10,104 matches
-
aduc concursul instituții de cercetare științifică sau organisme guvernamentale (L. Bone și J. Simon, G. Wells, S.E. Gollan și C. Eisdorfer, M. Breed, M.R. Chaumont, G. Daumezon, N. Speiger, M. Dubost, Fr. Damon, W. Warren). Asistăm astăzi la organizarea unei vaste rețele de instituții și de organizații medico-sociale, științifice, terapeutice sau de protecție, precum și a unor organisme guvernamentale specializate: ONU, OMS, UNICEF, CWOIH, societăți de patronaj, centre de postcură, servicii de reclasare socială, Liga pentru sănătate mintală etc. Terminologia utilizată pentru
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
de învățământ, parcurgem principalele tipuri de lecții, pentru a ajunge în final la niște modele orientative de planificări calendaristice și proiecte ale unităților de învățare. Acest material este o viziune proprie asupra proiectării didactice, ce are la bază acumularea unui vast bagaj informațional dobândit în aproape zece ani de activitate școlară în mijlocul elevilor de liceu și poate constitui un punct de plecare în realizarea proiectelor didactice, ce pot fi ulterior dezvoltate după propriul punct de vedere al fiecărui cadru didactic. II
Proiectarea Didactica Informatica by Ariadna-Cristina Maximiuc () [Corola-publishinghouse/Science/370_a_588]
-
are rolul de a oferi o imagine de ansamblu asupra unei discipline sau a unui capitol și de a sensibiliza elevii în scopul eficientizării repetării noilor conținuturi; lecția prelegere, practicabilă doar la clasele liceale terminale, când conținutul de predat e vast, iar puterea de receptare a elevilor e foarte mare; lecția seminar: presupune dezbaterea unui subiect în timpul orei pe baza studierii prealabile de către elevi a unor materiale informative; se realizează, de asemenea, la clasele mai mari, când nivelul de pregătire și
Proiectarea Didactica Informatica by Ariadna-Cristina Maximiuc () [Corola-publishinghouse/Science/370_a_588]
-
de învățământ, parcurgem principalele tipuri de lecții, pentru a ajunge în final la niște modele orientative de planificări calendaristice și proiecte ale unităților de învățare. Acest material este o viziune proprie asupra proiectării didactice, ce are la bază acumularea unui vast bagaj informațional dobândit în aproape zece ani de activitate școlară în mijlocul elevilor de liceu și poate constitui un punct de plecare în realizarea proiectelor didactice, ce pot fi ulterior dezvoltate după propriul punct de vedere al fiecărui cadru didactic. II
Proiectarea didactică by Ariadna Cristina Maximiuc () [Corola-publishinghouse/Science/371_a_1366]
-
are rolul de a oferi o imagine de ansamblu asupra unei discipline sau a unui capitol și de a sensibiliza elevii în scopul eficientizării repetării noilor conținuturi; * lecția prelegere, practicabilă doar la clasele liceale terminale, când conținutul de predat e vast, iar puterea de receptare a elevilor e foarte mare; * lecția seminar: presupune dezbaterea unui subiect în timpul orei pe baza studierii prealabile de către elevi a unor materiale informative; se realizează, de asemenea, la clasele mai mari, când nivelul de pregătire și
Proiectarea didactică by Ariadna Cristina Maximiuc () [Corola-publishinghouse/Science/371_a_1366]
-
pot sesiza tocmai aceste simplificări efectuate. Un obiectiv important al lucrării este evidențierea importantei cercurilor de fizica pentru aprofundarea studiului de către elevi. Lucrarea nu a avut scopul de a expune la fel de detaliat toate aspectele legate de subiect, care este extrem de vast. Încă o data, subliniez ca rolul lucrării este de a face accesibila elevilor din învățământul gimnazial prezentarea unor aspecte tot mai complexe din acustica si aplicabilitatea lor practica. Mulțumiri Doresc sa aduc mulțumiri d-lui profesor doctor docent Mircea Sanduloviciu, coordonatorul
OSCILAȚII MECANICE by AURORA AGHEORGHIESEI () [Corola-publishinghouse/Science/344_a_618]
-
În ultimele decenii a existat o preocupare constantă În istoriografia occidentală <ref id="1"> 1 Amintim doar câteva lucrări din vasta bibliografie occidentală cu privire la tema avută În vedere: Michael Hughes, Diplomacy before the Russian Revolution. Britain, Russia and the Old Diplomacy 1894-1917, Londra, 2000; Raymond A. Jones, The British diplomatic service 1815-1914, Ontario, 1983; Очерки истории Министерства Иностранных дел России, И
DIPLOMAȚI RUŞI LA CURTEA REGELUI CAROL I. In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by ADRIAN-BOGDAN CEOBANU () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1261]
-
argumentarea rolului pe care îl joacă asistenta medicală în echipa medicală într-un cabinet stomatologic devenind astfel un colaborator prețios pentru realizarea actului medical. Lucrarea beneficiază de o prezentare într-o manieră clară, logică, bazată pe o documentare teoretică extrem de vastă. Consider că este de mare importanță ca activi tatea de rutină într-un cabinet stomatologic să se axeze pe doi poli: medic și asistentă medicală, aflați într-o interdependență specială, rezultatul fiind asigurarea confortului și siguranței pacientului precum și realizarea unui
ASISTENTA MEDICALĂ ÎN ECHIPA STOMATOLOGICĂ. In: Asistență medicală în echipa stomatologică by Kamel Earar () [Corola-publishinghouse/Science/293_a_590]
-
seamă din budoarul Reginei, priveliștea se întindea pe o minunată panoramă: “Fagii și brazii - scrie Regina - pare că voiesc să intre în casă la noi”. <footnote Mite Kremnitz, op. cit., p. 127 footnote> Din atelierul Mariei Sale Regina Elisabeta văzul cuprindea vasta panoramă a vâlcelelor înverzite, întinzându-se până în zarea depărtată a Negoiului. “Carul cu boi” și “Ciobanul” lui Grigorescu, nedespărțiți tovarăși ai Reginei poete, rămași neclintiți la locul lor de cinste, ca simbol al țăranului român împlineau maiestatea sub care se
CASTELUL REGAL PELEŞ (1875-1916) by POPA GABRIELA KARLA () [Corola-publishinghouse/Science/497_a_730]
-
Femeie, iată fiul tău”, F, 1983, 6; Ciocârlie, Eseuri, 41-76; Paleologu, Alchimia, 121-125; Vlad, Lectura rom., 233-246; [Sorin Titel], CC, 1984, 1-2 (număr special); Florin Manolescu, Eine repräsentative Form der rumänischen Gegenwartsprosa: der Raumroman, CREL, 1984, 3; Lucian Raicu, Un vast ciclu romanesc, RL, 1984, 38; Cristea, Modestie, 177-182; Raicu, Fragmente , 325-329; Simion, Scriitori, III, 529-550; Vasile Popovici, O epopee a intimității, O, 1985, 33; Liviu Petrescu, Vedenile călătorului, VR, 1985, 12; Un scriitor pentru eternitate: Sorin Titel, Reșița, 1985; Ungureanu
TITEL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290200_a_291529]
-
au fost dezbaterile la nivel național ale unor probleme cultural-filosofice și sociale, mesele rotunde, anchetele. Dezbateri precum Creație și actualitate, Argument pentru o istorie a literaturii române contemporane sau Condiția literaturii române în școli au durat ani de zile. Un vast capitol este dedicat traducerilor din literaturile lumii, la care se adaugă, îndeosebi prin grija lui Al. Căprariu și A. E. Baconsky, contactele directe cu mișcarea culturală europeană (interviuri, traduceri din presa internațională, note și însemnări). Una din obișnuințele instaurate de
TRIBUNA-7. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290269_a_291598]
-
nu se mărginește la „forma” frumoasă. Ca și Mihail Dragomirescu, de altminteri, crede că artistului „i se cere să treacă lumea printr-o prismă individuală, printr-un temperament original”, dar și „printr-un caracter”, adică „să fi căutat în acest vast spectacol [...] un adânc și vecinic înțeles moral”, care reprezintă, pentru el, „atitudinea morală în poezie”. Tendenționismul de orice nuanță (socialist, poporanist sau creștin) este respins, fie și doar ca retorism gol. Și tot aidoma maestrului său, T. vede de la început
TRIVALE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290274_a_291603]
-
în susținerea imaginii „nesănătoase” a societății interbelice „decadente”, narațiunile se fac remarcate prin clișeistica tentantă a superacțiunii: urmăriri, quiproquouri, cifruri elucidate, demonstrații ale căror concluzii sunt intuite, însă așteptate cu febrilitate pentru a fi confirmate. Un caz aparte în raport cu seria vastă a policier-urilor îl reprezintă Clubul cocoșaților (I-II, 2000), conglomerat de natură indecisă (fapte reale, extrase din articole publicate în cotidianul „Ziua”, totuși cu „acțiune, personaje, întâmplări fictive”). De această dată rolul de „victimă” este jucat de țara întreagă
UNGHEREA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290342_a_291671]
-
ale diluviului istoric, ce pot fi reperate încă de la intrarea în scenă a personajului („Dar ce era Chiril? Păcătosul Chiril?... Nu era el eclerorul? Cercetașul? Trimisul Galeriei, arcă până la refuz de amintiri? Porumbelul ei singuratic și îndrăzneț, ce măsoară întinderea vastă, netedă în aparență, a conștiinței, ascunzând însă dedesubt atâtea prăpăstii și piscuri?...”), pentru a se vărsa în finalul ce aduce, laolaltă cu prospecțiile în „viitorul luminos” din anii ’60, sugestia factice a izbăvirii: „Pe urmă, praful, murdăria se duseră. Totul
ŢOIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290210_a_291539]
-
pentru această colosală cantitate de materie eteroclită nu e autobiografia naratorului, personaj între altele, ci istoria „casei” Alcibiade: o saga în context istoric, național, european și mondial. Ordinea succesiunii evenimentelor e, în principiu, cea cronologică, însă, fiind reconstituite printr-o vastă retrospectivă, unele situații îi amintesc povestitorului altele, ulterioare, și astfel momente de la începutul secolului provoacă menționarea anticipată a unora ce aveau să se producă în perioada interbelică. Ciudatul Alcibiade, fost combatant în Transvaal, înființează, împreună cu alt afacerist, o întreprindere auriferă
TUDORAN-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290289_a_291618]
-
idee uzitată: omul trebuie să aibă ca mod specific de existență individualitatea morală, garantată doar de raționalul etic, până la relevarea eului rațional creator. O carte de maturitate este Conceptul de originalitate în critica literară românească (1988), care acoperă o perioadă vastă, de la 1800 și Țiganiada lui Ion Budai-Deleanu până după al doilea război mondial. Abordând contribuții și destine controversate (Lucian Blaga, C. Rădulescu-Motru, Mircea Eliade, Mihail Sebastian, V. Voiculescu ș.a.), cercetătorul propune o microistorie a esteticii, filosofiei și criticii literare românești
VASILE-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290448_a_291777]
-
până la apariția cărții următoare, Melopei (1943), însă voința de originalitate care îl animă nu duce la un salt valoric. Invocând „nufărul încărcat de stele și vis-Eminescu” (poet pentru care nutrește o necondiționată venerație), „condurii albi ai primăverii”, „zalele de azur”, „vasta veșnicie” și alte asemenea imagini deloc percutante, autorului îi lipsește cu desăvârșire emoția, astfel că admirația pentru natură nu trezește în sufletul cititorului nici un fior. Măsuratul V. trece lin la următoarea experiență literară, acum în spațiul prozei, sursele de inspirație
VASILIU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290457_a_291786]
-
studiul vieții și operei scriitorului transilvănean, cu multe date documentare noi, dar și cu o interpretare valorizantă în contextul mișcării literare europene. Și ediția critică Ioan Slavici (II-V, VII-XIV), apărută între 1967 și 1987, a beneficiat din plin de vasta informație istorico-literară adunată acum. Vocația de istoric literar și editor a lui V. capătă noi valențe prin specializarea ca eminescolog, în vederea continuării ediției Eminescu, inițiată de Perpessicius în 1939. Astfel, între 1977 și 1993 se desfășoară una dintre cele mai
VATAMANIUC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290463_a_291792]
-
romantică a autoarei. Un interes deosebit prezintă însă paginile memorialistice, unde sunt consemnate evenimente și evocate personalități - scriitori, artiști, politicieni, diplomați - pe care V. le-a cunoscut. Câteva sunt adunate în Mémorial sur le mode mineur (1946), proiect al unei vaste lucrări, Le Roman de ma vie, începută în 1942, tipărită parțial de publicistul André Gavotti în „Revue des deux mondes” (1953-1954) și editată în 1997 în traducere. Alte amintiri apărute postum, conform dorinței sale exprese, în aceeași publicație pariziană prin
VACARESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290397_a_291726]
-
polone, RITL, 1987, 3-4; Rodica Florea, „Istoria literaturii polone”, „Synthesis”, 1987; Nicolae Mareș, Panorama polskiej powiesci, „Literatura na șwiecie” (Varșovia), 1989, 1; Mihaela Dorobanțu, Consonanțe europene româno-polone, JL, 1990, 13; I. C. Chițimia, „Istoria literaturii polone”, „Synthesis”, 1992; Alex. Ștefănescu, Lucrare vastă dusă la bun sfârșit, RL, 1995, 35; Teodor Vârgolici, Avem o istorie a literaturii polone, ALA, 1995, 279; Mihai Mitu, Finis coronat opus?, JL, 1995, 37-40; Cornelia Ștefănescu, Cartea unei vieți, JL, 1995, 37-40; Teodor Vârgolici, Universalism și comparatism literar
VELEA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290479_a_291808]
-
fiecăreia. Este - notează U. în prefață la antologia Proces umanismului (1987), în care sunt reluate câteva capitole din ediția spaniolă - un „«proces» pe care autorul îl «intentează» unui umanism deschis conflictelor și crizelor, dar nu mai puțin un dialog cu vaste consecințe”, care „nu poate să lase în umbră o îngrijorare profundă față de una din scăderile precumpănitoare ale timpului nostru”. În capitolul Structurologie, examenul critic vizează și doi gânditori români: Ștefan Lupașcu și Constantin Noica. Nou itinerar (1968), intitulat inițial Pentru
USCATESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290394_a_291723]
-
a lui Al. A. Philippide, de pildă. Ca o boală cosmică eruptivă, visul bântuie imaginația aprinsă a lumii, prilejuind o disecție nemiloasă în străfundul conștiinței omenirii: „Se taie-adânc și-n ele se desfundă mări, / Cangrena-n care vise se scufundă, vaste, / Pe masa de operație-s cuvinte, gânduri, stări, / Iar lângă ele,-nțepenite, trupurile noastre; / Și dor, mai doare-auz și dor și ochi, doare cuvânt / Și dor și inimile-acum, întredeschise, / Scăpați cumva din calea vărsatului de vânt, / Să nu cădem iar
ZAINESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290689_a_292018]
-
sugerate de operă d. Vianu extrage una mai pregnantă, de obicei o problemă tehnică, prinzând de pânza ei agrafa sigură a unei idei abstracte. POMPILIU CONSTANTINESCU T. Vianu e un om multiplu, dacă nu un om total. Cultura sa e vastă și plurală, curiozitatea sa e aproape universală. El e unul dintre cei mai informați cărturari ai noștri. Informație care nu rămâne indigestă sub forma erudiției; ci, trecută printr-un metabolism moral și intelectual care o asimilează unui stil personal, unei
VIANU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290512_a_291841]
-
fost editate în 1943 împreună, sub titlul Duhul pământului. Basm proiectat într-un timp istoric incert, dar într-o geografie precisă, Pribeaga expune la început evenimente de la Curtea împărătească din Bizanț, spre a se desfășura apoi în Valahia, alcătuind un vast tablou etnografic. Pornită în căutarea mirelui fugar, un Făt-Frumos de dincolo de Istru, Irina, fiica bazileului, Cosânzeană egeică, pribegește prin țara lui un an și mai bine, prilej de a cunoaște locurile și oamenii. Mai mult epică decât dramatică, scrierea concentrează
VOICULESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290623_a_291952]
-
în „Gândirea”, sub articolul În marginea mișcării teatrale, iar în februarie-aprilie în „Buletinul Asociației Studenților Creștini din România”, sub notele Confesionalism și interconfesionalism în viața Federației Asociațiilor Creștine Studențești din România. Se vede limpede că tânărul V. are preocupări intelectuale vaste și derutante. De la proiectul unui sistem filosofic „existentist” trece la probleme practice privind confesionalismul în federațiile studențești. Conferențiază în Austria despre Nikolai Berdeaev, în cadrul unei sesiuni a Federațiilor Asociațiilor Creștine din Sud-Estul Europei, participă la Paris la viața acestor asociații
VULCANESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290666_a_291995]