43,214 matches
-
patul de petale, Să dormi și să visezi la nopți și zile, Care s-aducă-n locurile tale Acea iubire cu trăiri subtile. CIREȘE ( rondel ) de Leonte Petre Să-ți pun cireșe la urechi, Să ai cei mai frumoși cercei; Când vine vara știu că vrei Să fim pereche-ntre perechi. Venit din nou din timp preavechi Același simplu obicei: Să-ți pun cireșe la urechi, Să ai cei mai frumoși cercei. Chiar dacă dorurile-s vechi, În jar mai pâlpâie scântei, Aprinse-n
MACI CU CIRESE de LEONTE PETRE în ediţia nr. 1614 din 02 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377193_a_378522]
-
un lucru este sigur, fiecare gustă eternitatea prin dragostea maternă. Atât de infinită este iubirea unei mame, încât te însoțește pretutindeni și nu apune niciodată. Mama, ghiocelul, primăvara, luna lui mărțișor simbolizează viața, începutul bucuriei. Geto-dacii aveau doar două anotimpuri, vara și iarna, iar anotimpul bucuriei, a soarelui, a vieții începea în prima zi a lunii martie, atunci serbau și începerea unui nou an. Primăvara este anotimpul în care viața își arată lumina, iar omul simte transformarea naturii până în universul lui
ALCHIMIA PRIMĂVERII de ANA CRISTINA POPESCU în ediţia nr. 1528 din 08 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377185_a_378514]
-
cerul Cu furtuni în noapte Și tot mirosul nostru Ne pleacă în poeni Dar în sălbăticia asta De sentimente oarbe Nu doar culoarea Ne dă puteri sporite Ci însăși alergarea Sălbatică din vânturi Ne face mișcătoare Ne umple în crânguri vara Pădurile cu muguri Poienile romantic Cu flori și ierburi nalte Sălbatice mirosuri Și gusturi parfumate Din care se adapă zâmbind Un trecător ....................................................... Vezi June blând Sălbatic ni-îi mirosul Creștem doar pe răzoare Și avem gust de ierburi Cu visele
FLOARE SĂLBATICĂ de ANGHEL ZAMFIR DAN în ediţia nr. 1614 din 02 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377195_a_378524]
-
S-alerg nebun prin lan de grâu, Mi-e dor să trec înot un râu. Mi-e dor să sar într-o băltoaca, Să ies cu prietenii la joaca, Să stăm până târziu afară, Mi-e dor de zgomotul în vară. Mi-e dor de basme și povești, Să zbor prin lumile cerești, Să mă trezesc chiar de Ajun, Mi-e dor să cred în Moș Crăciun. Mi-e dor de tot și n-am regrete, Nimic n-aș șterge cu
IONICĂ DRAGOMIR [Corola-blog/BlogPost/377140_a_378469]
-
S-alerg nebun prin lan de grâu,Mi-e dor să trec înot un râu.Mi-e dor să sar într-o băltoaca,Să ies cu prietenii la joaca,Să stăm până târziu afară,Mi-e dor de zgomotul în vară.Mi-e dor de basme și povești,Să zbor prin lumile cerești,Să mă trezesc chiar de Ajun,Mi-e dor să cred în Moș Crăciun.Mi-e dor de tot și n-am regrete,Nimic n-aș șterge cu
IONICĂ DRAGOMIR [Corola-blog/BlogPost/377140_a_378469]
-
primii pași, ce i-am făcut în viață, Cu siguranta, tu acolo-ai fost de față. Bunica mea, ca ziua luminată, Când mă vedeai, de fiecare dată, La ușă blocului, chiar sus pe scară, Cu brațele deschise, la început de vară. Bunica mea, cu vocea ta suava, Strigai la noi, ținând în mână-o tavă, Eclere, cornulețe și ceva plăcinte, De ne lașai pe toți, fără cuvinte. Bunica mea, cu mersul tău domol, Eu am simțit în mine-așa un gol
IONICĂ DRAGOMIR [Corola-blog/BlogPost/377140_a_378469]
-
primii pași, ce i-am făcut în viață,Cu siguranta, tu acolo-ai fost de față.Bunica mea, ca ziua luminată,Când mă vedeai, de fiecare dată,La ușă blocului, chiar sus pe scară,Cu brațele deschise, la început de vară.Bunica mea, cu vocea ta suava,Strigai la noi, ținând în mână-o tavă,Eclere, cornulețe și ceva plăcinte,De ne lașai pe toți, fără cuvinte.Bunica mea, cu mersul tău domol,Eu am simțit în mine-așa un gol
IONICĂ DRAGOMIR [Corola-blog/BlogPost/377140_a_378469]
-
opera către Miramoț, care exclamă plăcut impresonată: -Mi-ai oferit portretul tău?! O floare desăvârșită! -Mă bucur că-ți place... Apoi, condescendentă excesiv în scop terapeutic, i se adresă colegului : -Papa, ce să-ți zic, cel mai greu era cu legumele. Vara mă luptam din greu să-l vitaminizez. Singura cale era să-i încropesc vreo bicicletă din roșii, ardei și morcovi. Și, cum se-ntâmpla să-și dorească una, zilnic dimineața ori seara, primea o roșie travestită în biciclu; două felii
CAP.6 de ANGELA DINA în ediţia nr. 1647 din 05 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377157_a_378486]
-
trupului vioară, cresc lăstarii noii vieți, După truda unei zile porți cununi în dimineți. Cu smerenie, bunătate, pentru toți cei dragi alergi Și în orice-mprejurare cauți pe toți să-i înțelegi. Cand sărutul ți-este foc te asemuiesc cu vară, De te doare plâns de fluturi,esti la fel ca primăvară, Daca ploile amare strivesc frunză, te-ntomnezi, Porți victoriile luptând, învingi ierni și nu cedezi. Ai talanți nenumărați, esti izvor de apă vie, Plămădita din a rânii dragostei împărăție, Un
BINECUVÂNTATĂ FEMEIE de INES VANDA POPA în ediţia nr. 1528 din 08 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377234_a_378563]
-
prin locuințele oamenilor și le lua tot ce găsea și le vindea în tancioc. Nu trecu mult după învălmășala asta că începură avioanele să urle , un urlet greu de oțel, ieșit parcă din fundul pământului. În tăcerea acelei zile de vară care se așternuse peste tot, urletul lor era însăși moartea strecurată în sufletul fiecăruia. și Praporică trist cu capul în jos : ,,Astăzi s-or duce spre Ploiești, dom’ sergent ! ne-or ierta dom’ sergent”, -repeta el cu capul pe cer
VALIZA CU BANI, FRAGMENT DIN ROMANUL PRIVEGHIUL de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1614 din 02 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377199_a_378528]
-
Și noapte, cu stele-nvelite-n sineală, Ce-aleargă prin a vieții vâltoare Când pământul cade-n toropeală. Ți -aduc prinos seve blânde și moi Cu-nmugurirea ce vine-n primăvară, Și-un trubadur ce căntă prin zăvoi Până când se-ofilește floarea de vară. Ți- aduc prinos trupul de sub haină, Să -l atingi cu mâna ta fierbinte Dar cum te știu semeață și vicleană Îmi dai speranțe neîmplinite .. Căci numai tu poți, binevoitoare, Să unești în suflet tot ce-i voluptos, Ce dacă -mi
IUBIRE, EU ÎŢI ADUC PRINOS de ELENA NEGULESCU în ediţia nr. 1528 din 08 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377251_a_378580]
-
să plece cu uratul de sărbători sau pe la porțile fetelor de măritat, ca să le fluiere ori să le doinească. Troița era suflet în sufletul satului acela! Și nimeni nu și-ar fi putut imagina satul fără aceasta. Dar într-o vară trăiseră spaima că s-ar putea să rămână fără odorul lor! Fusese o zi de august. Căldura mușcase săptămâni. Nici o ploaie nu căzuse de la venirea primăverii. Satul mirosea a frunză arsă. Fântânile secaseră. Oamenii seceraseră grâul. Se temeau să nu
TROIŢA de ANGELA DINA în ediţia nr. 1528 din 08 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377250_a_378579]
-
Dar până ne-om vedea la "Gală", vă dau un "Tele-Mărțișor !" De sub pământul geruit, din frunze verzi iese ușor Un clopoțel al purității : Ghiocelul-Mărțișor ! Ce ne anunță clopoțind, că sosește primăvara ! O uvertură-a "simfoniei" (care-o dorim să vină) : vara ! Pe revere-n plin contrast, lângă doritul Mărțișor, Ghiocelul ne șoptește : n-aș fi făr' de Creator ! Eu vă urez să aveți parte, de "primăvară"-n viața voastră Să vă deschideți către Ceruri, sufletul, ca o fereastră ! "Primavera" sau "BECHA
GHIOCELUL-MĂRȚIȘOR ! de PAULIAN BUICESCU în ediţia nr. 1518 din 26 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377265_a_378594]
-
să ștergi vânt/ Pe cerul prea scrobit din niciodată/ Și să-ncastrezi trăirea în cuvânt”. (Să scrii) Aura Popa creează un joc inedit în care conferă sensuri nebănuite cuvântului și formelor cuvântului. Astfel, cuvântul încearcă să se dezlănțuie în anotimpul verii, iar iubirea scrie cu durere și temeri o prefață. Chiar verbele pot rămâne pustii, fără puterea de a transmite mesajul și secate de sens. „Virgule de geruri” și „cratime de vifor” întăresc ideea unei lumi interioare reci, care aspiră la
AURA POPA, ÎN VÂLTORILE INIMII de ALEXANDRA MIHALACHE în ediţia nr. 1528 din 08 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377253_a_378582]
-
pustii, fără puterea de a transmite mesajul și secate de sens. „Virgule de geruri” și „cratime de vifor” întăresc ideea unei lumi interioare reci, care aspiră la împlinire: „Nu știi ce vrei! Te-agăți cu mâini de gheață/ De marginile verii din cuvânt,/ Dar scrii prăpăstii zilnic în prefață/ Și-apoi arunci cu țipete în vânt/ Ca încrustarea lui să te întoarcă/ Din nou în iarna ta de răzgândiri/ Să-ți ningă iar cu dacă și cu parcă/ Pe buzele rostirii
AURA POPA, ÎN VÂLTORILE INIMII de ALEXANDRA MIHALACHE în ediţia nr. 1528 din 08 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377253_a_378582]
-
să le scuture în văzduhul speranței, unde doar “vântul nerăbdării” le-ar putea scutura: „Cu păpădii am tatuat poeme/ Și în văzduhul tău le-am scuturat/ Dar vântul nerăbdării prea devreme/ Le-a risipit și nici n-ai observant”. (În vară...) Lumina înseamnă iubire, o cale spre senin unde își adună visele spre a simți “cerul tremurând”: „Îmi ești lumină și popas în toate,/ Nu mai respir decât cu tine-n gând/ Când număr pași pe străzile pavate/ Cu vise, îmi
AURA POPA, ÎN VÂLTORILE INIMII de ALEXANDRA MIHALACHE în ediţia nr. 1528 din 08 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377253_a_378582]
-
copleșește se contopesc în dorința de a fi văzută “în orice siluetă” și așteptată cu marea în “valuri de îmbrățișări”: „De mine vreau să-ți amintească ploaia/ Când îți mângâie chipul răvășit/ Să-ți șiroiesc prin gânduri iar văpaia/ Acestei veri, în care ne-am iubit// Să nu se stingă-n tine niciodată./ În orice siluetă să mă vezi/ Și să tresari de fiecare dată/ Sperând că-s eu. Pe-un țărm să te așezi// Și să aștepti să mi se
AURA POPA, ÎN VÂLTORILE INIMII de ALEXANDRA MIHALACHE în ediţia nr. 1528 din 08 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377253_a_378582]
-
prin vreme/ Sau port povara altei veșnicii”. (Străini) Un tablou mirific al iubirii desăvârșite nu poate fi exprimat decât prin dansul în ploaie. Așa cum este și iubirea de altfel, un dans al simțurilor în muzica eternității, o ploaie caldă de vară. Evadarea spre absolut, zâmbetul de fericire, emoția care se aprinde , toate valsează în simfonia celei mai curate iubiri: „Dansam în ploaie. Mă priveai zâmbind/ Cum îmi țineam umbrela bucuriei/ Deschisă peste umbră. Chicotind/ Te-ademeneam în lumea nebuniei.// Dansam în
AURA POPA, ÎN VÂLTORILE INIMII de ALEXANDRA MIHALACHE în ediţia nr. 1528 din 08 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377253_a_378582]
-
trăsături fine, angelice - de o frumusețe exotică. Ramona era o brunetă cu părul lung și negru ca pana corbului, ce-i cădea pe umerii săi drepți, ca valurile mării înspumate peste diguri, cu ochii săi albaștri ca seninul cerului de vară, mijlocelul subțire ce-i trăda fragilitatea fizică. Săndica avea o frumusețe provocatoare, reamintind de madamele de odinioară, cu felinare roșii la porți. Întorceai capul după ea, însă nu pentru a o lua acasă să-ți întemeiezi o familie, ci pentru
CAP. I de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1528 din 08 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377258_a_378587]
-
să facă? Să mai colinde? Cel mai cuminte lucru ar fi plecarea acasă. Doar blocul lor, uite-l acolo, la vreo două sute de metri. Am cheia la gât, descui și intru în apartament. A mai fost în situația asta în vară când frații ei jucau fotbal și ei i se făcuse foame. Mami era la serviciu. La fel ca acum, ăl mare, i-a agățat cheia de gât și i-a spus scurt: -Ți-e foame? Uite cheia și...valea! Nu înțelesese
FLORICICA MAMEI-3 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1442 din 12 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/382042_a_383371]
-
ar petrece, oare, În ochii tăi ascunși după surâs? Și de ți-aș spune despre a mea ursită, Mi-ai spune că avem același vis? De te-aș iubi, ar înflori un crin, În sufletu-ți - mister în miez de vară? Ai scrie, oare, tandru cu suspin, Iubirea sacră pe a lui petală? De te-aș iubi, ai întona plăcut, În inimă-ți acorduri de chitare, Înveșnicind secunda de-nceput, Nopțile privind spre carul mare? De te-aș iubi, ai înțelege
DE TE-AŞ IUBI de MARINA GLODICI în ediţia nr. 2000 din 22 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/382131_a_383460]
-
dragostei ce te-ar susține? Care pătrunde în inimi și-n simțire, Pecetluindu-ne întreaga veșnicie? Baia Mare, 19 iunie 2016 Nedumerire Stele sărută fruntea nopții-n taină. Pe cer cununi de aștri luminând... Se-ntreabă unde-om fi în astă vară, De nu ne văd plimbându-ne zâmbind. Se miră florile din parcuri și din zare, Unde sunt iubirile ce-au fost... Și dacă s-au pierdut într-o uitare, Dorința de-a trăi și de a simți frumos. Chiar ploile
DE TE-AŞ IUBI de MARINA GLODICI în ediţia nr. 2000 din 22 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/382131_a_383460]
-
UNUI CĂLĂTOR Iubite călător, când toamna plânge Îngăduie-mi să te sărut dacă-ai să pleci, Căci altfel lacrimile mele n-or ajunge Să pot să plâng c-am să te pierd pe veci. Fecioară toamnă pură abia născută Din vara dusă să-nțelegi c-aș vrea, Când prea târziul nostru ciocăni-va-n ușă Cu ochii tăi și-n hohot să-i plâng venirea sa. Vreau lacrimi să-mi trimiți c-o viață înainte, Iar foșnetul de frunze când s
IUBIREA UNUI CĂLĂTOR de ANGELA MIHAI în ediţia nr. 1983 din 05 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/382141_a_383470]
-
iremediabilă. Opriți Istoria - cobor la prima, Opriți la stația Doamne-ferește! ............................ C-o moarte toți suntem datori. Și iată! Ceru-i despicat! Dar nu-i totuna leu să mori Ori câine-nlănțuit. Și tu vrei să fiu cuminte? Amurg de toamnă violet... Vara noastră se va sfârși Când galben de tot va fi. Iar a tăcea toți lașii știu Din ceruri până-n iad. Ploaia care va veni Le va potopi pe toate! Un înger în fântâna durerilor mai plânge Singur, singur, singur. Se
PARTEA A III-A de FLORIN T. ROMAN în ediţia nr. 1983 din 05 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/382140_a_383469]
-
nume: Radu Pădureanu, afirmând că omul în cauză o cunoaște și o iubește. Că se vor întâlni cândva, atunci când va trebui. Toate aceste momente se legau de altele și mintea Lorenei era pusă la grea încercare. În ultima vacanța de vară fusese pe acasă, la Slatina și la bunica sa, la țară. Un vecin îi povestise că a fost căutată de un călugăr, pe nume Nicodim. Pe de altă parte, bunica îi povestise că sosise un călugăr la poarta sa, pe
ROMANUL VIEȚII ÎN TRILOGIA ”DESTIN” de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 2017 din 09 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/382110_a_383439]