15,959 matches
-
Watanabe, spuse Midori privind spre clădirile căminului, toți indivizii de aici se masturbează? — Probabil că da, am spus eu. — Și se gândesc la fete când fac așa ceva? — Presupun. Mă îndoiesc că se gândește cineva la bursa de valori, la conjugarea verbelor sau la Canalul de Suez. Păi, ce să zic, sunt aproape sigur că fiecare se gândește la vreo fată când se masturbează. — Canalul de Suez? — Ți-am dat și eu un exemplu. — Eu cred că fiecare se gândește la o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2344_a_3669]
-
care, se decide să treacă din nou în revistă încăperea, metodic, panoramându-i fără sfială ungherele, suind c-un cat și revenind, la fel de indecis, la baza scărilor. Măi, să fie! se frământă el, nedumerit. ... observați (custodele Georgescu abuza de acest verb, exhibându-l într-un veritabil tic, după socoteala Poetului) decorațiunile heraldice interesante de pe câmpul scutului, caracteristice sigiliului familiei nobiliare a Corvineștilor. Mai cu seamă, observați (iar...?) misterul, mistica simbolisticii numerelor patru, reprezenând pământescul, teluricul, profanul, omenescul; și cinci, reprezentând dezideratul
Apocalipsa după Sile by Dinu D. Nica [Corola-publishinghouse/Imaginative/889_a_2397]
-
astfel de ocazii, gâlgâiau ca niște bășici goale, care pocnesc inutil într-un bâlci unde oamenii cască ochii cu urechile înfundate. Între multiplele calități politice ce-și atribuia prefectul era și aceea de neîntrecut orator poporan. Avea convingerea mare că verbul său fierbinte merge drept în inima țăranului și o modelează după intențiile lui. Jongla și acuma cu frazele și cuvintele irezistibile: "opinca e talpa țării", "munca voastră sfîntă", "țăranul român cuminte și harnic", "regele și guvernul vă poartă de grijă
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
tot mai puțin : cine mai e și DEX-ul ăsta ca să-mi spună mie cum să vorbesc la mine acasă ? Pe de altă parte, crește corespunzător și numărul vînătorilor de erori, care scot DEX-ul și își înfierează din vîrful verbului inamicul public. Dacă ar face-o doar de dragul limbii, ar fi perfect îndreptățiți, dar de multe ori e și o doză greu digerabilă de paradă : să vorbești corect românește devine astfel mai mult o probă publică de sînge albastru decît
Scutecele naţiunii şi hainele împăratului: note de antropologie publică by Vintilă Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/609_a_1340]
-
serios titlul : De ce este România altfel ? știm deja că este altfel. De unde știm ? Părerea aproape consensuală a publicului este luată practic ca atare și devine premisă a specialistului, legitimînd-o astfel ab initio. Pe de altă parte, a fi este un verb „tare” : dacă România este și nu a devenit, înseamnă că este astfel dintotdeauna, de cînd este : adică ab origine ? Care este această „origine” ? De ce este așa cum este ? Se caută deci cauza. Absolut legitim. Dar, dincolo de statutul fragil al istoriei ca
Scutecele naţiunii şi hainele împăratului: note de antropologie publică by Vintilă Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/609_a_1340]
-
moment mai târziu, moare. Moartea sa se manifestă în sine ca un strigăt. Exprimându-se în acest fel, evanghelistul Marcu, dacă nu chiar tradiția de dinaintea lui, arată că însăși moartea lui Isus demonstrează puterea sa; încredințarea duhului său (așa cum sugerează verbul exepneusen) este impresionantă. Uluit de scena la care este martor, centurionul declară: „Cu adevărat, omul acesta era Fiul lui Dumnezeu!” (Mc 15,39). Impresionat de felul în care a murit Isus și de semnele care au însoțit evenimentul, centurionul roman
Ultimele zile din viaţa lui Isus : ce s-a întâmplat cu adevărat by Craig A. Evans, N. T. Wright () [Corola-publishinghouse/Science/101017_a_102309]
-
discurs despre condiția umană aflată într-o postură fundamentală, adică despre omul ce-și ia pulsul propriilor posibilități de a cunoaște adevărul. A doua întrebare se referă la activitatea practică, adică la acțiune: ce trebuie să fac? În această întrebare, verbul folosit de Kant are o relevanță particulară: nu müssen, ci sollen, nu datoria ce constrânge ca determinare, ci datoria al cărei temei este tocmai libertatea. Răspunsul dat de Kant e cunoscut: nu putem ști ce este bine, dar avem criterii
De ce filosofia by Armando Rigobello () [Corola-publishinghouse/Science/100977_a_102269]
-
și moralitate pe de o parte, și mântuire, pe de altă parte. Cele trei întrebări se află, de fapt, în capitolul Vom meinen, wissen und glauben, dedicat opiniei, cunoașterii științifice și credinței. Și în acest caz trebuie atrasă atenția asupra verbului folosit de Kant: dürfen. Darf ich este prezentul acestui verb și înseamnă „pot”, în sensul că „îmi este învoit, permis”. Unit cu hoffen, „a spera”, „a deschide un orizont”, indică o altă caracteristică a existențialității. În limitele unei cunoașteri întrerupte
De ce filosofia by Armando Rigobello () [Corola-publishinghouse/Science/100977_a_102269]
-
altă parte. Cele trei întrebări se află, de fapt, în capitolul Vom meinen, wissen und glauben, dedicat opiniei, cunoașterii științifice și credinței. Și în acest caz trebuie atrasă atenția asupra verbului folosit de Kant: dürfen. Darf ich este prezentul acestui verb și înseamnă „pot”, în sensul că „îmi este învoit, permis”. Unit cu hoffen, „a spera”, „a deschide un orizont”, indică o altă caracteristică a existențialității. În limitele unei cunoașteri întrerupte, în angajarea unei libertăți atât de pure și, tocmai de
De ce filosofia by Armando Rigobello () [Corola-publishinghouse/Science/100977_a_102269]
-
Tot ce-mi plăcea rețineam foarte ușor și, în pauze, pe când colegii mei jucau ping-pong pe catedră, eu umpleam tabla cu versuri din Verlaine sau Eluard. La franceză și latină alcătuiam fraze cu exemple bizare. Dacă trebuia să conjug un verb în propoziții, scriam de pildă "Floarea neagră văzu vulpea transparentă" sau "Eu lovesc verdele cu o vaca de piersici", având grijă ca, formal, exercițiul să fie corect. Bineînțeles că sărmanele profesoare înlemneau. Dar învățam foarte bine și luasem niște premii
Nostalgia by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295571_a_296900]
-
caiet care stătuse pe bancă floarea cu patru petale, pe care o știam atât de bine, și lângă ea, cu litere de tipar, GINA. Am privit spre ea, dar ea nu îmi dădea atenție: copia de pe tablă o listă de verbe englezești neregulate. E ciudat cum îmi putea schimba dispoziția cel mai mic gest al ei. Brusc, așa cum dispare o durere de dinți la o doză puternică de analgezic, floricica aceea desenată rapid cu pastă roșie îmi instala în tot corpul
Nostalgia by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295571_a_296900]
-
și acompaniindu-se din harfă. Că a civilizat pe traci, nu e atât de important. Mult mai important este faptul că a îmblînzit lupii, urșii și mistreții prin muzică și poezie. Mai ales prin poezie, pentru că magia supremă o constituie verbul. - Vino la subiect! îl întrerupse Orlando. - Înțelegeți la ce fac aluzie: fiarele sălbatice sânt oamenii în starea lor naturală și, puteți adăuga, vă invit chiar să adăugați, chiar și oamenii în condiția lor culturală. Tot sălbateci sânt dacă n-au
Maitreyi și alte proze by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295580_a_296909]
-
susceptibilă de a le schimba radical modul lor de a fi: poezia... - Dar ce facem cu politica? îl întrerupse din nou Orlando. - Trebuie să-i îmblînzim. Și traduc imediat: așteptăm pe Orfeu, așteptăm pe acel poet de geniu al cărui verb va sili omul să se deschidă către spirit: cu alte cuvinte, va precipita mutația pe care au rîvnit-o toate religiile și toate filozofiile din lume. Cine îi va mai putea rezista, lui, poetului? Vă întreb: ce mistreț a mai putut
Maitreyi și alte proze by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295580_a_296909]
-
peste noapte, Michael Köhlmeier, 192 pag., 55.000 lei • Sertarul cu iluzii, Felix Caroly, 168 pag., 44.000 lei • Strigă acum!, Magda Ursache, 296 pag., 55.000 lei • Târgul șaradelor. O povestire tridimensională, Paul Miron, 168 pag., 65.000 lei • Verbele auxiliare ale inimii, Péter Esterhazy, 108 pag., 55.000 lei COR Clasificarea Ocupațiilor din România, în OG nr. 138/1995, publicată în broșura din 1 ianuarie 2000. * Lista instituțiilor de învățămînt superior de stat este vaslabilă pentru anul universitar 2002
by Suzana Rusu [Corola-publishinghouse/Science/1100_a_2608]
-
ne pas toucher Dont maint ciel se bariole Avec les ors de coucher. Mais langoureusement longe Comme de blanc linge ôté Tel fugace oiseau si plonge Exultatrice à côté Dans l’onde toi devenue Ta jubilation nue. — Care-i subiectul verbului longe 1? o întrebă părintele Bernard, care nu era nici el prea sigur. Hattie sugeră c-ar fi solitude 2. Asta nu-i trecuse prin minte părintelui Bernard. — Nu crezi că-i oiseau 3? întrebă el. — S-ar putea să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1938_a_3263]
-
putea să nu fie? protestă preotul, aproape strigând. „E încă nedeșteptată“, își spuse în sinea lui. — Poetul este cu... își frână el vorba. — Prietena lui, răspunse Hattie înțepată. Era șocată de evidenta indiferență manifestată de părintele Bernard față de plăcerea descoperirii verbelor principale și a ce adjective se acordă cu ce substantive. Pe de altă parte, nu-i scăpase nici spaima provocată de izbucnirea ei în limba germană. — Prietena! Ce cuvânt! E cu amanta lui. — De ce nu cu soția? întrebă Hattie. Era
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1938_a_3263]
-
Oare mă hipnotizează?“ se întrebă Tom. Dumneata ești persoana de care am nevoie. Dar ce vreți să fac, pentru ce...? — Nu vreau ca o mulțime de oameni, o mulțime de bărbați... O mulțime de bărbați? Să rivalizeze... pentru nepoata mea. Verbul „să rivalizeze“ suna ciudat și străin pentru Tom, așa cum îl rostise John Robert. O clipă, aproape că nu-l înțelese. Dar n-are decât șaptesprezece ani. Și, la urma urmei, de ce nu? Doriți să țin băieții departe de ea? Are
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1938_a_3263]
-
în sistemul dumneavoastră chiar se întîmplă ceva. Nu folosiți generalizări în exprimare. De exemplu, nu scrieți la modul: "... s-au creat noi locuri de muncă ........", ci "sistemul nostru creează locuri de muncă pentru ........". 3. Folosiți în locul substantivelor cît mai multe verbe posibil. Aceasta va impregna materialelor informative forță și mișcare. Este bine să nu folosiți formulări literare pline de metafore și alte figuri de stil, ci limbajul să fie cît mai direct posibil. 4. În centrul fiecărui material informativ se află
by Flaviu Călin Rus [Corola-publishinghouse/Science/1035_a_2543]
-
în ultimă instanță, respectivul material informativ. Titlul, introducerea și textul trebuie să atragă cititorul și trebuie să-l determine pe acesta să parcurgă respectivul material pînă la sfîrșit. Trebuie, de asemenea, folosite formule active de exprimare, cu cît mai multe verbe și cît mai puține substantive, iar figurile de stil ar fi bine să se evite cît mai mult posibil. O ultimă privire trebuie aruncată asupra ortografiei, a scrierii corecte și a semnelor de punctuație. Materialul in-formativ scris incorect face o
by Flaviu Călin Rus [Corola-publishinghouse/Science/1035_a_2543]
-
doar la Israel (Regatul de Nord); pe de altă parte, adăugirea nu este lipsită de sens fiindcă autorul are în minte liga tribală israelită, după cum am văzut, o încercare postexilică de reconfigurare a originilor poporului. O altă dificultate o constituie verbul ba’altî de la sfârșitul versetului 32, de tradus literal cu „am stăpânit”, dar pe care LXX (îl numerotează diferit, adică 31,33) îl înțelege diferit: kaì egò emélesa autôn, „l-am neglijat” sau „l-am disprețuit” (cf. citarea din Evr
Israel în timpurile biblice : instituții, sărbători, ceremonii, ritualuri by Alberto Soggin () [Corola-publishinghouse/Science/100992_a_102284]
-
eventual până la ce punct) cultul în Biblia ebraică e alcătuit din elemente atât de caracteristice încât să iasă din sfera acestor definiții generice. a) Cuvântul „cult” și termenii asemănători din limbile occidentale derivă din latinescul cultus, participiul trecut masculin al verbului colere, și de aici cultus-us, „cultură”, „cultivare”, iar la figurat „venerație”, „omagiu”, „mod de a trăi” (înțeles în sens pozitiv) și în sfârșit „cultură”. În limba greacă se găsește verbul latreûein, derivat de la o rădăcină care indică lucrul cu ziua
Israel în timpurile biblice : instituții, sărbători, ceremonii, ritualuri by Alberto Soggin () [Corola-publishinghouse/Science/100992_a_102284]
-
limbile occidentale derivă din latinescul cultus, participiul trecut masculin al verbului colere, și de aici cultus-us, „cultură”, „cultivare”, iar la figurat „venerație”, „omagiu”, „mod de a trăi” (înțeles în sens pozitiv) și în sfârșit „cultură”. În limba greacă se găsește verbul latreûein, derivat de la o rădăcină care indică lucrul cu ziua, în calitate de salariat (latron, „pe plata lui” și latris „zilier”); latinescul latro, „mercenar”, identic din punct de vedere etimologic, constituie un fel de caricatură. În limba ebraică noțiunea este exprimată de
Israel în timpurile biblice : instituții, sărbători, ceremonii, ritualuri by Alberto Soggin () [Corola-publishinghouse/Science/100992_a_102284]
-
latreûein, derivat de la o rădăcină care indică lucrul cu ziua, în calitate de salariat (latron, „pe plata lui” și latris „zilier”); latinescul latro, „mercenar”, identic din punct de vedere etimologic, constituie un fel de caricatură. În limba ebraică noțiunea este exprimată de verbul ’ăbad, „a munci”, „a sluji” și de derivatul ’ăbôdăh, „muncă”, „slujire”; aceeași termeni sunt utilizați în mod curent și pentru „cult” văzut ca „slujire [divină]”, cu diferența că nu se desfășoară în sfera obișnuită, profană, ci în cea sacră, în
Israel în timpurile biblice : instituții, sărbători, ceremonii, ritualuri by Alberto Soggin () [Corola-publishinghouse/Science/100992_a_102284]
-
u.). Termenul nostru derivă din latinescul holocaustum, la rândul său provenit din grecescul tardiv holokaútōma și indică arderea totală a victimei fără ca nici una din părțile sale să fie dată preoților sau credincioșilor. În limba ebraică conceptul este însă exprimat de verbul ’ălăh „a se ridica” și specifică doar actul oferirii jertfei pe altar. Când vrea să precizeze arderea în întregime a jertfei, limba ebraică utilizează termenul kălîl, de la o rădăcină care indică „totalitatea”; alte ori folosește termenul qårbăn, de la o rădăcină
Israel în timpurile biblice : instituții, sărbători, ceremonii, ritualuri by Alberto Soggin () [Corola-publishinghouse/Science/100992_a_102284]
-
potop) și în alte șapte cazuri, dar în alte texte e dificil de stabilit care este semnificația reală; în caz de dubiu e mereu mai prudent să traducem într-o manieră mai generică. Cu semnificația de „a înceta [un lucru]” verbul apare și într-un text extrabiblic, ostraconul de la Javne-Jam (mĕșăd ḥaṧabjăhû, în S-E Iudeii), în a doua jumătate a secolului al VII-lea (Smelik 1991, pp. 93 ș.u.); în rest, rădăcina nu este atestată în nicio limbă semitică
Israel în timpurile biblice : instituții, sărbători, ceremonii, ritualuri by Alberto Soggin () [Corola-publishinghouse/Science/100992_a_102284]