60,203 matches
-
Vinea (ediția a XVI-a) și răsplătit prin însăși publicarea manuscrisului. Mănăștur Story nu este un volum capabil să-ți provoace insomnii; dar apar în el câteva poeme care îl scot din anonimat pe autor și care, înmulțite cumva în viitor, vor face să se vorbească mai mult despre el. Andrei Doboș scrie o poezie voit copilăroasă, proaspătă și senină, îndatorată vieții de student și nopților petrecute în conversații și libații. Prima diferență față de tinerii furioși, fracturiști care, stând în cămine
Căminul liric by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/8399_a_9724]
-
care o fac copiii. Chiar așa se și simte: ca un "soldățoi în pantaloni scurți", un "animal plăpând și fără apărare", protejat însă de "duhurile acestor străzi", băiatul mamei care îi scrie email-uri sfătuindu-l să nu-și neglijeze viitorul. Acesta va fi, neîndoielnic, la fel de solar ca și trecutul: "pe când aveam picioarele foarte mici și durdulii,/ iar lumina soarelui speria șoriceii din bucătăria de vară,/ am văzut pe o pătură plină de praf cum o viespe/ cu totul și cu
Căminul liric by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/8399_a_9724]
-
audiție absolută. La rândul său, compozitorul Ulpiu Vlad a oferit audienței înregistrarea lucrării sale „ De nuntă ”, în interpretarea Corului de cameră Madrigal, dirijat de Dorel Pașcu Rădulescu, o muzică de o modernitate și o virtuozitate a scriiturii care duce spre viitor tiparele genului. Diploma și medalia de merit pentru bursierii Uniunii Muzicienilor Interpreți din România, a fost acordată unor elevi și studenți din învățământul muzical și am avut satisfacția de a-i fi ascultat pe cinci dintre ei. Pianistul Abel Corban
Diplome de excelen?? ?i o sear? muzical? memorabil? by Mircea ?TEF?NESCU () [Corola-journal/Journalistic/84011_a_85336]
-
Ana -Maria SZABO Marius GHERMAN Muzica ușoară românească nu moare, așa cum “nu mor caii când vor câinii”! Și nici nu se predă, deși după ce și “Cerbul de aur”, și Mamaia au sucombat, datorită unui management dezastruos, i se întrevedea un viitor sumbru, spre bucuria acelora care, la radio, în presă sau pe micul ecran nu contenesc a vorbi despre “dinozauri”, “muzică prăfuită”, “artiști depășiți”, intoxicându-ne cu toți afonii și toate siliconatele, sub gene- ricul de ... “vedete”. Din fericire, oameni pasionați
Un triumf by Ana -Maria SZABO Marius GHERMAN () [Corola-journal/Journalistic/84014_a_85339]
-
câte am înțeles de la organizatori, ea n-a respectat programul de repetiții, dar din păcate a desconsiderat Gala laureaților și fața biseri- cească reprezentând Arhiepisco- pia, venind în haine de stradă și refuzând melodia care îi adusese importantul premiu! Pe viitor este de dorit să se prevadă în regulament limitarea prezențelor în finală la două, precum și introducerea unei distincții recompensând cea mai bună interpretare a unei piese lansate de Dan Spătaru (încă o dată, “Ștrengarul” NU este piesă românească, nu trebuie admisă
Un triumf by Ana -Maria SZABO Marius GHERMAN () [Corola-journal/Journalistic/84014_a_85339]
-
scap de o legiune, dar alta mă va aștepta, cu alți camarazi și alte arme, dar îmi va fi dor de veteranii mei. Eu voi merge înaine cu capul sus și voi învinge cu ce am învățat, cu gândul la viitor și netrăind în trecut. Eu cred că viața are porțile deschise în continuare așa că... dă-ți drumul la aripi și zboară tot mai sus... învață să trăiești și să fii mereu tu însuți. Eu plec să înot în mări fără
B by ANA-MARIA NECHIFOR () [Corola-journal/Journalistic/84099_a_85424]
-
de impresariat au avut toată bunăvoința să aducă pe scena românească tot ce a fost posibil și tot ce a fost mai bun pentru acest eveniment, pentru noi unic - și spun unic pentru că niciodată nu avem perspectiva desfășurării lui în viitor, oricărui act de acest fel i se conturează alcătuirea cu ani înainte, chiar dacă bunele intenții sunt o realitate. În pofida a tot ce se crede - eronat, bineînțeles -, orchestrele mari, soliștii, dirijorii și cântăreții nu se găsesc pe toate drumurile, ei
Pe marginea unui itinerar violonistic by Corina BURA () [Corola-journal/Journalistic/84000_a_85325]
-
Chausson - Poème și Saint-Saëns -Rondo Capriccioso aparținând arsenalului romantic, completat cu un bis cu adevărat virtuoz,Paganinianam de Nathan Milstein. Dogadin este un produs tipic al marii școli violonistice ruse, caracterizat printr-o tehnică impecabilă, forță și sunet strălucitor, iar viitorul pare a fi asigurat prin faptul că cei mai cunoscuți dirijori ruși (Gergiev, Simonov, Petrenko ș.a.) au participat deja la lansarea sa împreună cu cele mai renumite orchestre din Federația Rusă și nu numai. Însuși faptul că un artist de talia
Pe marginea unui itinerar violonistic by Corina BURA () [Corola-journal/Journalistic/84000_a_85325]
-
a treia ediții a Săptămînii Muzicii Românești a avut ținuta și dimensiunile unui eveniment muzical, înseamnă a spune prea puțin despre acest act de cultură împlinit la Iași. Afirmând că aici, în orașul în care Caudella a avut intuiția genialității viitorului muzician, în orașul în care Enescu a lăsat amintiri sfinte și tradiții de adâncă și generoasă dragoste pentru cultura noastră muzicală, a avut loc a cincea premieră [s.n.] a operei Oedip, înseamnă a înregistra evenimentul doar cu orgoliul alinierii Iașului
Festivalul Muzicii Rom?ne?ti, dup? patruzeci de ani! by Carmen Chelaru () [Corola-journal/Journalistic/84202_a_85527]
-
din România, un interviu (realizat de Nicolae Băciuț) cu Ioana Cră-ciu-nescu, remarcabilă, ca și altădată, prin franchețe, un alt interviu (semnat) de Ioana Todea cu Nicu Alifantis ("Știi cum îl faci pe Dumnezeu să râdă? Îi spui planurile tale de viitor"), un portret făcut de Anda Ghiran talentatei violoniste Silvia Marcovici, româncă stabilită în Franța, o convorbire pasionantă a lui Ion Zubașcu cu Liviu Antonesei despre Constantin Noica, un "raport" privind starea manelelor în România, redactat de același Liviu Capșa, mereu
Plăcere rafinată by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/8420_a_9745]
-
muzicii consemnează faptul că în anul 1709 a apărut în Italia un nou instrument cu clape și coarde - pianofortele. Se împlinesc, așadar, 300 de ani de când a venit pe lume, la început timid și foarte imperfect, un instrument cu mare viitor. Avea să fie principalul „purtător de cuvânt” al revoluției care se producea în limbajul sonor, în formele muzicale și expresia lor, în chiar modul de a cânta și a asculta muzica după apusul epocii de aur a polifoniei. Pianul la
Pianofortele, o crea?ie a geniului italian, la dou? secole de la descoperire by Lavinia Coman () [Corola-journal/Journalistic/84197_a_85522]
-
prin suspansul alert, cinematografic al schimbărilor de situații astfel încât, sub presiunea pulsației lor, se produce o dilatare sau o comprimare a factorului temporal, gândit să gliseze liber, la impulsul argumentului epic, între prezent, trecutul apropiat sau mai îndepărtat și un viitor din ce în ce mai deductibil.Similitudinea cu procedeul dispersiilor motivice, a variațiilor tonale surpriză, operate de găndirea muzicală, este uimitoare. Mihail Diaconescu construiește un discurs cu o structură simfonică fără echivoc atunci când folosește un rulaj psihologic- atitudinal cu sensuri
DE LA CUV?NT LA SUNET ?I DE LA SUNET LA CUV?NT ?N ROMANUL NOP?I ?I NELINI?TI DE MIHAIL DIACONESCU by Elena Agapia Rot?rescu () [Corola-journal/Journalistic/84201_a_85526]
-
fiii ei și toți prietenii care admirau într-însa pe femeea activă și extrem de energică, nădejdea și refugiul multora în anii grei ai războiului. Prietenă bună a marelui Vasile Lucaci, a fost o dârză naționalistă, care credea fără să clintească viitorul neamului românesc. După acest timp trist nu trece mai mult de două luni și îmi vine vestea sosirii la București a prietenei mele Gertrude S., care are intenția de a petrece cu noi o lună de vară la Cacova. O
Amintiri(III) by Aurelia Cionca () [Corola-journal/Journalistic/83673_a_84998]
-
al artei mele pianistice. În acest an mult talentatul, aproape genialul meu elev, Radu Mihail în vârstă numai de 16 ani absolvă cursurile mele de pian, obținând și premiul Poenaru Căplescu, împreună cu premiul Ciuntu și mențiunea de muzician de mare viitor, lucru care nu s-a întâmplat în trecut nici unui elev. Acest copil mult dăruit era înrudit de aproape cu pictorul de seamă Vermont (unchi) și cu celebra noastră artistă Marioara Ventura, al căruit nepot era de asemenea. Talent promițător plecă
Amintiri(III) by Aurelia Cionca () [Corola-journal/Journalistic/83673_a_84998]
-
producția de fine de an, care a avut loc la operă. De-abia în anul 1943, premiul meu l-am decernat unui absolvent, Corneliu Gheorghiu, elev al profesorului Musicescu, un băiat plin de talent, care cred că va avea un viitor frumos în arta pianistică. În acest chip s-a încheiat și acel conflict, care se iscase între noi două. Ajung la un punct foarte important al acestor memorii. Este vorba despre scrierea primului concert de pian în stil românesc, scris
Amintiri(III) by Aurelia Cionca () [Corola-journal/Journalistic/83673_a_84998]
-
ca niște grăunțe", o "piele zornăitoare", care "își rotește cu grație miile sale de celule". În contrast cu mulți dintre colegii săi de generație, consumați sub raport creativ și redundanți, Nichita Danilov e un poet încă viu, complex și imprevizibil, pentru care viitorul sună bine.
Hyde Park by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/8421_a_9746]
-
La sala Silver Church de la Casa Studenților a avut loc una din rarele apariții concertistice în Capitală ale formației Phoenix. Concertul a fost precedat de o foarte interesantă conferință de presă, în care Nicu Covaci și-a expus planurile de viitor și proiectele începute: un concert (chiar un festival) cu muzică celtică, finalizarea operei rock “Ante-Miorița”, continuarea cărții autobiografice cu volumul 2, un spectacol cu sonorități tradiționale alături de Grigore Leșe. Din păcate, cam toate proiectele suferă de lipsa... fondurilor. A urmat
Concerte by Gabi Matei () [Corola-journal/Journalistic/84231_a_85556]
-
single-ului “A Light That Never Comes”. Aceștia pot asculta noul single dacă vor câștiga jocul 3D de pe Facebook - “LP Recharge” - iar premieră prin intermediul jocului demonstrează dorința formației de a experimenta și de a depăși clasicele granițe de lansare. Viitorul album Linkin’ Park, intitulat “Recharged”, va conține noi variante ale pieselor de pe “Living Things” - album care a debutat pe locul 1 în topurile de specialitate din peste 20 de țări.
Mondo pop by Mihai Anton () [Corola-journal/Journalistic/84229_a_85554]
-
muzical a fost reliefată prin impunerea unui tempo just, consistență sonoră, gesturi de mare precizie și o frazare încărcată de expresivitate. Viziunea sa interpretativă s-a evidențiază printr-o frazare încărcată forță expresivă. În prelungirea ultimilor acorduri vom asculta în viitorul apropiat Simfonia a II -a și Simfonia „Manfred”...
Ceaikovski - Nachev / Goi?i by Corina BURA () [Corola-journal/Journalistic/84239_a_85564]
-
mai mult întoarcerea la Maiorescu decât victoria modernismului: "Începând cu critica lovinesciană, care continuă marile principii directoare ale lui Maiorescu de diferențiere estetică, literatura română și-a rotunjit limitele, și-a încheiat perioada fundamentală, pe care se va clădi creația viitorului" - se afirmă răspicat în manifest (v. I. Negoițescu-Radu Stanca, Un roman epistolar, Ed. Albatros, 1978, p. 371). Prin Lovinescu, cerchiștii se revendică de la Maiorescu și promit să fie "a patra generație maioresciană", pe care o întrezărea și o spera maestrul
Tradiția cerchistă by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/8423_a_9748]
-
română are nevoie, pentru a ieși din provincialism și pentru a se europeniza, nu de o simplistă sincronizare, ci de o racordare la tradiții ignorate. Mai bine se vede acest program cerchist într-un alt articol al lui I. Negoițescu, Viitorul literaturii române, apărut în al treilea număr al "Revistei Cercului Literar" (martie 1945) și, de asemenea, reluat în volumul Scriitori moderni. Soluțiile lui I. Negoițescu de înnoire a literaturii române nu au aproape nimic lovinescian. Specificul literaturii române nu trebuie
Tradiția cerchistă by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/8423_a_9748]
-
mirajele macedonskiene, bogatul filon balcanic, concretizat estetic de Arghezi, Ion Barbu, Mateiu Caragiale și Panait Istrati, spiritul burghez din proza lui Nicolae Filimon și Hortensia Papadat-Bengescu, urbanitatea ironică și comedia de moravuri din opera lui I. L. Caragiale și G. Călinescu. "Viitorul literaturii române" trebuie să țină cont de resursele aurifere ale acestor filoane ce pot susține și dezvolta specificul nostru estetic, într-un mod care să ne individualizeze în Europa. I. Negoițescu își încheie astfel acest bilanț: "literatura română e capabilă
Tradiția cerchistă by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/8423_a_9748]
-
fără echivoc de care are acum nevoie radioul public, ca promotor inclusiv în interiorul țării a unor valori culturale autohtone de nivel internațional.” Căutându-și de fapt propriul drum al performanței - unicul posibil pentru o orchestră simfonică care își dorește un viitor - Orchestra Națională Radio a găsit la Shanghai un public care, deși total diferit de cel de acasă, a demonstrat că știe cum să răsplătească valoarea unui contact cultural real. Rapsodia I de George Enescu nu a sunat ca o lucrare
Orchestra Națională Radio la Shanghai by Virgil OPRINA () [Corola-journal/Journalistic/84243_a_85568]
-
vremea ștampilelor începe să treacă, din fericire, și la noi, succesul de acum nu va rezista decât dacă va fi confirmat de evoluțiile viitoare, pe care le vom urmări, deoarece, din fericire, reperele cu rezonanță internațională nu vor lipsi din viitorul apropiat al orchestrei.
Orchestra Națională Radio la Shanghai by Virgil OPRINA () [Corola-journal/Journalistic/84243_a_85568]
-
februarie 1913, în orașul Ploiești, în familia unor cunoscuți intelectuali. Tatăl a fost renumitul institutor, dirijor și profesor de muzică Gheorghe Comișel, absolvent al primei promoții din cadrul Academiei de Muzică Religioasă din București (1931), iar mama - profesoară de activități practice. Viitorul etnomuzicolog a început studiile muzicale la vârsta de 7 ani (vioară), împreună cu tatăl său. După absolvirea școlii primare și a celei secundare din orașul natal (Liceul de fete ,,Despina Doamna”), între anii 1933-1937, Emilia Comișel își continuă pregătirea de
CENTENAR EMILIA COMI?EL (n. 28 februarie 1913, Ploie?ti ? m. 18 aprilie 2010, Bucure?ti by Al. I. B?DULESCU () [Corola-journal/Journalistic/84262_a_85587]