4,017 matches
-
pajiști. Pădurile de fag în amestec cu rășinoasele (brad, molid) le întalnim pe versanții munțiilor, tot aici gasindu-se și pajiști alpine. Fauna este alcătuită din specii de pădure cum sunt cerbul, ursul, căprioara la care se mai adaugă viezurele, vulpea, lupul, râsul, ierunca, cocoșul de munte și altele. Domeniul alpin este populat de elemente tipice precum capra neagră, vulturul sur, acvila,etc. Apele de munte au fost colonizate cu păstrăvul indigen care trăiește alături de alte specii precum lipanul și scobarul
Petroșani () [Corola-website/Science/297100_a_298429]
-
specii de herpetofaună, numeroase specii de mamifere mari și mici, precum și o varietate de insecte. În pădurile Ceahlăului trăiesc aproape toate speciile de animale existente în Carpați: ursul brun (Ursus arctos), cerbul (Cervus elaphus), mistrețul (Sus scrofa), lupul (Canis lupus), vulpea (Vulpes Vulpes), râsul (Lynx lynx), căprioara (Capreolus capreolus), pisica sălbatică (Felis silvestris), jderul de pădure (Martes martes), veverița (Sciurus vulgaris) și mândria stâncăriilor, capra neagră (Rupicapra rupicapra). În pădurile de molid viețuiesc: cocoșul de munte (Tetrao urogallus), ciocănitoarea neagră (Dryocopus
Masivul Ceahlău () [Corola-website/Science/297115_a_298444]
-
de stil folosită de obicei este personificarea.Fabula are 2 caractere: caracter satiric și caracter moralizator. Fabula era deja practicată în Mesopotamia cu 2000 de ani înaintea erei noastre. Tablete provenind din bibliotecile școlare ale epocii expun pe scurt povestea vulpii lăudăroase, a câinelui nepriceput („Câinele fierarului, neputând să răstoarne nicovala, a vărsat găleata cu apă.“), de musca încrezută („O muscă care s-a așezat pe spatele unui elefant, îl întrebă dacă putea s-o ducă în spate sau dacă ar
Fabulă () [Corola-website/Science/297137_a_298466]
-
este sacrificată în numele moralei. Tematica fabulei se va diversifica în mod considerabil datorită colecției Roman de Renart, ce adună povestiri scrise de clerici anonimi din secolul XII. În aceste istorisiri inspirate din Ysengrinus, operă latină a poetului famand Nivard, lupta vulpii împotriva lupului servește ca pretext pentru o satiră redutabilă a societății feudale și a inechităților sale. Fabula cedează aici locul unei comedii animale unde totul se întrepătrunde. În secolul XII, Marie de France publică o culegere de 63 de fabule
Fabulă () [Corola-website/Science/297137_a_298466]
-
antologie de fabule va cunoaște numeroase modificări. Una din versiunile derivate se numește "Hitopadesa" sau „Îndrumarea utilă“. Găsim aici animalele întâlnite în mai toate fabulele: măgarul, leul, maimuța, șarpele ș.a.m.d, singura diferență fiind șacalul ce joacă aici rolul vulpii. Aceasta va influența Occidentul în sensul unui progres complex. Mai întâi circulând în Persia și tradusă în arabă, de către Ibn al-Muqaffa' cu titlul "Kalîla wa Dimna" (Kalila și Dimna), va fi apoi tradusă în ebraică, apoi în latină, purtând titlul
Fabulă () [Corola-website/Science/297137_a_298466]
-
păsările, plantele, obiectele din fabulă (într-un cuvânt - personajele fabulei) reprezintă o anumită trăsătură de caracter în deplină concordanță cu concepția pe care fabulistul o are despre fiecare dintre ele. Astfel, trăsătura reprezentată de iepure este teama, cea prezentată de vulpe este șiretenia; lupul este lacom, leul este puternic și abuziv, la fel ca elefantul, boul este prostănac, dar și arogant etc. Din cele arătate anterior, se poate conchide că fabula este o operă epică în versuri sau în proză, în
Fabulă () [Corola-website/Science/297137_a_298466]
-
ca bârnele de groase / și-ntre broaștele cât ploștile umflate...», cu «iezăre cu funduri de vioară, / peste gresii, peste zale de bicaz», cu apele în «chiote albastre de pandur», dând «buzna-n dimineți / cu spinări sbârlite de mistreți / și lichide vulpi de aur pur», cu suiș de «rai pe un picior de plai, / ca să vină heruvimi să-și moaie-n rouă / nufărul călcâiului bălai», cu munții arzându-și «rărunchii în uzină», cu «codri-adânci și câmpul cu tarlale», ducându-se pe căi
Baladă () [Corola-website/Science/297136_a_298465]
-
paralela de 45°. Tot de Baia de Aramă aparțin și localitățile învecinate: Brebina, Titerlești, Bratilovu, Mărășești, Stănești. Carstul este presărat de un mare număr de peșteri binecunoscute prin comorile lor de frumuseți: Bulba, Cloșani, Ponoarele, Izverna. Pădurile sunt populate de animale sălbatice: vulpea, căprioara, țapul, iepurele, veverița, viezurele, porcul mistreț și chiar lupul sau ursul. Dintre rarități menționăm: vipera cu corn (vipera ammodites), scorpionul (euscorpius carpathiann), broasca țestoasă (testudo hermani) și o serie de șopărle. Alături de păduri și pășuni o bogăție deosebită o
Baia de Aramă () [Corola-website/Science/297209_a_298538]
-
opiul indian conține șapte unități, iar cel turcesc doar șase, în timp ce opiul macedonean conține 14 unități de morfină și este unul dintre cele mai de calitate opiuri din lume. Fauna din pădurile macedonene este abundentă și include urși, mistreți, lupi, vulpi, veverițe, capre negre și cerbi. Râsul se găsește și el, dar foarte rar, în munții din vestul Macedoniei, în timp ce cerbii se găsesc în regiunea Demir Kapija. Păsările de pădure sunt reprezentate de , , cocoșul de mesteacan, vulturul imperial și bufnița de
Republica Macedonia () [Corola-website/Science/298120_a_299449]
-
Zona Codrilor, care atinge o înălțime de 400 metri de la nivelul mării. În păduri preponderent domină speciile: carpenul, fagul, frasinul, ulmul, stejarul, salcîm alb, teiul, etc. În fîșiile forestiere: cornul, păducelul, măcieșul, liliacul, mărăcinele, nucarii, arțarii, etc. În păduri trăiesc: vulpea, pisica sălbatică, jderul de pădure, iepurele, veverița ș.a., iar din lumea păsărilor: mierla, porumbelul de pădure, gaița, cinteza, vulturul, hultanul. În teritoriul raionului se varsă rîulețele Bîc, Ichel și Cula, Solurile. Raionul dispune de două zone de soluri naturale: zona
Raionul Călărași () [Corola-website/Science/297494_a_298823]
-
până la 7 mai 1937, când, răpus de boala necruțătoare, va trece în neființă la numai 51 de ani și va fi înmormântat la cimitirul „Eternitatea” din Iași. Casa a fost donată în anul 1983 de proprietarii Teodor Neagu și Adrian Vulpe, Complexului Muzeal Iași. A fost renovată, și la 22 iunie 1985 a fost inaugurat acest obiectiv al Muzeului Literaturii Române Iași, cu un an înainte de sărbătorirea de către UNESCO a 100 de ani de la nașterea poetului. Casa Memorială „George Topîrceanu” a
George Topîrceanu () [Corola-website/Science/297552_a_298881]
-
alunul, socul), specii de ierburi (păiuș roșu, iarba câmpului, țepoșică, pieptănăriță) și o gamă variată de specii floristice (macul de munte, crucea voinicului, daria, roua cerului,zambila sălbatică). Fauna cuprinde specii de: mamifere (capra neagră, cerbul, căpriorul, ursul, râsul, mistrețul, vulpea, iepurele, veverița), păsări (brumărița, mierla gulerată, fâsa de munte, sturzul de piatră, ciocârlia, potârnichea, gaița, cocoșul de munte, ierunca), reptile (șerpi, șopârle, broaște) și pești (păstrăv, biban, clean, crap). Aeroportul Internațional Sibiu deservește curse zilnice spre și dinspre București, Dortmund
Județul Sibiu () [Corola-website/Science/296668_a_297997]
-
de 7743 ha. În componența zonei periurbane intră localitățile: Doamna (situtată pe valea pârâului Doamna) și Văleni (situată la confluența cu Pârâul Turcului, pe dreapta Bistriței la poalele Cernegurei) - spre sud și Ciritei (situat spre est între Pietricica și Dealul Vulpii).. Municipiul este împărțit între micro-cartierele: Sărata, Valea Viei, Țărăncuța, Precista, Ștefan cel Mare(nord-est), Centru, Dacia (centru), Obor, Ocol, Dărmănești (nord), Pietricica, Speranța (est), Gara Veche, Mărăței, 1 Mai, Vânători (sud-est). Se învecinează cu comunele: Gârcina - nord-vest, Dobreni - nord-est, Girov
Piatra Neamț () [Corola-website/Science/296700_a_298029]
-
adânci zone propice vieții. Fosilele identificate aici pot fi vizionate la Muzeul de Științe Naturale din Piatra Neamț. Dealul Vulpii-Botoaia (Ochiul de Stepă) este o arie protejată de tip floristic)situată în partea estică a orașului pe versantul sud-vestic al dealului "Vulpea" (478 m). Aici vegetează mai multe elemente floristice xerofite de stepă ilustrate de 28 de specii specifice acesteia. Dealurile Pietricica (530 m), Cozla (679 m), Cârloman (617 m) și Cernegura (852 m) străjuiesc orașul Piatra Neamț la est, nord și respectiv
Piatra Neamț () [Corola-website/Science/296700_a_298029]
-
acumulând 35 de puncte. Echipa a suferit o penalizare de 3 puncte din partea Comisiei de Competiții a FRH ca urmare a folosirii în partida Politehnica Izometal Timisoara-UCM Reșița, încheiată pe teren cu scorul 28-23 în favoarea echipei reșițene, a juniorului Alexandru Vulpe care nu avea drept de joc pe cerințe de vârstă. Golgeterii echipei în sezonul 2007-2008 în Liga Națională au fost: Bojan BUTULIJA 170 goluri, Gheorghe IRIMESCU 162 goluri, Dušan PAŠIĆ 118 goluri, Adrian TUCANU 81 goluri, Mihai ROHOZNEANU 80 goluri
CS UCM Reșița () [Corola-website/Science/317190_a_318519]
-
Ca și la alte biserici din Iași, și în jurul Bisericii armenești a ființat până prin anii '70 ai secolului al XIX-lea un cimitir parohial. După cum menționează N.A. Bogdan, până pe la 1830-1832 a mai existat un cimitir armenesc și în spatele Bisericii Vulpe, pe dealul Țicăului, înspre Biserica „Sf. Ștefan”, aici fiind îngropați cei care muriseră în urma epidemiilor din oraș. În anii '70 ai secolului al XIX-lea s-a înființat un cimitir armenesc în zona Spitalului Pașcanu, unde s-a înălțat pe la
Biserica Armenească din Iași () [Corola-website/Science/317562_a_318891]
-
faimos al acelor vremuri "Singing in the Bathroom"). În 1930 s-au lansat doar 5 episoade. În 1931 a fost debutul desenului animat "Lady,Play Your Mandolin", primul episod din seria Merrie Melodies, al cărui prim personaj era Foxy, o vulpe foarte asemănătoare lui Mickey Mouse. Deoarece desenele lor animate se bucurau de un mare succes, Harman și Ising au continuat să producă episoade din seriile Looney Tunes și Merrie Melodies până la plecarea lor la Metro-Goldwin-Mayer din 1933.
Warner Bros. () [Corola-website/Science/317729_a_319058]
-
ultimului meci de acasă împotriva echipei Scunthorpe United. Noul tricou nu avea sponsor, deoarece se aniversau 125 de ani de la înființarea echipei. Tricoul era produs de către firma Joma. Noul tricou avea o stemă centrală cu numărul "125" dedesubt. Imaginea unei vulpi a fost prima dată introdusă în stema clubului în anul 1948, deoarece Leicestershire este o zonă cunoscută pentru vânătoarea de vulpi. De aici vine și porecla "the Foxes" ("Vulpile"). Mascota clubului se numește "Filbert Fox". Clubul are și mascote secundare
Leicester City FC () [Corola-website/Science/317841_a_319170]
-
echipei. Tricoul era produs de către firma Joma. Noul tricou avea o stemă centrală cu numărul "125" dedesubt. Imaginea unei vulpi a fost prima dată introdusă în stema clubului în anul 1948, deoarece Leicestershire este o zonă cunoscută pentru vânătoarea de vulpi. De aici vine și porecla "the Foxes" ("Vulpile"). Mascota clubului se numește "Filbert Fox". Clubul are și mascote secundare cum ar fi "Vickie Vixen" și "Cousin Dennis", deși numai Filbert este văzut în timpul meciurilor. Stema actuală nu a fost schimbată
Leicester City FC () [Corola-website/Science/317841_a_319170]
-
tricou avea o stemă centrală cu numărul "125" dedesubt. Imaginea unei vulpi a fost prima dată introdusă în stema clubului în anul 1948, deoarece Leicestershire este o zonă cunoscută pentru vânătoarea de vulpi. De aici vine și porecla "the Foxes" ("Vulpile"). Mascota clubului se numește "Filbert Fox". Clubul are și mascote secundare cum ar fi "Vickie Vixen" și "Cousin Dennis", deși numai Filbert este văzut în timpul meciurilor. Stema actuală nu a fost schimbată din anul 1992. Competiții naționale: 2013-14 Competiții regionale
Leicester City FC () [Corola-website/Science/317841_a_319170]
-
Muzeul Național din Tokyo, Muzeul Național de Științe al Japoniei și Muzeul Național de Artă Vestică, a sălii de concert, a templului Tosho-gue, a lacului Shinobazu, cu templul Benzaiten, grădina Zoologică Ueno și cu templul Gojo (care găzduiește statui cu vulpile mitologice Inari). și împrejurimile sale apar adesea în operele de ficțiune japoneze, precum "Gan" ("Gâsca sălbatică") de Mori Ōgai.
Parcul Ueno () [Corola-website/Science/318092_a_319421]
-
43/ CE din 21 mai 1992 (privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de faună și floră sălbatică) sau aflate pe lista IUCN. Mamifere cu specii de: lup cenușiu ("Canis lupus"), cerb ("Cervus elaphus"), căprioară ("Capreolus capreolus"), mistreț ("Sus scrofa"), vulpe ("Vulpes vulpes"), veveriță ("Sciurus vulgaris"), breb ("Castor fiber"), iepure de câmp ("Lepus europaeus"), pisică sălbatică ("Felis silvestris"), nevăstuică ("Mustela nivalis"), dihor ("Putorius putorius"), șoarecele de pădure ("Apodemus sylvaticus"), șoarecele de câmp ("Microtus arvalis"), șobolanul de apă ("Arvicola terrestris"), chițcanul de
Mestecănișul de la Reci () [Corola-website/Science/319549_a_320878]
-
inversiunile termice. Vegetația este formată din pădurea de fag până la 1200m, apoi de amestec și ulterior de rășinoase, în sectorul înalt fiind pajiștile alpine (pe care se găsesc ienupărul, jneapănul, afinul, merișorul). Fauna este reprezentată de mamifere (mistrețul, viezurele, lupul, vulpea, pisica sălbatică în pădurile de fag, căprioara în pădurile de conifere, ursul, cerbul, râsul), păsări (găinușa de alun, cocosul de munte, ciocănitoarea, acvila de munte) sau pești (păstrăv, clean, mreana). Munții Bistriței sunt accesibili în primul rând rutier, mai putin
Munții Bistriței () [Corola-website/Science/319605_a_320934]
-
au fost păstrate împreună. Varietatea copoiului ardelenesc cu picioare lungi a fost folosită pentru vânat mare precum zimbrii și mai târziu urșii, porc mistreți și râșii, iar copoiul ardelenesc cu picioare scurte a fost folosit pentru a vânat mic precum vulpi și iepuri, pe teren deschis, și capra neagră în zone stâncoase. La începutul secolului XX, copoiul ardelenesc a fost pe cale de extincție, creșterea și selecționarea au fost reluate în 1968. În prezent, în afara Ungariei, are un fond important în Transilvania
Copoi ardelenesc () [Corola-website/Science/319821_a_321150]
-
capillata"), colilie ("Stipa pulcherrima"), jaleș-de-câmp ("Stachys recta"), specia de graminee "Koeleria gracilis" (familia Poaceae), păiuș cu specii de "Festuca rupicola" și "Festuca valesiaca". Fauna este reprezentată de: mamifere cu specii de cerb ("Cervus elaphus"), căprioară ("Capreolus capreolus"), mistreț ("Sus scrofa"), vulpe ("Vulpes vulpes crucigera"), pisică sălbatică ("Felis silvestris"), veveriță ("Sciurus caloninensis"); păsări: șorecar comun ("Buteo buteo"), corb ("Corvus corax"), acvilă pitică ("Hieraaetus pennatus"), mierlă ("Turdus merula"), dumbrăveancă ("Coracias garrulus"), pupăză ("Upupa epops"), măcăleandru ("Etithacus rublecula"); reptile, amfibieni și insecte. În vecinătatea
Dealul Cetății - Lempeș () [Corola-website/Science/319031_a_320360]