ton de resemnare vinovată
Intelectualul ca diversiune. Fragmente tragicomice de inadecvare la realitate by Vasile Gârneț () [Corola-publishinghouse/Science/2015_a_3340]
-
chemată să legifereze, o dată în plus, limba - și implicit - literatura moldovenească, alta decât cea română în opinia regimului comunist. Din punct de vedere politic era bine să existe și o versiune „moldovenească” la o traducere românească. Statul socialist investea în traducători (a fost creat, prin decizie guvernamentală, un colegiu de traduceri), pentru că aceștia, în majoritate traducători de limba rusă, trebuiau să multiplice modele ale literaturilor popoarelor sovietice, modele recomandate și creatorilor basarabeni. Se traducea cu febrilitate, pe bandă rulantă, fără complexe
Intelectualul ca diversiune. Fragmente tragicomice de inadecvare la realitate by Vasile Gârneț () [Corola-publishinghouse/Science/2015_a_3340]