5,154 matches
-
continuitatea umanității și vieții lor. Dar, miraculoasa Cretă, această țară a legendarului rege Minos și a labirintelor, a fantasticelor construcții și nemuritoarelor temple s-a constituit în poartă și centru spiritual al unui altfel de continent, al creativității, gata să uimească, să modeleze și să revoluționeze lumea. Homer, Herodot, Tucidide, au scris despre ea, bibliotecile lumii îmbogățindu-se și azi pe această temă. Istorie, eroism, voință de libertate și un autohtonism spiritual. Între uscat și ape, între țărmuri și zări, Grecia
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
și etică, dogmă și acțiune, sacrificiu și renaștere, terapie și vindecare. Soluția salvării: dragostea creștină. Creștinismul aduce umanism și armonie. în acest fel cultura și civilizația intră pe un nou făgaș. Cel mai mare filosof al lumii romane Seneca era uimit de înțelepciunea și deschiderea spre lume a Epistolelor Sf. Apostol Pavel cu care se împrietenise schimbând și scrisori. Acesta predicase în Asia Mică, în Grecia, Macedonia și în Imperiul Roman. Oameni din toate straturile sociale și-au abandonat zeii, fiind
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
scopul ameliorării suferințelor celor bolnavi. Pe măsură ce culturalizarea omenirii devine realitate generalizată și cercetarea se aprofundează, povestea „nopții Evului Mediu“ întreținută de raționaliști, atei și de toți adversarii creștinismului pierde teren, făcând loc aspectelor pozitive din acest Ev. înfăptuirile medicinii caritabile uimesc și sunt pilduitoare. în această etapă medicii au fost nevoiți să se ocupe mai puțin de cercetare, experimentare și teoretizare și să se dedice mai mult practicii, asistenței medicale. Creștinismul se impune ca o dogmă, conform căreia bolile sunt considerate
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
umbroase, lemn de tămâie și smirnă, scorțișoară, hrănitorii palmieri. Un fel de Eden. Aici au proliferat uimitor sabeii, cea mai numeroasă populație arabă. Se dezvoltă cultura și civilizația. Timpul îngroapă documentele, probe pe care arheologia le va scoate la iveală, uimindu-ne: orașe, inscripții, obiecte, opere de artă, palate regale etc. Dinastiile se succed. Civilizația suie până la întoarcerea în istorie cu o cultură care a luminat pe toate meridianele lumii. După acest apogeu va veni declinul. Poate au contribuit și expansiunile
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
Harappa și Monhendjo-Daro au fost distruse, cum s-a distrus și industria scrisului și a literaturii, ceea ce nu e de mirare dacă luăm în calcul evenimentele istorice de-a lungul anilor. Dar sub distrugeri au rămas dovezile acelor civilizații ce uimesc. Instalațiile sanitare nu sunt mai prejos decât cele din Egiptul faraonilor sau cele dintre Tigru și Eufrat. Tratatele de Istoria Medicinei popoarelor antice ne oferă imagini surprinzătoare, ca fotocopia manuscrisului Atharwa-Véda (Cartea a IV-a a Vedelor), care dă referințe
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
care i-au făcut renumele. în ea și-au dat mâna abnegația și pasiunea, cu medicinile antice. Traducerile vestitului Constantin Africanul, școlit la Monte Casino, unde a fost și botanist, au fost explorate cu eficiență. Acest medic creștin și-a uimit contemporanii, precum Cremona traducătorul. A scris și cărți cu rețete pe bază de plante. A călătorit în Orientul de Mijloc, a fost acuzat de magie, dar se va opri fructuos la Salerno și va muri la Monte Casino. Cărțile salernienilor
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
Face disecții în spitale, cercetează cadavre în cimitire, aprofundează studiul și are pasiunea cunoașterii profunde, complete. Elogiază chirurgia ca pe o bază esențială a oricărei cunoștințe medicale. Spirit excepțional, Bichat, amenințat de tuberculoză forțează timpul, își concentrează disponibilitățile și își uimește contemporanii publicând doar în 4 ani: Traité des membranes en général, des diverses membranes en particulier (1799); Recherches physiologiques sur la vie et la mort (1800); Anatomie générale appliquée à la physiologie et à la médecine (4 volume), opere fundamentale
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
en général, des diverses membranes en particulier (1799); Recherches physiologiques sur la vie et la mort (1800); Anatomie générale appliquée à la physiologie et à la médecine (4 volume), opere fundamentale, care și în următoarele decenii de studiu experimental, încă uimesc. Aceste realizări impresionează cu atât mai mult, cu cât au loc într-un timp, nu numai extrem de scurt, ci și foarte tulbure și-n condiții financiare precare. Tot conținutul tratatelor e fundamentat pe șase sute de autopsii efectuate doar în câteva
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
talent al expunerii, încât și străinii îi frecventează lecțiile despre difterie, traheotomie, febre eruptive, boala Basedow, astm, tetanie, cancerul stomacului, flebite etc. Trousseau care debutase ca profesor de retorică, acum, titular al Catedrei de clinică medicală în Hôtel Dieu, își uimește, prin măiestrie profesorală, auditoriul din amfiteatrul arhiplin. Lecțiile sale tipărite continuă să fie lecții model. Admirator al maeștrilor Bretonneau și Laënnec, renumele său, ca și al lor, ajunge și pe alte continente. Tratatul său de terapeutică, scris în colaborare cu
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
emoția îți cuprinde măruntaiele, vocea ți se întretaie, plângi. Ai simțit, spui dumneata, ai simțit și chiar foarte puternic. Sunt de acord, dar te-ai pregătit pentru acest lucru? Nu. Vorbești în versuri? Nu. Totuși, erai urmărit de ceilalți, îi uimeai, îi impresionai, produceai un efect mare asupra lor. Este adevărat. Dar adu pe scena teatrului tonul dumitale familiar, exprimarea simplă, înfățișarea de toată ziua, gestul firesc, și vei vedea cât vei fi de sărăcăcios și de slab. Vei vărsa lacrimi
Marile teorii ale teatrului by MARIE-CLAUDE HUBERT () [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
A murit acum doi ani. Adu-ți aminte, am fost la înmormântarea lui! Acum un an și jumătate. D-na Smith: Bineînțeles că-mi aduc aminte. Mi-am reamintit imediat, dar nu înțeleg de ce tu însuți ai fost atât de uimit văzând asta în ziar. D-l Smith: Asta n-a fost în ziar. E mai bine de trei ani de când s-a vorbit de decesul său. Mi-am reamintit printr-o asociație de idei. D-na Smith: Păcat, era bine
Un veac de caragialism. Comic și absurd în proza și dramaturgia românească postcaragialiană by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
de la începutul anilor '30 în care se putea discerne o simpatie față de nazism și chiar față de Hitler, în 1945 el critica vehement "omul-masă" și "personalitatea-mana", creionând un tablou pentru Hitler astfel: "gesturile teatrale, evident isterice ale lui Hitler i-au uimit pe toți străinii (cu câteva excepții incredibile) ca fiind pur ridicole. Când l-am văzut cu proprii mei ochi, mi-a sugerat o sperietoare psihopată (cu o mătură pe post de mână întinsă) mai degrabă decât o ființă omenească... O
Mit și bandă desenată by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
continuare siliți să se implice în alte domenii grafică publicitară, ilustrație de carte etc. pentru a se întreține) și a lipsei entuziasmului public, banda desenată românească a fost reprezentată la înălțime prin realizări valoroase, care nu de puține ori au uimit publicul occidental (o enumerare ar risca să facă nedreptate prin omisiune unor actori principali, însă în orice discuție pe această temă vor apărea negreșit numele unor Sandu Florea, Valentin Tănase, Puiu Manu, Albin Stănescu, Ion Popescu Gopo, ori al inegalabilei
Mit și bandă desenată by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
ținând-o de bărbie. - Anuca... Domnu! răspunse fata, scuturându-și codițele bălane. - Da‟, de-a cu ești tu, bălăioaro? o întrebă văzând-o atât de isteață. - De-a lu‟ Chiuariu, păduraru‟, Domnu! îi răspunse cu o stăpânire de sine, care uimea. - Și, câți ani ai, fată frumoasă? - Opt, Domnu..! răspunse ea fără să clipească. - Și, îți place sa înveți? - Mult, di tăt, Domnu... da‟ n-am di pi ci! ...glasul ei suna rugător, schițând și un zâmbet. - Hm?! făcu învățătorul, pe
ANUCA Fata pădurarului. In: ANUCA Fata pădurarului by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/265_a_503]
-
chip plăcut și cu glas cald și blând. Avea multa dorință și voință să învețe...Timpul petrecut la școală, îi deschidea orizonturi noi, pline de încântare. In scurt timp,Anuca citea și scria... deprindea buchea cărții cu o repeziciune care uimea... Căuta să dea de rostul lucrurilor... începea sa înțeleagă, să cunoască o lume nebănuită până atunci. Învațătorul, de fiecare dată când se apropia, de dânsa, îi punea mâna pe creștet și o mângâia... ceea ce îi dădea un imbold nebănuit. Încă
ANUCA Fata pădurarului. In: ANUCA Fata pădurarului by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/265_a_503]
-
Anuca străbatea cu Sultan și cu Pârvu, pădurea și n-a lipsit o dată de la școală. Astfel, în scurt timp, în toată făptura ei se observă o mare schimbare... Îi punea uneori învățătorului, întrebări în afara lecției, de o complexitate care îl uimea. „... I‟adivărat, Domnu ...că, între stele și oameni sânt asemănări care‟i leagă?! „Că fiecare om își are steaua lui... și felul lui!“ „...Când omu‟ moari, îi cade steaua din cer și se stinge odatî cu el?! „Îi adivărat, Domnu
ANUCA Fata pădurarului. In: ANUCA Fata pădurarului by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/265_a_503]
-
or să existe concedieri, încuviință aceasta. Știi ce-o să se-ntâmple. Noile costume vor veni și vor vorbi despre raționalizarea și reducerea personalului. Numai că n-or să raționalizeze și nici n-or să reducă propriul personal. Mylene o privi, uimită de un comentariu atât de cinic din partea femeii de la etajul șase pe care, în ciuda firii ei plăcute, o considerau tot un „costum“. —Păi, tu nu ai de ce să-ți faci griji, zise ea într-un sfârșit. Tu ești aranjată cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1942_a_3267]
-
cu nici una din ele. Le spuse lui Jayne și lui Sinead că era din Galway și că fusese plecată un timp în străinătate, iar acum își căuta de lucru în Dublin. Ești măritată sau celibatară? o iscodi Jayne. Darcey rămase uimită de întrebare. —Jayne se mărită luna viitoare, explică Sinead. Așa că pentru ea numai asta există pe lume în momentul de față. — Nu mă pasionează căsniciile, zise Darcey, punând astfel capăt conversației. Jayne îi aruncă o privire jignită pentru această lipsă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1942_a_3267]
-
ocupăm de câteva restructurări. —Restructurări. Darcey își simți din nou gâtul uscat. — Sunt sigur că ai să faci parte din echipă, îi spuse Neil simplu. Conducerea de aici a avut numai lucruri excelente de spus despre tine. Normal că era uimit că oamenii puteau să o considere pricepută în ceea ce făcea. —Ei, trebuie să mergem, zise Marcus. Mi-a făcut plăcere, Darcey, sunt sigur că o să ne mai vedem. Și mie, zise ea. Cei trei zâmbiră și apoi se îndepărtară. Își
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1942_a_3267]
-
ochelari de soare Jackie O înfipți lângă coc. Ce faci? zise ea vioaie. Eu sunt Lorelei. Nieve, care până atunci comunicase cu ea numai prin e-mailuri și care se aștepta la un accent sofisticat, potrivit cu aerul ei șic, fu uimită. Bună, răspunse ea. Eu sunt Nieve. Sigur că ești, spuse Lorelei. Te-am recunoscut din poza pe care mi-ai trimis-o. Arăți mai bine pe viu. Nu că aș critica pozele, adăugă ea repede. Dar câteodată oamenii nu își
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1942_a_3267]
-
tine în final. Și așa a fost. Eu am bărbatul, eu am banii, iar dacă ți se pare că te-am invitat aici ca să-ți scot ochii cu tot ce am obținut, știi ceva, puțin îmi pasă. —Nieve... Darcey era uimită de ceea ce îi spunea fosta ei prietenă. —Maică-mea mă bătea tot timpul la cap. „Fii ca Darcey. Fă ca Darcey. Darcey e o fată așa de deșteaptă.“ Ei, acum cine e cea mai deșteaptă? —Nieve, iubito, interveni Aidan. Există
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1942_a_3267]
-
însoare cu ea și-așa, dar pentru Nieve e important. Darcey se întâlnise cu prietena ei în seara zilei cu nunta. Nieve apăruse acasă la Minette cu telefonul ei mobil. Darcey deschisese ușa, pentru că Minette era la cumpărături, și fusese uimită să o vadă pe Nieve în prag. Era o altă Nieve, fără machiajul pe care îl purta întotdeauna ziua, cu părul ei negru prins lejer la spate. Semăna mai mult cu Nieve cea dinainte de șantajul lui Max Christie, însă cu toate că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1942_a_3267]
-
mă uiți... Aș vrea să nu mă uiți nici dincolo de moarte, Când nu voi fi cu tine să-ți pară că vorbesc Cu același glas, iubito, puțin nepământesc, Ca și cum, lângă tine, aș lectura o carte. Să te așezi pe pat, uimită de-ntâmplare, Cu febra amintirii prelinsă peste trup, Iar eu voi vrea, din ceruri, să fug și să mă rup Pentru a fi, în tine, răspuns la întrebare. Presimt că ai să plângi cu versuri, pentru mine, Cuprinsă de iluzii
Ca o femeie despletită, neliniştea... by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/478_a_1364]
-
te iubesc cum n-ai mai fost iubită, Așa îmi fu dorința la-nceputuri, Pierduți un veac nebun prin așternuturi, Eu fericit și tu o fericită. Să te găsesc, să nu te pierd vreodată, O dulce taină, smulsă din uitare, Uimit de o iubire-așa de mare Să mă reinventez încă o dată. Să te jertfesc unei iubiri precise, Aceea căutată și dorită, Hrănită de-o putere infinită, Ferită de emoții indecise. Să te întorc la mal ca pe barcă Sortită să
Ca o femeie despletită, neliniştea... by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/478_a_1364]
-
crede? Da! Slavă Domnului că m-a ajutat. De fapt pe toți ne-a ajutat... Doamne ce multe am văzut, ce impresionant era! Aproape de cer și de Dumnezeu. Ce sfințenie predomina peste tot. Am vizitat tot complexul Meteora. M-a uimit lucrarea lui Dumnezeu. Ne-am rugat, am lăsat acatiste, am făcut poze și treptat treptat au trecut frica și emoțiile cu care urcasem. Și iată-ne acum vizităm muzeul. Doamne ce mult mi-a placut! Ce taină mare și ascunsă
Călător în Grecia 5-15 mai 2012 Şi un buchet de poezii Dedicate Domnului Iisus Hristos Şi Maicii Domnului. In: Călător în Grecia by Maria Moșneagu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/485_a_766]