4,205 matches
-
umerilor ridicați ai lui Ordo sugerează că am transferat ceva din dansul anterior din pădure În acea cameră neclară a apartamentului nostru din Biarritz (sub ferestrele căreia, Într-o porțiune din piață Înconjurată cu frânghie, un aeronaut local, Sigismond Lejoyeux, umfla un imens balon de culoarea cremei de ouă). Apoi a apărut un ucrainean, un matematician exuberant, cu o mustață neagră și un zâmbet strălucitor. Și-a petrecut la noi o parte a iernii 1907-1908. Și el avea talentele lui, Între
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2082_a_3407]
-
an și jumătate, a atins pământul În fața plimbătoarei, strecurându-se În față din locul pe care ședea și bătând cu călcâiele pe trotuar, anticipând astfel eliberarea lui viitoare În vreo grădină publică. Un nou val evolutiv a Început să se umfle, ridicându-l treptat, din nou, de la pământ, când, la aniversarea a doi ani, a primit un Mercedes de curse, vopsit argintiu, de un metru douăzeci lungime, manevrat cu pedale dinăuntru, ca o orgă, și În acest vehicul umbla, Încoace și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2082_a_3407]
-
acasă, după tipic, votcă (alcool) cu suc de roșii. Era luni seara. M-am trezit joi dimineața, învelit cu covorul de lângă pat. Eram în pijama. Năuc, greoi, războlit, ca după un chin pustiitor. Nu mă simțeam prea rău. Picioarele se umflaseră și m-am încălțat cu o pereche de pantofi mai ușori, de vară. Era sfârșit de octombrie, plouase și până în stația mașinilor m-am și umplut de apă în încălțări. Am cumpărat ziarul, cu gestul reflex din fiecare dimineață. Atunci
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2046_a_3371]
-
Plăpânde, cu ochelari. Tipuri de tocilare suave, cu chipuri pale. În lumina încețoșată a dimineții par un fel de gladiole străvezii, aplecate duios peste pagini de carte. Mă plimb printre rânduri, cu pas târșit. Mă doare piciorul drept. Mi se umflă, se dezumflă, într-o joacă de semne. Probabil îmi vestește necazuri. Îmi plac acești tineri cuminți, tăcuți. Trec pe lângă o fată și privesc peste umărul ei. Un fel de atlas, cu poze strident colorate. Un fel de ape roșii, verzi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2046_a_3371]
-
nici măcar cu o milă, s-a trezit dispus să contemple aceeași coastă Îndepărtată, cenușie, murdară și sălbatică și a descoperit că tot ceea ce nu era mare - chiar și vaporul - era acoperit cu o mantie albă, Înghețată. Pe la mijlocul dimineții, crivățul a umflat pînzele, marea s-a Încordat, deși era calmă de-acum, iar Old Lady II a părăsit, În sfîrșit, infernul de la Capul Furtunilor și a Înaintat În Pacific, pornind Încă o dată În căutarea strașnicului șuierat al balenelor. A scos atunci harponul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2009_a_3334]
-
simțeau atrase de sălbăticia peisajului, de frumusețea lui naturală și insolitul faunei, și mai cu seamă le atrăgea foarte tare atenția prezența unei fregate care, la mai puțin de zece metri distanță și făcînd cu totul abstracție de ele, Își umfla, ca pe un imens balon, enorma gușă de un roșu splendid și strălucitor, scoțînd țipete furioase și disperate prin care Încerca să atragă atenția unei femele delicate ce zbura pe deasupra cuibului, nehotărîtă, În pofida chemării grabnice a neputinciosului Îndrăgostit. Oberlus știa
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2009_a_3334]
-
bolovanii grei și, cînd ambarcațiunea Începu să se ridice la suprafață, se apucă să scoată apa cu o găleată. Încă plină de apă, o Împinse pe mal ajutîndu-se de venirea noului flux și o goli. CÎteva coaste și scînduri se umflaseră, ieșind din cuie și făcînd ca apa să pătrundă pînă la Încheieturi, dar reuși să se descurce și să ajungă, vîslind, În ansă, pentru a o scoate pe plajă. Îi chemă atunci pe prizonierii lui, care o Întoarseră invers, lăsînd
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2009_a_3334]
-
începutul. Mi-am continuat drumul peste halat, cu o fascinație neîncrezătoare. Începând de la guler, totul era tensionat: falduri de carne înghesuite, strânse, luptându-se să se elibereze din bumbacul verde al halatului care le ținea prizoniere, împungând prin deschizături și umflându-se pe la cusături, ca niște bule de poliester rozaliu. Tot coletul acela uman era înghesuit în spațiul din spatele tejghelei, revărsându-se pe la margini în valuri de grăsime, verde în carouri, de parcă biata fată fusese îndesată acolo la fel de brutal ca piciorul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2259_a_3584]
-
acelea înalte, în stil victorian, din Marylebone și tocmai se alăturase biroului, în calitate de junior. Avea unde sta, dar în cea mai mare parte a timpului venea să locuiască la noi. Din cauza mâncării făcute de mama, așa spunea, iar ea se umfla de mândrie, și tata clătina din cap cu o disperare prefăcută, bombănind că e scos de la masă și din casă. De fapt, chiar le plăcea, neavând un fiu al lor, iar lui Charlie și mie ne convenea de minune să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2259_a_3584]
-
-mi injectez în buze niște chestie din aia - cum îi zice? - colagen sau așa cumva, da’ Sheila zice c-a citit ea în revista Heat că femeia din East Enders 1 și-a făcut așa ceva și că i s-a umflat și i s-a-nvinețit fața și că acuma nu mai poate mânca decât supă. Pe cuvânt - dacă-i așa, poate pentru mine-i un lucru bun. Cu buzele mari și doar cu supă aș arăta bine cât ai bate din palme
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2259_a_3584]
-
aveai așa mare nevoie de mine. Asta era tare mișto. Uite ce e, iubito - dacă tu-ți imaginezi că la tine a fost greu, îți dai seama cum a fost pentru mine? Negru, poponar ȘI gras??? Hei - asta-nseamnă să umfli potu’ ăl mare. Am destui prieteni, normal, da’ tu erai specială pentru mine și-am cam lăsat-o la urmă, ca să-ți zic de toate odată. Și d-asta n-am vrut să-ți trimit nici o poză, cum îmi tot
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2259_a_3584]
-
Pentru când preconizați circul ăsta? ― Pentru luni seară. În aceeași noapte veți părăsi țara. ― Cum? ― Cu un avion sanitar. Tânărul avu pentru o clipă sentimentul că se sufocă. Apoi un râs îngrozitor îi gâlgâi în fundul pieptului. Simți cum i se umflă fălcile, gata să plesnească: "E limpede! A fugit de la balamuc! Arc o logică în ce spune, de acord, dar..." ― Ai amuțit? ― Chestia asta cu avionul mi-a rămas în gât... Nu văd ce i-ar determina pe cei de la Aviasan
Bună seara, Melania. Cianură pentru un surâs by Rodica Ojog-Brașoveanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295600_a_296929]
-
spus că mă pricep! Era aniversarea individului și se gândiseră să-i facă o surpriză. ― Care individ? ― Pricepi greu, ce mai! Individul care avea cheile, adică proprietarul. Eu mi-am făcut treaba și am plecat. A doua zi m-a umflat Miliția. ― Te-au turnat ăia? ― Da. La proces, avocatul spunea că sânt nebun, așa, de kiki, dar eu n-am fost de acord. Ieși compromis dintr-o chestie ca asta. Inginerul oftă. Apucă târnăcopul și izbi cu nădejde. Simți o
Bună seara, Melania. Cianură pentru un surâs by Rodica Ojog-Brașoveanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295600_a_296929]
-
așa diliu, nu luam tramvaiul ăsta! ― Toți sîntem dilii, numai că individul merită și un premiu. Întoarse capul spre bătrînă: Nici cu baba nu mi-e rușine! Melania Lupu continua să recite, răcnind din toate puterile. Obrajii palizi i se umflau ca niște foaie, ochii îi străluceau inspirați. Ceilalți o ascultau cu inima strânsă. Mirciulică încremenise pe un scaun. Coada încovoiată, rigidă, ridica un semn de întrebare negru. Scarlat se sprijini de marginea aragazului. Își șterse fruntea și oftă. ― Dumnezeule mare
Bună seara, Melania. Cianură pentru un surâs by Rodica Ojog-Brașoveanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295600_a_296929]
-
Îi indică patru pînze: Astea le iei cu tine. Desprinse Fragonard-ul din cui apoi trecu la un impresionist francez, o natură moartă cu vaze, cărți și un scaun pe care nu stătea nimeni. * Florence Miga ținea ochii închiși. Mâinile groase, umflate de gută, se sprijineau împletite pe muchia mesei. Verigheta lată și bombată, după moda de acum 40 sau 50 de ani, îi strangula degetul. Pe mâna dreaptă purta un safir în montură bărbătească. Simți pe braț respirația șuierătoare a lui
Bună seara, Melania. Cianură pentru un surâs by Rodica Ojog-Brașoveanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295600_a_296929]
-
mea e searbădă și inutilă, că în față, la cinci sau zece pași, nu există decât mormântul. De ce mă apasă acum mai mult? De ce mă sufocă?" Simți brusc că a pierdut ceva, fără să-și dea seama ce. Plânsul îi umflă pleoapele și deschise ochii: " Aș vrea să mor." * Melania Lupu își prinse înfrigurată brațele: ― E rece... Trage fereastra. ― Treci lângă Ioniță, spuse încet doamna Miga. Noaptea nu avem căldură. Bătrâna ceru din ochi avizul lui Scarlat. Bărbatul se simțea amorțit
Bună seara, Melania. Cianură pentru un surâs by Rodica Ojog-Brașoveanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295600_a_296929]
-
40 de ani mai puțin. La turnir, asistă castelane mândre cu talii înalte și priviri îndrăznețe. Luptă și cade pentru Florence... Florence poartă un guler înalt și înfoiat cum a văzut în tablourile lui El Greco. Ioniță simte cum i se umflă inima, gata să plesnească... " E singurul prilej când pot face ceva pentru ea." * Parcurgea încăpere după încăpere, din ce în ce mai întunecat. Cercetase atent fosta sufragerie unde acum erau expuse colecții de porțelanuri fine, bibelouri delicate de Sèvres și Saxa, bergerete Rosenthal, piese
Bună seara, Melania. Cianură pentru un surâs by Rodica Ojog-Brașoveanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295600_a_296929]
-
are cu cine sta la taifas ― discutam cu el cât de tare te-ai ținut toată noaptea. N-aș fi bănuit niciodată că poți fi atât de puternic, deși colonelul mă avertizase că ești un bărbat și jumătate. Șerbănică se umflă brusc ca un balon. ― Militar! Avea ochiul format... Desigur însă că din amabilitate exagera puțin. ― Nu, nu! Acum m-am convins cu ochii mei! Miga deveni important. ― Evident, nu fac caz din asta, dar însuși maiorul Cristescu m-a felicitat
Bună seara, Melania. Cianură pentru un surâs by Rodica Ojog-Brașoveanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295600_a_296929]
-
Bătrânul clătină din cap: ― Criminalul va vorbi, domnișoară! Va mărturisi de ce a făcut-o. Nu-i mai pasă de nimic, de vreme ce va admira natura după niște gratii. ― Clar! admise Matei. Glasul nu păstra nici umbră de supărare. Iar statul ne umflă tablourile. Și ziceați adineauri că e total ramolit! ― Să luăm acum varianta cealaltă. Că nu-l descoperă. Individul care l-a aranjat pe Panaitescu pare al dracului de dibaci. ― Vor clasa dosarul și cu asta basta! Grigore Popa se lăsă
Bună seara, Melania. Cianură pentru un surâs by Rodica Ojog-Brașoveanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295600_a_296929]
-
se ține de intrigi. Adaugă în șoaptă: Moșul are o listă cu dușmanii eșalonați pe ani și epoci: antebelică, interbelică și postbelică. ― Cum așa? râse maiorul. ― A luat-o din fragedă pruncie! Îl ține minte pe unul care i-a umflat biberonul în leagăn, sau pe altul care i-a băgat praf de scărpinat pe ceafă în liceu. Nu glumesc! Îi trece în catastif și consultă zilnic decesele din România liberă. De groază! Rugați-l din curiozitate să vă arate carnețelul
Bună seara, Melania. Cianură pentru un surâs by Rodica Ojog-Brașoveanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295600_a_296929]
-
Alții dintre vânători, Cari-s mai cunoscători, Au ghicit că-i căprioară, Să și-o aibe soțioară. Nunul mare, că-i mai mare Și-i cu grija în spinare, Pe un cal frumos călare, Se ridică-n scări 75Și se umflă-n nări, 303 {EminescuOpVI 304} Face ochii roată Pe oștirea toată. Când încoace el privi Mândră floare mai zări, Dar vede că nu-nflorește Nici rodește, Că nici locul nu-i priește Și mai mult se ofilește, Pe noi șase
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
o chestie groaznică. Trec prin toate astea, mă dau peste cap să rezolv treaba, și apoi mă duc la apartamentul lui Sanford de la Mark și totul a fost... a fost absolut groaznic, groaznic. Lauren Îi povestise lui Sanford, un pic umflându-se În pene, despre escapada la Moscova pentru a face rost de butoni, dar el Îi Întrerupsese relatarea entuziastă despre Monterey la meciul de polo. —A fost atât de aiurea... de ciudat... de parcă era gelos sau ceva de genul ăsta
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1940_a_3265]
-
uscat etc. Seria de ghicitori deocheate, centrate pe tema coitului, ne sugerează în final o altă relație, de data aceasta cosmogonică : hierogamia primordială a cerului și pămîntului. Astfel, într-o ghicitoare din România se spune despre cer : Am un ceaun umflat,/ peste lume răsturnat. Iar bulgarii folosesc același termen, vrasnik, pentru „capacul cuptorului mobil” (pentru orice alt capac folosesc termenul turcesc... kapak) și pentru „bolta cerească”. Astfel de formule nu sînt însă decît o ilustrare particulară a unor imagini „clasice” din
Scutecele naţiunii şi hainele împăratului: note de antropologie publică by Vintilă Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/609_a_1340]
-
că închide geamul într-un mijloc de transport, puteai să fii sigur că e român. E o boală națională... și știi care e culmea ?”, realizează fata într-un tîrziu. „Că și pe mine mă trage curentu’ ! O dată mi s-a umflat și o ureche din cauza asta...” îmi revin în minte zeci și zeci de scene din auto buzele de navetiști din timpul comunismului, cu treizeci de grade afară și oameni claie peste grămadă înăuntru, cărora le curgea sudoarea șiroaie. Dar n-
Scutecele naţiunii şi hainele împăratului: note de antropologie publică by Vintilă Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/609_a_1340]
-
dar nu se oprea din cântat. Cânta și plângea, plângea și cânta. În acele momente ea era adevăratul Copil al Parisului, cu steagul în mână ridicat sus de tot și cu glonțul în piept, care mai dorea să-și mai umfle odată cutia toracică cu o gură de aer proaspăt, să se mai înalțe pe baricada vieții măcar pentru încă o singură clipă, după care fie ce-o fi. După asemenea momente de extaz și exacerbare a sentimentelor, ce se repetau
by ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452]