4,948 matches
-
justiția socială, astfel ca fiecare persoană să-și poată pune în valoare posibilitățile, să contribuie la dezvoltarea societății. 4. Respect și apreciere pentru diferențele individuale și de grup. Psihologia subliniază anumite caracteristici pe care le au toți oamenii. Toți avem trebuințe, scopuri, dorințe, aspirații etc. Din acest punct de vedere toți suntem la fel. Pe de altă parte, după cum s-a remarcat în cadrul teoriilor personalității, fiecare dintre noi reprezentăm o personalitate, adică o structurare unică de însușiri bio-psiho-socio-culturale prin care ne
Biserica şi asistenţa socială din România by Ion Petrică [Corola-publishinghouse/Science/899_a_2407]
-
singur problemele. Asistentul social, împreună cu clientul, trebuie să identifice forțele de care acesta din urmă dispune pentru a-și rezolva problemele și să-l învețe cum poate folosi aceste forțe în viitor. 7. Capacitatea de a menține separate sentimentele și trebuințele personale de relațiile profesionale. Referitor la această valoare trebuie menționată o altă prevedere cu valoare de postulat și anume că practica trebuie focalizată pe client și nu pe asistentul social. 8. Respect pentru confidențialitate în relația cu clienții. A păstra
Biserica şi asistenţa socială din România by Ion Petrică [Corola-publishinghouse/Science/899_a_2407]
-
ci toate le erau de obște. [...] Și nimeni nu era între ei lipsit, fiindcă toți câți aveau țarini sau case le vindeau și aduceau prețul celor vândute, și-l puneau la picioarele apostolilor. Și se împărțea fiecăruia după cum avea cineva trebuință". Două veacuri și jumătate mai târziu, Eusebiu, episcopul Cezareei, va contura fizionomia Bisericii imperiale pe cale de a lua ființă: "Așa cum nu este decât un singur Dumnezeu, și nu doi sau trei sau mai mulți politeismul nefiind altceva decât ateism -, la
Biserica şi asistenţa socială din România by Ion Petrică [Corola-publishinghouse/Science/899_a_2407]
-
instituțiile Statului (primărie, minister), dar este o relație (o legătură) care depinde de persoane și se desfășoară datorită sensibilității și disponibilității personale. Oricum, are caracter unic. Un asistent social al Primăriei (Instituției) trimite persoanele la Caritas, dar întotdeauna pentru o trebuință socială, nu e vorba de o trebuință morală sau religioasă. Franța Răspuns M. J. J.: În Franța nu este niciun fel de legătură între Stat și Biserică în ceea ce privește asistența socială. Aceasta din urmă este de competența Departamentelor sau ține de
Biserica şi asistenţa socială din România by Ion Petrică [Corola-publishinghouse/Science/899_a_2407]
-
relație (o legătură) care depinde de persoane și se desfășoară datorită sensibilității și disponibilității personale. Oricum, are caracter unic. Un asistent social al Primăriei (Instituției) trimite persoanele la Caritas, dar întotdeauna pentru o trebuință socială, nu e vorba de o trebuință morală sau religioasă. Franța Răspuns M. J. J.: În Franța nu este niciun fel de legătură între Stat și Biserică în ceea ce privește asistența socială. Aceasta din urmă este de competența Departamentelor sau ține de asociații până la relații benevole (Cruce-Roșie, Misiuni diaconale
Biserica şi asistenţa socială din România by Ion Petrică [Corola-publishinghouse/Science/899_a_2407]
-
mare har era peste ei toți./ Și nimeni nu era între ei lipsit, fiindcă toți câți aveau țarini sau case le vindeau și aduceau prețul celor vândute./ Și-l puneau la picioarele apostolilor./ Și se împărțea fiecăruia după cum avea cineva trebuință./ Iar Iosif, cel numit de apostoli Barnaba (care se tâlcuiește fiul mângâierii), un levit, născut în Cipru, / Având țarină și vânzând-o, a adus banii și i-a pus la picioarele apostolilor" (Fapte 4, 32-37). A se vedea și cartea
Biserica şi asistenţa socială din România by Ion Petrică [Corola-publishinghouse/Science/899_a_2407]
-
de corpul său, în condițiile competiției profesionale actuale. Cultul performanței specific societății noastre se asociază tot mai mult cu un corp „în formă”. Putem spune că reprezentarea bolii ca și a sănătății este relativă și multiplă, pentru că se leagă de trebuințele, aspirațiile și de sentimentele de identitate ale subiectului (4). Deoarece în practică, s-a constatat că există și excepții, adică pacienți care, deși au acceptat cele 4 postulate, nu reușesc să-și asume responsabilitatea pentru tratament, Unii autori consideră că
Tratat de diabet Paulescu by Mariana Costea, Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92211_a_92706]
-
tracic și geto-dacic. Retragerea lui Zamolxis într-o peșteră nu poate fi „nici moarte mistică, nici înhumare simbolică, iar învierea nu este înviere osiriacă, ci a doua înviere” . Herodot ne spune și despre felul în care își încredințau toate speranțele, trebuințele și gândurile lui Zamolxis, prin trimiterea unui mesager la Zeu, care trimitere nu-i decât un sacrificiu uman, practicat, de altfel, și de alte popoare antice. „La fiecare al cincilea an - zice Herodot - ei aruncă sorții și totdeauna îl trimit
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
practicat, de altfel, și de alte popoare antice. „La fiecare al cincilea an - zice Herodot - ei aruncă sorții și totdeauna îl trimit cu solie la Zamolxis pe acela dintre ei pe care cade sorțul, încredințându-i de fiecare dată toate trebuințele lor. Trimiterea solului se face în acest chip: unii dintre ei, stând în șir, țin trei suliți cu vârfurile în sus, pe când alții îl apucă de mâini și de picioare pe cel trimis la Zamolxis, îl leagănă de mai multe
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
să dea pământ cultivatorilor” Cel care va recunoaște un drept locuitor de pe moșii, desigur, în virtutea unei tradiții și a unor cutume, a fost domnitorul Moldovei, Grigore Vodă Calimah, care, în 1768, legifera în favoarea țăranilor de „a-și face toată trebuința hranei pe acea moșie, neoprindu-se de către stăpân” . În favoarea țăranilor clăcași s-a pronunțat și domnitorul Mihai Șuțu, la 1794, care stabilea să se dea loturi țăranilor, care, însă, în baza celor hotărâte și de Ioniță Sandu Sturza, în
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
piesei, această modalitate artistică: „Ca orice om foarte singur, Iona vorbește tare cu sine Însuși, Își pune Întrebări si răspunde, se comportă ca și când În scenă ar fi două personaje. Se dedublează și se „strânge”, după cerințele vieții sale interioare și trebuințele scenice.” Formula literară a monologului interior, Împletită cu influența biblică În conturarea personajului atribuie dramei calitatea de text aflat la granița neomodernismului literar. Eroul lui Marin Sorescu este la origine cunoscutul personaj biblic Iona, fiul lui Amitai, Însărcinat În taină
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
cuvânt cu înțeles necuviincios"81. Baia este privită ca cel mai bun remediu împotriva bolilor, poporul finlandez fiind descris drept unul extrem de curat. Un alt aspect important din viața finlandezilor sunt exercițiile fizice care, mai ales pe timpul iernii, devin o trebuință. Comunicarea dintre oameni fiind îngreunată datorită zăpezilor abundente, aceștia își procură "tălpi late de mesteacăn, ușoare, care te fac să sbori (...)"82. Printre sporturile practicate iarna se numără schiul și patinajul, în timp ce vara se practică înotul și vâslitul. Cultura este
Literatura și cultura finlandeză: o perspectivă românească by Paul Nanu () [Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
-
diferite de cea verbală, accesibile vârstei, permit copiilor să experimenteze „aici și acum" diferite probleme personale, beneficiind de insight-uri restructurante. Ei își deblochează astfel spontan propriile resurse, le conștientizează. Tehnicile expresive răspund nevoii de acțiune, de concret și mai ales trebuinței de joc și de mișcare a școlarului mic. Ele îi creează copilului impresia că nu vine la terapie, ci vine să se joace. Prin reducerea universului social la dimensiuni accesibile copiilor, deficienții de auz pot fi antrenați polivalent, dezvoltându-li
Recuperarea deficien?ilor de auz ?i psihodrama by Daniela Nae () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84366_a_85691]
-
de separare a indvidului. Cu cât parcurge episoadele cronologice ale vieții, cu atât condițiile externe devin mai stresante pentru individul cu deficiență auditivă și, implicit, favorizante pentru crearea unor complexe de inferioritate. În absența cuvântului ca formă de exprimare, atât trebuințele biologice cât și cele spirituale nu pot fi satisfăcute la nivelul corespunzător unei evoluții firești. Având ca reper ideea că o funcționare eficientă în mediul socio-profesional este datorată autocunoașterii și autoreglării corecte a persoanei, e necesar ca și individul cu
Specificul personalit??ii deficientului de auz by Nicoleta-Mihaela Cramaruc () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84364_a_85689]
-
lor, mai multă siguranță și tenacitate în răspunsuri. Rolul și importanța jocului constă în faptul că el facilitează procesul de asimilare, fixare și consolidare a cunoștintelor. Datorită caracterului său formativ, jocul influențează dezvoltarea personalității elevului. Ed. Claparède spunea că principala trebuință a copilului este jocul. De aceea, jocul este considerat azi, în teoria pedagogică, ca modalitate de asimilare a realului la activitatea proprie ( Jean Piaget ), asigurând elevului largi posibilități de activism intelectual. Prin joc, copilul își îmbogățește viața afectivă și, în
Jocuri de dezvoltare a memoriei la copilul deficient de auz by Laura Lificiu,Andreea Matei () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84363_a_85688]
-
constituie într-o relație directă cu sine și cu celălalt. b) starea de sănătate fizică și psihică; Limbajul corpului exprimă permanent și nuanțat starea de sănătate sau de boală a persoanei. Simbolica corpului este extrem de bogată și specifică în transmiterea trebuințelor, dorințelor, stărilor resimțite și trăite atât în sfera somatică, cât și în cea psihică. Armonia mișcărilor, expresiilor, gesturilor unei persoane este afectată și exprimată diferit atunci când aceasta se îmbolnăvește. În cazul unei suferințe fizice, apar gesturi care indică ce parte
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
este comod și oftează; - are sentimente de inutilitate, frustrare, autodepreciere și oboseală; - are o percepție negativă față de sine și față de ceilalți; Elevul agresiv - este intolerant la frustrări; - nu are capacitate de autocontrol; - are izbucniri frecvente; - este interesat de satisfacerea propriilor trebuințe; - îi culpabilizează pe ceilalți pentru eșecurile sale. 12. Încercuiți manifestările comportamentale și gestuale ale unui elev cu temperament coleric: a) ridică tonul vocii; b) gesticulează amplu; c) pleacă capul; d) privește celelalte persoane în față; e) explică cu răbdare; f
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
acasă (incluzând mass-media) sau în cadrul unei forme de învățământ? Cât anume minute/ore: * Relaxare: V-ați distrat, jucat, relaxat? Cât anume minute/ore: Concluzii: Abraham Maslow consideră că la baza motivației umane (implicate fundamental în deciziile legate de carieră) stau trebuințele resimțite de fiecare individ. Acestea au fost grupate în cinci grupe principale, sub forma unei piramide, cele de la baza piramidei fiind cele mai importante în sensul că doar după ce acestea sunt îndeplinite, se poate vorbi de realizarea celorlalte. Cele cinci
Manualul consultantului în carieră by ANDREEA SZILAGYI [Corola-publishinghouse/Science/994_a_2502]
-
cinci grupe principale, sub forma unei piramide, cele de la baza piramidei fiind cele mai importante în sensul că doar după ce acestea sunt îndeplinite, se poate vorbi de realizarea celorlalte. Cele cinci seturi de necesități sunt, în ordinea importanței lor: 1. trebuințe fiziologice a căror satisfacere asigură supraviețuirea individului (hrană, adăpost, apă, aer etc.); 2. trebuințe de siguranță satisfac cerințe ca securitatea, stabilitatea, ordinea din viața fiecărui individ; 3. trebuințe legate de apartenență și de dragoste nevoia de a fi împreună cu alții
Manualul consultantului în carieră by ANDREEA SZILAGYI [Corola-publishinghouse/Science/994_a_2502]
-
importante în sensul că doar după ce acestea sunt îndeplinite, se poate vorbi de realizarea celorlalte. Cele cinci seturi de necesități sunt, în ordinea importanței lor: 1. trebuințe fiziologice a căror satisfacere asigură supraviețuirea individului (hrană, adăpost, apă, aer etc.); 2. trebuințe de siguranță satisfac cerințe ca securitatea, stabilitatea, ordinea din viața fiecărui individ; 3. trebuințe legate de apartenență și de dragoste nevoia de a fi împreună cu alții, de a aparține unui grup; 4. trebuințe legate de apreciere și stimă nevoia de
Manualul consultantului în carieră by ANDREEA SZILAGYI [Corola-publishinghouse/Science/994_a_2502]
-
celorlalte. Cele cinci seturi de necesități sunt, în ordinea importanței lor: 1. trebuințe fiziologice a căror satisfacere asigură supraviețuirea individului (hrană, adăpost, apă, aer etc.); 2. trebuințe de siguranță satisfac cerințe ca securitatea, stabilitatea, ordinea din viața fiecărui individ; 3. trebuințe legate de apartenență și de dragoste nevoia de a fi împreună cu alții, de a aparține unui grup; 4. trebuințe legate de apreciere și stimă nevoia de autorealizare, de a fi competent, de a câștiga aprobarea și recunoașterea celorlalți (acele nevoi
Manualul consultantului în carieră by ANDREEA SZILAGYI [Corola-publishinghouse/Science/994_a_2502]
-
individului (hrană, adăpost, apă, aer etc.); 2. trebuințe de siguranță satisfac cerințe ca securitatea, stabilitatea, ordinea din viața fiecărui individ; 3. trebuințe legate de apartenență și de dragoste nevoia de a fi împreună cu alții, de a aparține unui grup; 4. trebuințe legate de apreciere și stimă nevoia de autorealizare, de a fi competent, de a câștiga aprobarea și recunoașterea celorlalți (acele nevoi care asigură individul de compatibilitatea dintre ceea ce face și postul pe care îl ocupă); 5. trebuințe de autoactualizare, de
Manualul consultantului în carieră by ANDREEA SZILAGYI [Corola-publishinghouse/Science/994_a_2502]
-
unui grup; 4. trebuințe legate de apreciere și stimă nevoia de autorealizare, de a fi competent, de a câștiga aprobarea și recunoașterea celorlalți (acele nevoi care asigură individul de compatibilitatea dintre ceea ce face și postul pe care îl ocupă); 5. trebuințe de autoactualizare, de valorificare a propriului potențial, a căror împlinire generează o stare de mulțumire interioară. Primele patru categorii sunt numite de Maslow trebuințe de deficit (corespund motivației de tip homeostazic), ultima categorie este corespunzătoare trebuințelor de creștere și face
Manualul consultantului în carieră by ANDREEA SZILAGYI [Corola-publishinghouse/Science/994_a_2502]
-
nevoi care asigură individul de compatibilitatea dintre ceea ce face și postul pe care îl ocupă); 5. trebuințe de autoactualizare, de valorificare a propriului potențial, a căror împlinire generează o stare de mulțumire interioară. Primele patru categorii sunt numite de Maslow trebuințe de deficit (corespund motivației de tip homeostazic), ultima categorie este corespunzătoare trebuințelor de creștere și face apel la dezvoltarea personală a individului. Maslow face următoarele precizări: o trebuință este cu atât mai improbabilă, cu cât este mai mult satisfăcută; o
Manualul consultantului în carieră by ANDREEA SZILAGYI [Corola-publishinghouse/Science/994_a_2502]
-
care îl ocupă); 5. trebuințe de autoactualizare, de valorificare a propriului potențial, a căror împlinire generează o stare de mulțumire interioară. Primele patru categorii sunt numite de Maslow trebuințe de deficit (corespund motivației de tip homeostazic), ultima categorie este corespunzătoare trebuințelor de creștere și face apel la dezvoltarea personală a individului. Maslow face următoarele precizări: o trebuință este cu atât mai improbabilă, cu cât este mai mult satisfăcută; o trebuință nu apare ca motivație decât dacă cea inferioară ei a fost
Manualul consultantului în carieră by ANDREEA SZILAGYI [Corola-publishinghouse/Science/994_a_2502]