4,070 matches
-
epoci extrem de importante pentru istoria națională, dezvăluind în același timp opțiunile personale în privința unui program politic favorabil țării în cea de-a doua decadă a veacului al XIX-lea. Raportată la ceilalți cinci parametri ai hexadei, problematica articolelor eminesciene dobândește valențe noi, reflectând adecvarea conținuturilor la finalitățile demersului jurnalistic. O altă dimensiune a analizei hexadice a vizat identificarea și descrierea mijloacelor de expresie folosite de jurnalist în construirea demersului publicistic. În acest sens, remarcăm preferința gazetarului pentru mijloace precum: utilizarea paremiologiei
by MIHAELA MOCANU [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
o clarificare suplimentară a structurii și funcționalității limbajului politic eminescian. Reprezentând publicistica eminesciană ca situație semiotică caracterizată printr-un ansamblu multifactorial, ce asigură formularea și comunicarea unei informații particulare, hexada semiotică multiplică căile de definire a limbajului-obiect, imprimând nuanțe și valențe inedite semnificatului publicistic. Analiza semiozei publicisticii eminesciene este complinită de descrierea semiotică a limbajului politic eminescian, pe cele trei niveluri ale triadei morrisiene: sintaxă, semantică și pragmatică. Demersul analitic a avut în vedere coroborarea permanentă a rezultatelor și redimensionarea interpretării
by MIHAELA MOCANU [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
ale aceluiași semnificant, conferă discursului eminescian complexitate, favorizând delimitarea unor paliere multiple de constituire a mesajului jurnalistic. Niciodată izolat sau izolabil, limbajul eminescian intră în dialog cu manifestări discursive variate, resuscitând potențialul semantic al semnelor verbale și îmbogățindu-l cu valențe noi, în funcție de finalitățile discursive ale gazetarului. Ironia, unul dintre instrumentele retorice predilecte ale jurnalistului Eminescu, vine să îmbogățească caracterul polisemic al limbajului publicistic, favorizând desfășurarea vocației artistice a gazetarului. Semnificațiile mesajului jurnalistic sunt influențate și de topografia articolelor în economia
by MIHAELA MOCANU [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
explicitării și resemantizării referentului evenimențial. Astfel, densitatea de informații, de date empirice referitoare la cea de-a doua jumătate a secolului al XIX-lea, se împletește în textura articolelor eminesciene cu excursuri istorice, cu analize și glosări tematice, cu evidente valențe paideice. Instituind o grilă particulară de lectură a epocii din care face parte, jurnalistul operează selecții în densitatea referențialului politic, impunând direcții tematice cu rol de responsabilizare a opiniei publice față de actele politice ale vremii. Expresie a unui moment istoric
by MIHAELA MOCANU [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
îndoială, dat de către retorică. Dincolo de valoroasele categorii teoretice prin care fenomenele studiate pot fi surprinse și prezentate în mod adecvat, retorica este și arta care se ocupă de examinarea discursurilor în strânsă conexiune cu contextele sale (sociale, istorice, politice etc.), valență care se pliază foarte bine pe caracteristicile discursurilor postmoderne, care, după cum am observat deja, presupun relația postmodernism postmodernitate. Chiar dacă absența unei definiții satisfăcătoare pare a fi o altă trăsătură a postmodernului, acesta poate fi totuși descris sub forma unor practici
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
potrivite în mod corespunzător. Procedeul caleidoscopului sau cel al palimpsestului se regăsesc în straturile scriiturii actuale pentru a stimula receptorul la o recontextualizare perpetuă. Alături de acestea, hipertextul (o scriere în spații cu multiple posibilități) se poate înscrie ca o altă valență a scriiturii postmoderne. Aceste proceduri pot fi ușor detectate în scrierile filosofilor postmoderni, în special ca o consecință a refuzului discursului totalizator și a structurii ascunse a sensului. 3.4. Buclă concluzivă Ceea ce pare a caracteriza societatea contemporană este creșterea
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
care îi alcătuiesc de acum mediul ambiant. Consumul și spectacolul său au efecte asupra subiectivității și valorizării, care sunt supuse constant orientării date de exigențele sale sau ale comunicării de masă. Începând de la Heidegger încoace, cotidianul a început să capete valența unei probleme filosofice, fiind inventat, reinventat sau perceput din perspectiva sublimului 376. Având în proximitatea sa teoretică reflecțiile profesorului său din Critica vieții cotidiene, Baudrillard nu va face un elogiu cotidianității, ci va încerca să descrie condiția generală a subiectului
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
nu îl reflectă; el ar exprima mai curând transformarea sa proiectată drept posibilă în numele filosofiei"377. Deoarece cotidianul survine de cele mai multe ori ca amestec (hybris), o "filosofie a cotidianului" include în sine un echivoc; Lefebvre pare a-i acorda doar valența de reflecție despre cotidian, excluzând-o într-o anumită măsură pe aceea de filosofie care aparține cotidianului și este conținută în el378. La fel ca Lefebvre, Baudrillard va reține o accepțiune a cotidianului ca produs al diferitelor activități, de cele mai multe
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
ale stilului utilizat de către Baudrillard și ale procedeelor retorice folosite în vederea alcătuirii unei scriituri care să semnifice în sine caracteristicile Americii despre care vorbește. Astfel, Baudrillard pune la lucru pentru o scriitură ce îmbină aparențele unui jurnal de călătorie cu valențele unui eseu cu implicații antropologice și filosofice, un vocabular extrem de variat al spațiului, vitezei, senzațiilor etc. Utilizând un limbaj deopotrivă poetic și lucid, Baudrillard își anunță dintru început scopul căutarea și descrierea "Americii siderale, cea a libertății zadarnice și absolute
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
cheamă, adesea, diferențe "doar filosofice"" (Richard Rorty, Contingență, ironie și solidaritate, trad. și note de Corina Sorana Ștefanov, Editura All, București, 1988, p. 126). În ceea ce privește raportarea la noțiunile de public și privat, Habermas ar dori, de pildă, o artă cu valențe preponderent publice (în acest sens apără un tip de artă modernă care să asigure o serie de efecte cognitive și morale benefice sau să explice condițiile vieții), în timp ce Rorty valorizează perspectiva privată a libertății umane (cu legături, de pildă, între
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
solidaritate, pp. 124-129. 316 Tocmai pentru că realizează distincția public privat, Rorty nu simte nevoia (habermasiană) de a considera desconstrucția ca instrument social, de rezolvare a problemelor cu relevanță publică, ci ca pe un demers care poate fi "util" doar în valențele sale private. Rorty sugerează astfel că Habermas universalizează dorința sa ca orice discurs sau teorie să contribuie în mod direct la dezvoltarea socială. Rorty îl interpretează pe Derrida ca pe un ironist, iar pe "admiratorii" săi (Culler, de Man) drept
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
LEXICO-GRAFICE....... ÎI.1. Demers didactico-terapeutic specific perioadei preabecedare.............................. ÎI.2. Demers didactico-terapeutic specific perioadei abecedare.................................. ÎI.3. Demers didactico-terapeutic specific perioadei postabecedare............................. CAP. III SUGESTII DE ACTIVITĂȚI DE ÎNVĂȚARE PENTRU FORMAREA ABILITĂȚILOR DE COMUNICARE................................................................... III.1. Tipuri de exerciții și valențele lor terapeutice pentru formarea abilităților de comunicare orală.......................................................................................... III.2. Jocul didactic-activitate principala de învățare la copilul cu dificultăți de învățare.... III.3. Procedee didactico-terapeutice utilizate pentru exersarea abilităților de comunicare orală și scrisă.............................................................................................. III.4. Sugestii pentru realizarea activităților
Copilul cu dificultăţi de învăţare - Comportamentul lexic şi grafic by Raus Gabriela () [Corola-publishinghouse/Science/742_a_1231]
-
metodă este utilizată în activitățile de familiarizare a elevilor cu propoziția, cuvantul, silaba, sunetul. În contextul învățământului integrat și al celui special, această metodă este utilizată preponderent în toate activitățile de educare a limbajului. Dată fiind importantă ei, trebuie punctate valențele didactico-metodice ale demersului de analiză și sinteză fonetica. Metodă fonetica analitico-sintetică de bazează pe o particularitate a limbii române, în care scrierea se realizează în același fel cu pronunția, adică scriem așa cum pronunțam (există și unele excepții). Acesta metodă are
Copilul cu dificultăţi de învăţare - Comportamentul lexic şi grafic by Raus Gabriela () [Corola-publishinghouse/Science/742_a_1231]
-
imitație. Copiii experimentează jocuri de rol la care participă cu plăcere și acestea contribuie la exersarea exprimării și îmbogățirea vocabularului activ. 33 CAPITOLUL III SUGESTII DE ACTIVITĂȚI DE ÎNVĂȚARE PENTRU FORMAREA ABILITĂȚILOR DE COMUNICARE III.1. TIPURI DE EXERCIȚII ȘI VALENȚELE LOR TERAPEUTICE PENTRU FORMAREA ABILITĂȚILOR DE COMUNICARE ORALĂ Comunicarea lexicografica este strâns legată de evoluția limbajului oral, a gândirii, personalității copilului cu dificultăți de învățare, prin urmare, o proiectare atentă a unor conținuturi / activități de învățare trebuie să se bazeze
Copilul cu dificultăţi de învăţare - Comportamentul lexic şi grafic by Raus Gabriela () [Corola-publishinghouse/Science/742_a_1231]
-
Interesul pentru cunoașterea realităților lumii în care trăim și mai ales a zonelor de atracție turistică de pe planeta noastră devine din ce în ce mai mare în perspectiva unei lumi în care globalizarea capătă noi valențe, aceste aspecte interesând deopotrivă nu doar specialiștii interesați în fenomenul turistic sub toate aspectele sale ci și oameni cu cele mai variate vârste și preocupări, dornici de a practica geoturismul. Materialul de față se adresează în primul rând studenților Facultății
CENTRE ȘI REGIUNI TURISTICE, PARTEA I AMERICA ȘI EUROPA by Daniela Larion () [Corola-publishinghouse/Science/552_a_1086]
-
ales mecanismul. Textele despre literatura universală prefațează, într-un fel, soluția viitorului. Creațiile individuale, profund originale, își pot găsi corespondențe și termeni de comparație, oriunde în spațiul literaturii universale, inclusiv orientale, exotice etc. De abia în această ipoteză, virtualitățile și valențele universale ale oricărei creații individuale naționale, din orice literatură a lumii, pot fi într-adevăr puse în lumină și valorificate din plin. Ipoteză aparent îndrăzneață, dar pe care tendința globalizării dusă până la capăt o poate face posibilă. Textul-cheie este Literatura
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]
-
câteva cuvinte un proces Întreg de realizări, de aspirațiuni, de Îndemnuri. Nu printr-o transcriere brută a lozincii ca atare se poate crea imaginea poetică a noii realități, ci printr-o recreare artistică prin care lozinca e ridicată la Înalte valențe poetice. Acest fel de lozincă Îl vom găsi În poezia lui Maiakovski: «Adevăratul poet ațâță dintr-o scântee focul cunoștințelor limpezi». O banalizare a lozincii, În poezie, bagatelizează efortul creator al clasei muncitoare, cuceririle proletariatului, clocotul vieții noi, socialiste. Și
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
în realizarea condiției umane. Definită inițial de către Academia Franceză în 1966, ca „Știința prelucrării raționale, îndeosebi prin mașini automate, a informației, considerată ca suport al cunoștințelor umane și al comunicărilor în domeniile tehnice, economice și sociale”, informatica a căpătat noi valențe pe măsura extinderii domeniilor sale de utilizare. Definițiile propuse accentuează asupra caracterului pluridisciplinar, complex al acestei științe. Astfel, la o conferință internațională din 1978 privind strategiile și politicile în informatică, sa adoptat următoarea definiție: „informatica cuprinde domeniile legate de proiectarea
APARATE ŞI DISPOZITIVE UTILIZATE ÎN ACTIVITATEA DE EDUCAŢIE FIZICĂ ŞI SPORT CURS – STUDII DE MASTERAT by CĂTĂLINA ABABEI () [Corola-publishinghouse/Science/279_a_493]
-
posedă aceeași grupare de atomi pe care biocatalizatorul le recunoaște. Fiecare enzimă prezintă un mecanism particular de acțiune ceea ce explică marea varietate a reacțiilor biochimice și ordonarea strictă a acestora. Fixarea substratului este determinată probabil de structura ionică și de valențele secundare; anumite zone de molecule proteice prezintă o astfel de configurație a sarcinilor electrice sau grupelor reactive, încât molecula de substrat este fixată de enzimă. Această porțiune a enzimei constitue în același timp centrul activ care este responsabil de cataliza
(Co)polimeri reticulaţi obţinuti prin polimerizare în suspensie by Ion Bunia () [Corola-publishinghouse/Science/743_a_1455]
-
1980; Îngerul negru, București, 1981; Alertă în munți, București, 1982; Pământ, pământ..., București, 1983; ed. I-III, București, 2001; Șase nopți și șase zile, București, 1984; Lada de companie, București, 1997; Cazul „Hildebrand”, București, 1998; Lumini și umbre, București, 1999; Valențele ontologiei estetice a literaturii și artei, București, 2001; Argus, I-III, București, 2002. Repere bibliografice: Mihail Petroveanu, „Nopți înfrigurate”, GL, 1958, 3; Georgescu, Încercări, II, 158-163; Perpessicius, „Nopți înfrigurate”, LCF, 1958, 6; Ov. S. Crohmălniceanu, „Nopți înfrigurate”, VR, 1958, 3
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288134_a_289463]
-
aparte revine studiului primelor secole ale creștinismului în teritoriul dintre Dunărea de Jos și Marea Neagră. În afara menționatelor volume, circumstanțiate istoriei Dobrogei, părintele-profesor Runcan a relevat într-un altul (apărut în 2006), de elevată scriitură - cum sunt, în general, lucrările domniei sale -, Valențele universale ale creștinismului dobrogean în primele șase secole; este o carte ce surprinde - pe baza unei documentații ce-l indică drept un veritabil om al cărții în agutenberghiana eră a Internetului -, capacitatea sa de a conexa valoric evenimente și acțiuni
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
a sufletului său entuziast și reprezintă un act de o importanță majoră pentru istoria ecumenicității patristice. Sfântul Niceta are posibilitatea de a compara cele două spiritualități - occidentală și orientală - fapt deosebit de semnificativ pentru vremea noastră preocupată de ideea ecumenicității. III. Valențe doctrinare ecumenice în opera teologică a Sfântului Niceta de Remesiana Avem puține știri despre viața și activitatea Sfântului Niceta de Remesiana, furnizate, succint, de Ghenadie de Marsilia († 492-505), Cassiodor († cca. 583), papa Inocențiu I († 417) al Romei și episcopul Germinius
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
atunci când afirmă că Biserica păstrează neschimbată învățătura creștină. De asemenea, el citează frecvent pe Sfinții Apostoli în sprijinul argumentării sale, îndemnându-i pe credincioși să rămână ancorați în Tradiția apostolică. Conchidem că, Sfântul Niceta de Remesiana, prin activitatea și prin valențele doctrinare ale operei sale teologice, devine o sursă de inspirație pentru mișcarea ecumenică actuală. La temelia învățăturii teologice și a activității sale misionare și pedagogice a stat dragostea nemărginită față de Dumnezeu și față de oameni. El a promovat ideile de pace
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
-o totodată unei serioase critici. Cassian realizează prima încercare mai extinsă de analiză critică a nestorianismului în această parte a Europei și, un pas înainte în teologia de limbă latină a secolului al V-lea, în felul acesta confirmându-și valența universală a teologiei sale. Opera cuprinde un material biblic și patristic bogat, analize interesante, utilizate într-un stil viu și atrăgător. Numele lui Nestorie nu e pomenit și nu apare în text, deși autorul se adresează aproape tot timpul ereziarhului
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
o activitate absolută a spiritualității Sfântui Cassian pentru teologia creștină universală. Sub formă de sentințe monastice, traduse în grecește, o parte din operele Sfântului Cassian s-au răspândit prin acele Apophtegmata Patrum în toată lumea creștină, ceea ce demonstrează încă o dată valența sa universală. Patriarhul Fotie, prin scrierile sale, amintește că, înainte de secolul al X-lea, existau traduceri grecești prescurtate care, acopereau și lipsurile lumii creștine de limbă greacă (s-au găsit rezumate ale Convorbirilor duhovnicești a II-a și a VII
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]