3,837 matches
-
albastră a vreascurilor și spui minunate povești. Privesc pe geam afară la dansul amețitor al steluțelor de nea, în lumina unui bec. Încep a trece sănii cu copii pe uliță. Pe derdeluș, se aud clinchete de zurgălăi, bucurie multă și veselie. În curând, seara coboară încet peste satul amorțit de frig. Copiii, obosiți și înghețați, dar fericiți că au putut să se veselească de bucuriile iernii, se întrec spre case pentru a se cuibări în patul moale și călduros de lângă sobă
Compunerea şcolară by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Science/652_a_1025]
-
care stau. E moartă. Spiritul ei începe să-mi vorbească . -Nu fi trist ! Asta e viața noastră. Am fost și eu copil ca tine.Asta s-a întâmplat de mult timp. După aceea... -Apoi ce ? am întrebat. -După asta, după veselia care a fost, a venit toamna și pe zi ce trece vedeam frunzele murind, iar acum, iată-mă și pe mine... sunt doar o foaie crestată ce poartă pe ea culori ce-i trezesc amintiri.Vezi ? Verdele acesta deschis îmi
Compunerea şcolară by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Science/652_a_1025]
-
farmec. O nebuloasă de idei și visuri, cartea a fost, este și va fi o prietenă statornică a omenirii. Împărăție fără seamăn, în care viața se îmbină cu știința, practicul cu utilul, Cartea ne împărtășește bucuriile și durerile tristețea și veselia ei. Este lumea viselor și a minunilor care te poate duce oriunde, dacă-i cunoști valoarea. Andra Andrei *** Lectura este cel mai plăcut mod de a cunoaște lumea. Dacă nu citești mult, nu vei ști să te exprimi. Mie îmi
Compunerea şcolară by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Science/652_a_1025]
-
minciuna. Din toate cărțile, pot învăța ceva interesant și folositor. Dar toate acestea nu se învață când e prea târziu. ! Când citesc o carte, un sentiment de dragoste se naște în inima mea. Cartea cea dragă îmi trezește sentimentul de veselie și de afecțiune, pentru ea și pentru cei care scriu, cărora le mulțumesc din suflet pentru toate plăcerile oferite. Cosmin Pascal BUCURIA DE A CITI Cuvintele ne sunt de folos, deoarece în lumea magică a cuvintelor ne putem înțelege unul
Compunerea şcolară by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Science/652_a_1025]
-
mă străduiesc să învăț cât mai bine ca să pot menține zâmbetul pe fața părinților și bucuria în sufletul lor. Îmi place să stau alături de familia mea, căci lângă părinții mei mă simt iubit și pentru orice realizare fiecare își împărtășește veselia cu ceilalți. Copii, respectați-vă înainte de toate familia, mai ales părinții, cărora le datorați tot ce e mai bun ! Diana Patraș BUNICA Pe bunica mea o cheamă Mihociu Georgeta, are vârsta de 55 de ani și locuiește în comuna Lunca
Compunerea şcolară by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Science/652_a_1025]
-
o lespede... Gh. P. doi: Atunci ce să-ți aduc? Gh. P. unu: Că mi-ai făcut din toate zilele libere niște praznice...; ar mai trebui să vii și cu o colivă..., cu lumînări... cu preot..., să ne-mbătăm și... veselia dracului... Gh. P. doi: Păi dacă vrei să te veselești, să-ți aduc niște reviste sexy..., niște poze porno... Gh. P. unu: Mai bine-mi aduceai niște pîrjoluțe..., făcute de nevastă-ta..., că bune le mai face...! (Gh. P. doi
[Corola-publishinghouse/Science/1566_a_2864]
-
am putea face un duet...! O brigadă artistică... a groparilor...! Ia stai, poate n-am uitat chiar de tot să fac poezii...!(improvizează) Noi suntem gropari / meșteri de renume / facem gropi adînci / pentru-ntreaga lume.../ Mona: Da ce-i cu veselia asta de-mi vine să plîng?! Octav: Iubito, te rog nu te amesteca în lacrimile noastre...! Groparul: Ei, eu am plecat. Mona: V-am adus țigări și cafeluță. Octav: Auzi, bătrîne, stai cu noi la o cafeluță. Groparul: Nu, frate
[Corola-publishinghouse/Science/1566_a_2864]
-
un atribut/modificator de tip calificativ 20: Trăiește viață cârpită cu ață (Zanne, P, II, 801, apud Creția 1956: 118) Să zicem noi că mare greșeală au greșit noauă vecinii (Coresi, C2, 47, apud Creția 1956: 118) Și se veseliră veselie îngerească (Ispirescu, L, 70, apud Creția 1956: 118); în acest exemplu, apare un complement intern al unui verb reflexiv inerent 21; (d) structura verb + substantiv cu același radical reprezintă o figură etimologică, diferită inclusiv sintactic de situațiile anterioare, folosită pentru
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
cu verbele a se nunti și a se veseli de sub listele (b) și (c) de la Creția) − Și să scârbi mare scârbă și cu jale (Alexandria, [1620]: 156) Și toți împărații și craii șezură la masă și să veseliră toți mare veselie, cum n-au fost pre lume necăire (Alexandria, [1620]: 214) Acie temură-să tĕmere și iuo nu era tĕmere (Psaltirea Hurmuzachi, apud Pană Dindelegan 1968b: 267) − este o dovadă că apariția elementului se nu este corelată, în română, cu incapacitatea verbului
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
Viitorul”, „Alandala”, „Versuri și proză”, „Săptămâna politică și culturală”, „Drepturile femeii”, „Noi pagini literare”, „Universul”, „România de mâine”, „Naționalul”, „Palatul de Justiție”, „Cronicarul”, „Literatorul”, „Politica”, „Teatrul de mâine”, „Democratul”, „Gazeta Capitalei”, „Dimineața”, „Răsăritul”, „Actualitatea”, „Lumea copiilor”, „Cultura poporului”, „Țara voievozilor”, „Veselia”, „Universul copiilor”, „Fântâna darurilor”, „Luceafărul literar și artistic”, „Omul liber”, „Revista scriitoarelor și scriitorilor români”, „Isis”, „Cuvânt bun”, „Ortodoxia”, „Gazeta”, „Duminica copiilor”, „Luceafărul literar și critic”, „Epigrama”, „Curentul magazin”, „Progresul literar”, „Rapid”, „Glasul neamului”, „Curentul pentru copii și tineret” ș.a.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286772_a_288101]
-
pe unde năvăleau de obicei tătarii cei adevărați. Apoi s-a arătat Mitruț, ca un han tătăresc ce se prefăcea că este , iscodind cu ochii Împrejurimile stejarului. La un chiot al lui, copiii s-au aruncat năvală, umpând valea de veselia strigătelor. A ieșit și ceata lui Ștefăniță din pădure, și săgețile de trestie vâjâiau ușurel, Întrecându-se cu bâzâitul bondarilor. Bătălia a durat aproape un ceas. Tare era Ștefăniță, tare era și Mitruț, dar până la urmă Ștefăniță a ieșit biruitor
Istoria românilor prin legende şi povestiri istorice by Maria Buciumaş, Neculai Buciumaş () [Corola-publishinghouse/Science/1126_a_1952]
-
El arată că Dumnezeu susține lumea, iar în El arată că tot Dumnezeu este și scopul existenței”. (Origen, Contra lui Celsus, cartea a VI-a, cap. LXV, în PSB, vol. 9, p. 426) „Acolo unde Domnul privește este pace și veselie, iar acolo de unde Domnul își întoarce fața Sa, acolo intră răutatea”. (Clement Alexandrinul, Pedagogul, cartea I, cap. VIII, 70.1., în PSB, vol. 4, p. 206) „Purtarea de grijă a lui Dumnezeu conține în sine toate cele de care poartă
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
LXXIX, II, în PSB, vol. 23, p. 897) „Vremea învierii, atunci când se vor preaslăvi trupurile lor, prin lumina cea negrăită, care de acum se află între ei, adică prin puterea Duhului, care le va fi atunci îmbrăcăminte, mâncare, băutură, bucurie, veselie, pace, veșmânt și viață veșnică. Că Duhul Cel dumnezeiesc, pe care de acum s-au învrednicit a-L primi întru ei, va fi atunci frumusețea și strălucirea (lor) cerească”. (Sf. Macarie Egipteanul, Cele cincizeci de omilii duhovnicești, omilie V, 9
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
atinge, cu un gest devenit clasic în iconografia buddhistă, cu mâna dreaptă pământul. Atunci Glia se arată pe jumătate și confirmă spusele lui Śăkyamuni. Văzând că nu reușește să-l învingă, Măra apelează la cei trei fii ai săi: Neliniștea, Veselia și Mândria Ursuză și apoi la cele trei fiice ale sale: Plăcerea, Încântarea și Dorința, însă toate eforturile sale sunt zadarnice. Măra, Moartea, este în același timp și Kăma, Erosul în ultimă instanță, Spiritul Vieții - căci în același timp viața
BUDDHA REALITATE ŞI LEGENDĂ by EMIL VACARIU () [Corola-publishinghouse/Science/463_a_1294]
-
simbol al unor „vremi de trai patriarhal”, întinde peste lucruri coroana-i protectoare. Câte o notă mai dinamică se consumă repede. Sfidând vifornița hibernală, la „orândă” domnește o suspectă „voie bună”, țăranii, inclusiv popa, jucând de „duduie sub ei pământul” (Veselie). Evocator elegiac al lăutarilor și cântăreț al pribegilor, I. e un precursor al lui O. Goga, superficial însă, lipsit de freamătul dinamic al acestuia. Variațiuni în manieră sentimentală de romanță, cobzarul „mândru cerșetor”, lăutarul amintind „gloria trecută” sunt doar simple
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287609_a_288938]
-
destinul țării lor. Istorisirile acelea mă învățau multe. Ghiceam acum de ce sărbătorile de iarnă erau străbătute întotdeauna, în familia noastră, de un fior de neliniște, asemenea unui curent viclean care trântește ușile într-o locuință goală, la ceasul înserării. În ciuda veseliei tatălui meu, în ciuda cadourilor, a zgomotului pocnitorilor și a scânteierii bradului, neliniștea aceea impalpabilă era prezentă. Ca și cum, în mijlocul urărilor, al pocnetelor dopurilor și al râsetelor era așteptată venirea cuiva. Cred chiar că, fără să și-o mărturisească, părinții noștri primeau
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]
-
nici un schilod și că leprozeria era închisă definitiv... De altfel, era un loc foarte frumos. Pini cât vedeai cu ochii, lacuri mari și, mai ales, un aer foarte curat... După o oră de mers, Charlotte mi-a zâmbit ușor, fără veselie: - Stai, o să mă așez o clipă... S-a așezat pe iarba uscată, întinzându-și picioarele. Eu am mai făcut mașinal câțiva pași și m-am întors. Încă o dată, ca de la o stranie depărtare sau de la o mare înălțime, am văzut
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]
-
bancă, în mijlocul unui bulevard mustind de burniță. Prin toropeala febrei, simțeam în mine ca un dialog mut între un copil speriat și un bărbat: adultul, el însuși îngrijorat, încerca să-l liniștească pe copil, vorbind pe un ton de falsă veselie. Vocea încurajatoare îmi spunea că puteam să mă scol și să mă întorc la cafenea ca să mai beau încă un pahar de vin și să rămân o oră la căldură. Sau să cobor în umezeala călduță a metroului. Sau chiar
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]
-
ieșit afară. Căldura blândă a toamnei târzii cedase locul vântului din nord. Am rămas în picioare, privind norii apăsători care se îmbibau, puțin câte puțin, cu o paloare cenușie. Îmi aminteam cum, într-o zi, într-o glumă lipsită de veselie, Charlotte îmi spusese că, după toate călătoriile ei prin imensa Rusie, să vină pe jos până în Franța nu ar fi fost pentru ea deloc imposibil... La început, în timpul unor luni îndelungate de mizerie și de rătăciri, visul meu nebunesc avea
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]
-
celebrării, sacru sau laic; celebrarea anuală a unei anumite persoane sau a unui eveniment memorabil; strângerea unei anumite recolte; o suită de performanțe artistice, dedicate unui autor, gen sau mediu de masă (de exemplu, Shakespeare, muzică, cinematografie). La modul generic: veselie și voioșie. În științele sociale, sărbătoarea Înseamnă o celebrare periodică, alcătuită dintr-o multitudine de forme rituale și de evenimente, care Îi afectează, În mod direct sau indirect, pe toți membrii comunității și care arată, În mod implicit sau explicit
[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
din Franța secolului al XIX-lea: „Sărbătoarea, moment de abundență și de comuniune, se poate dezvolta liberă În umbra puterii”. Astfel, documentele oficiale și presa vremii defineau momentele sărbătorești prin termenul bucurie: „Dacă ne luăm după dicționare, bucurie (liesse) presupune veselie, manifestarea debordantă a acesteia, etalarea ei În public” (p. 36). Cu ocazia unor asemenea sărbători, colectivitatea aplica două reguli de comportament ritualic: una, pe durata celebrării propriu-zise, impunea respectarea regulilor protocolare ale solemnității. După terminarea „programului oficial”, colectivitatea se abandona
[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
D. Tartakowski, 1998, pp. 310-311; D. Waldstreicher, 1997). Apoi, de Îndată ce programul politic se Încheie, sărbătoarea devine „populară” - ea reintră pe matca rituală a oricărei sărbători, Încălcând regulile de protocol și etichetă politică și permițând manifestarea bucuriei, a comportamentelor pline de veselie și de excese și chiar a irevențiozității față de Putere. Un exemplu de sărbătoare politică organizată În afara calendarului celebratoriu uzual, care, așa cum reiese din documentele vremii, Îmbină diferite tipuri de rituri, este aceea oferită În 1579 de judele Sibiului, Albert Huet
[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
În Piața Mare, În fața casei sale. ș...ț Mesenii au fost Înconjurați de o mulțime de tineri, cărora judele regal le-a aruncat bani Întru amintirea acestei sărbători: a Început o Înghesuială și o bătaie hazlie, mâini troznite, bucurie și veselie amestecate cu gâlceavă. (M.P. Willcocks, 2007, pp. 26). Deși sărbătoarea Începe cu o parte a ospățului, ea are ca punct central parada (această inversare a ordinii se datorează, poate, faptului că locul consacrat de pornire a paradei era ocupat de
[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
și pelerinajele (cortegiul care defilează În spațiul comemorat sau deplasarea grupului către „centrul” unde s-a petrecut cândva evenimentul de referință). De asemenea, comemorarea se Împletește cu sărbătoarea, momentele solemne de evocare a trecutului fiind Întotdeauna urmate de momente de veselie populară. Tipologia variată a comemorărilor poate fi structurată după criteriul temporalității În comemorări periodice (calendaristice) și comemorări excepționale. Primele sunt asociate unor ansambluri ritualice complexe (ziua națională, marcarea anuală a unor evenimente esențiale pentru o comunitate), În timp ce ultimele sunt generate
[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
didactice, întrucât existența sa literară este foarte instabilă datorită unei evoluții în dublu sens: căderea comicului în tragic și convertirea tragicului în comic. Absurdul, fatalitatea existenței, nonsensul, rutinarea exasperantă pot converti comicul în tragic, pot face cu ușurință translația de la veselie la disperare și durere amară. Conceptul modern de ,,farsă tragică" pus în circulație de Eugen Ionescu, dar identificabil în opera unei părți importante a scriitorilor afiliați avangardei postbelice, sensibili la spectacolul angoasant al lumii aflată într-o stare de criză
by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]