3,853 matches
-
retardare mintală, cărora trebuie să li se acorde o atenție deosebită. Conceptul de includere școlară se poate defini prin acceptarea de către instituțiile de Învățământ a tuturor copiilor, indiferent de sex, apartenență etnică și socială, religie, naționalitate, rasă, limbă, capacități intelectuale, zestre genetică, situația socio-economică a părinților sau tutorilor lor. Educația incluzivă presupune renunțarea la Împărțirea copiilor pe grupe. Fiecare copil trebuie considerat ca o persoană care Învață Într-un ritm și stil propriu, dar care are nevoie de un sprijin diferit
Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Ioana MIRCEA, Dica DUMITRACHE () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2149]
-
cult al sîngelui ce exprima un naționalism etnic nu atît cultural cît psihic. Această componentă rasistă nu avea prea mult a face cu ideologia lui Herder. Pentru Herder, comunitatea de limbă era aceea care definește identitatea unui popor, și nu zestrea sa genetică. Mai mult decît atît, Herder manifesta față de orice cultură o stimă care prefigura tendințele moderne ale relativismului cultural, cu totul opus deci atitudinii naziste care aplică fără restricție principiul superiorității neamului german sau arian asupra altora. Cel mai
by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
asimilării nu se situează În același punct pentru toți imigranții și nici unul nu pleacă de la nimic. Toți cei ajunși la o anumită vîrstă sînt deja niște individualități conturate, pentru care Începutul este determinat de mulți factori. Americanizarea Îi remodelează, dar zestrea cu care a venit fiecare nu poate fi abandonată și nici nu ar fi În folosul cuiva. Explicînd acest metamorfism, care rămîne În ultimă instanță un supliciu individual, un specialist al istoriei românilor americani concluziona că, la fel ca alte
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
era vorba despre "alegători fideli" și "alegători fluctuanți"513. Fiind un partid de opoziție, PNL-Gheorghe Brătianu nu a beneficiat de voturile unor "alegători guvernamentali", iar scorurile obținute în alegeri au indicat puterea reală a partidului, care nu a beneficiat de "zestrea guvernamentală"514. La polul opus, s-au situat organizațiile din județele Caliacra, Alba, Gorj, Hunedoara, Sălaj, Severin, Storojineț, cu mai puțin de 2 %, din totalul voturilor exprimate, indicând existența unor organizații mai mici, mai puțin active 515. La nivelul întregii
by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
mult decât Albertine. „Ca și cum s-ar fi însurat cu propria lui fiică!” îmi spunea sora mea ofuscată. Căsătoria aceea ni se părea suspectă, nesănătoasă. Toate culegerile noastre de texte de la școală erau pline de istorioare despre căsătorii dintre fete fără zestre și bătrâni bogați, zgârciți, jinduind la tinerețe. Așa încât un alt fel de alianță conjugală, în societatea burgheză, ne părea imposibil. Ne străduiam să descoperim în trăsăturile lui Norbert o răutate vicioasă, o strâmbătură de satisfacție prost ascunsă. Dar expresia lui
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]
-
timpului nu-mi mai ajungeau. De-acum înainte, năzuiam să cunosc istoria sa intimă. Rătăcind prin cavernele bătrânei noastre biblioteci, încercam să clarific pricina căsătoriei extravagante dintre Henric I și prințesa rusă Anna. Voiam să știu ce putea trimite ca zestre tatăl ei, vestitul Iaroslav cel Înțelept și cum făcea el să ajungă hergheliile de cai de la Kiev la ginerele său francez atacat de războinicii normanzi. Și care era distracția zilnică a Annei Iaroslavna în întunecoasele castele medievale, unde regreta atât
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]
-
de drojdie care produce fermentația glucozei produce și fermentația fructozei și manozei. Fermentarea rafinozei este un test foarte important. Există drojdii care pot fermenta în întregime rafinoza, altele deloc, altele o scindează iar din componentele rezultate fermentează o parte, după zestrea de enzime pe care le conține. Fermentarea hidraților de carbon s-a desfășurat folosind în principiu aceiași metodologie ca pentru testele de asimilare a surselor de carbon, dar se creează condiții de anaerobioză și se utilizează tuburi Durham (50/6
IZOLAREA ŞI IDENTIFICAREA UNOR SPECII DE LEVURI FOLOSITE ÎN BIOTEHNOLOGIA VINULUI by MIHAELA CIOCAN () [Corola-publishinghouse/Science/1308_a_1889]
-
atributele unei umanități sensibile și prin acest proces de antropomorfizare se simte împlinită atît în etic cît și în estetic. Altfel spus, întîlnirea fastă cu realul nu este altceva decît privirea răsfrîntă în oglinda ființei interioare. Ceea ce vede preexistă în zestrea ei de imagini memorabile și amintirea le restituie cu generozitate. Exercițiul de admirație invocat are ca finalitate o sporire sensibilă a conotațiilor și sugestiilor lirice. În fapt, acuarela are capacitatea de a da un sens realității ca secvență. Fluiditatea culorilor
Memoria acuarelei by Viorica Topora? () [Corola-publishinghouse/Science/84080_a_85405]
-
amintesc sacrificiile părinților pentru a-și crește copiii și subliniază amploarea golului care se produce acum În familia fetei. În unele locuri are loc o horă În jurul vetrei, menită să exprime simbolic ruperea de casa părintească. În curte este prezentată zestrea fetei, ceata miresei accentuând ritualic mărimea și valoarea acesteia, În timp ce flăcăii mirelui iau În râs, prin formule consacrate de acest obicei, bunurile aduse și pretențiile familiei fetei. De aici, alaiul se Îndreaptă spre biserică pentru slujba de cununie. De la biserică
[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
dispreț abia perceptibil sub pojghița străvezie a admirației proprie veșnicului aspirant, grupul intelectualilor din celebra schiță caragialiană își păstrează peste decenii notele definitorii: desconsiderarea oricărei ocupații de utilitate imediată, încrederea nezdruncinată în prețiosul rol social, în slujba căruia își închină zestrea lor "divină: gândirea", existența mimetică, redusă la dimensiunea locutorie. Lectura romanelor Întoarcerea din Rai și Huliganii oferă cu generozitate astfel de mostre de viață elitistă, facilitând o radiografiere obiectivă a acestei caste de "caraghioși, vorbăreți și pierde-vară".62 Interesantă este
by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
omului alb. Puțini dintre ei mai pot fi Întâlniți În stare nomadă, În regiunile din centrul Australiei, care În parte le-au fost retrocedate, după Îndelungate demersuri, la sfârșitul secolului al XX lea, practicând ocupațiile tradiționale și Încercând să păstreze zestrea lor spirituală, În fața presiunilor agresive ale civilizației contemporane. În partea de nord a țării, În regiunea Kimberly ce conservă arta rupestră de excepție, trăiesc dintre aborigeni bardi, ngarinyin, nyul, punuba; În regiunea Fitzmaurice - gurindji, murrinh- patha; În regiunea septentrională tiwi
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
bujori. Din secolul al XVII-lea se impun porțelanurile albe cu decor pictat sub cuvertă cu albastru de cobalt sau brun de fier, mai sobre și mai simple decât În epoca Koryo 721. Din perioada feudală se păstrează lăzi de zestre, scrinuri cu intarsii de sidef și cu basoreliefuri În lemn de esență tare. Ornamentele sunt de influență populară: la copii cocorul ca simbol de viață curată, la femei păunul ca simbol al dragostei și fericirii, la bărbați cerbul ca simbol
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
albe, iar abia apoi În haine colorate. Femeile trebuiau să poarte un fel de glugă pe urechi când ieșeau afară din casă. Variată era și Încălțămintea. Se introduc umbrele din lemn În Chio, În secolul al XV-lea. Lăzile de zestre foloseau și ca bibliotecă. La căsătorie, ginerele Îi dădea lada cadou soacrei În semn de dragoste și respect. Mireasa era dusă Într-o lectică numită khuma la nuntă, de către prietenii mirelui. De Anul Nou se foloseau papuci cu talpa Înaltă
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
dota fetei și ce suprafață de pământ dădeau fiecare pentru noua pereche. Aceste discuții căpătau de multe ori aspect de târg. După ce se ajungea la înțelegere se începea petrecerea. Uneori era întocmită între părinți o așa numită „foaie de zestre”. În săptămâna dinaintea nunții, mirele însoțit de cavalerul de onoare merge prin comună, din casă în casă, „cu plosca” (de fapt cu două ploști, una cu vin, alta cu țuică, pentru că locuitorii comunei preferau unii vinul, alții țuica). Oamenii sunt
MONOGRAFIA COMUNEI PROVIȚA DE JOS by BADEA CRISTINA () [Corola-publishinghouse/Science/91872_a_92396]
-
purtau salbe. Pe o panglică neagră, prinsă în jurul gâtului, se înșirau bani de aur de diferite mărimi. Erau salbe alcătuite dintr-un rând, din două sau chiar din trei rânduri de bani de aur. Când se mărita, fata avea ca zestre și salba pe care o purtase la horă. În picioare fetele purtau ghete cu fețe înalte care cuprindeau pulpa piciorului, în sus, spre genunchi. Pantofii nu apăruseră, iar în ținuta de sărătoare nu se purtau opincile. Nevestele tinere purtau și
MONOGRAFIA COMUNEI PROVIȚA DE JOS by BADEA CRISTINA () [Corola-publishinghouse/Science/91872_a_92396]
-
foișor lateral cu perspectiva spre stradă, către sud pentru a primi mai multă căldură, ori către Valea Proviței. Cele mai vechi se compun de obicei din tindă și două odăi din care una e „casa mare” destinată oaspeților și păstrării zestrei fetelor. Prispa înălțată, cu foișor lasă loc gârliciului și beciului. Ea este destul de încăpătoare. La cele așezate în pantă prispa este mai înălțată, iar la cele așezate pe loc mai drept apar două niveluri de locuit prispa situându-se la
MONOGRAFIA COMUNEI PROVIȚA DE JOS by BADEA CRISTINA () [Corola-publishinghouse/Science/91872_a_92396]
-
exersarea subsistemelor psihologice implicate, ci și personalitatea ca rezultantă integrativă și armonioasă a lor. Dintre cele două categorii principale de factori implicați în creativitate, cei cognitivi sunt cel mai greu de educat, pentru că ei sunt dependenți în mare măsură de zestrea nativă. Dar totuși, imaginația (ca una dintre componentele intelectuale majore în creație) este mai educabilă decât inteligența sau gândirea. În plus, deși nivelul intelectual prezintă o anume stabilitate încă din adolescență, educația poate influența eficacitatea acestei dimensiuni dacă elevul este
PERSONALIATATEA CREATOARE by ELENA ISACHI () [Corola-publishinghouse/Science/1304_a_1892]
-
Să-mi scutur de-orice griji și treburi vîrstă, Le dînd pe umeri tineri, pe cînd far' Povară mă tîrăsc spre moarte. Fiu Cornwall, Si la fel iubitor, fiu Albany, ' N-acest ceas, voim ferm a da-n vileag Fetelor zestrea, cearta-n viitor S-oprim acum. Prinții, de Franța și Burgundia, În dragostea rivali a feței mici, Mult timp la curte-n amoros sejur Au fost, și vor răspuns.Spuneți-mi, fetelor (Since now we will divest uș both of
by William Shakespeare [Corola-publishinghouse/Science/1030_a_2538]
-
Desigur, n-o să mă mărit că ele, Iubind pe tata doar. LEAR: Ți-e inima-n ce spui? CORDELIA: Da, bun stăpîn. LEAR: Atît de tînăra și-atît de aspră? CORDELIA: De tînăra, milord, și-adevărată. LEAR: Fie,-adevărul fie-ți zestre,-atunci: Căci eu pe sfîntă rază soarelui, Pe tainele Hecatei și-ale nopții, By all the operation of the orbs From whom we do exist and cease to be, Here I disclaim all my paternal care, Propinquity and property of
by William Shakespeare [Corola-publishinghouse/Science/1030_a_2538]
-
preferat-o și-mi visăm odihnă În blînda-i îngrijire. Ieși și-mi piei din ochi! Așa-n mormînt s-am pace, cum i-ntorc A tatei inima ei. Chemați Franța, ce stați! Chemați Burgundia. Cornwall, si Albany, Cu cele două zestre,a treia luați. Mîndria, ea franchețe-i zice, s-o mărite. Va investesc pe voi doi cu puterea-mi, Preeminenta și-orice daruri mari Ce merg cu maiestatea. Noi, lunar, Cu privilegiu-o șut' de cavaleri, Ținuți de voi, ne-
by William Shakespeare [Corola-publishinghouse/Science/1030_a_2538]
-
Gloucester cu regele Franței, ducele de Burgundia și suitele) GLOUCESTER: Sînt Franța și Burgundia, nalt stăpîn. LEAR: Lord de Burgundia, Noi ție-ntîi vorbim, care cu-ăst Domn Ai fost rival la fiica noastră. Cît de mic Vei cere preț de zestre, ca s-o iei, Ori încetezi petitul? BURGUNDIA: Maiestate, Nu cer mai mult decît ați oferit, Si nu dați mai puțin. LEAR: Right noble Burgundy, When she was dear to uș, we did hold her șo; But now her price
by William Shakespeare [Corola-publishinghouse/Science/1030_a_2538]
-
Ceva de-n astă-abia părinda fire, Sau toată, cu mînia-ne adaos, Nimic mai mult, îți este, Șir, pe plac, Iat-o, e-a ta. BURGUNDIA: Eu nu știu ce să zic. LEAR: Cusururile-acestea ea avînd, Fără prieteni, adoptată de-ura mea, Cu zestre-al meu blestem, străină, c-am jurat, S-o iei vrei, sau s-o lași? BURGUNDIA: Mă iartă, Șir, S-aleg nu pot în astfel de condiții. LEAR: Dar, las-o. Căci, pe cel ce m-a făcut, Ți-am
by William Shakespeare [Corola-publishinghouse/Science/1030_a_2538]
-
tot? O sfiiciune-a firii, Ce-adesea lasă șiru-ntreg nespus Al celor ce va face? Lord Burgund, Ce spui domniței? Nu-i iubire-iubirea Amestecată-n chibzuiri ce stau Departe de-al ei drept țel. O voiești? Ea însăși e o zestre. BURGUNDIA: Mare Lear, Da numai partea ce-însuți ai propus, Si pe Cordelia de mînă-o iau, Ducesa de Burgundia. LEAR: Nimica. Am jurat. Sînt neclintit. BURGUNDIA: Regret că într-atît pierduși un tată, Că trebuie să pierzi și-un soț. CORDELIA
by William Shakespeare [Corola-publishinghouse/Science/1030_a_2538]
-
Who covers faults, at last shame them derides. Well may you prosper. FRANCE: Come, my fair Cordelia. Exit France and Cordelia. Zei! Straniu-i ca-n disprețul rece-al lor S-aprinse-iubirea-mi tot mai arzător. Fiica ta, rege, mie hărăzita, fără zestre, Regina noastră,a dulcii Franțe este. Toți ducii-apoasei țări nu pot lua Neprețuita, scumpă față de la Francia. Cordelia, desi răi, tu bun rămas le zi; ' N-alt loc, mai bun găsești ce pierzi aci. LEAR: O ai, crai frînc, să
by William Shakespeare [Corola-publishinghouse/Science/1030_a_2538]
-
linge-blide; un josnic, îngîmfat, tîmpit, pomanagiu, un în-trei zdrențe, de doi bani, un împuțit în ștrimfi de lină ticălos; un laș, un pîrîcios, un pu i de ț ir f a, -un izmenit, superservil, chițibușar de potlogar; un sclav cu zestre-o lada; unul ce-ar vrea a fi codoș tot slugărind cu zel, și nu-i nimic decît un amestec de pungaș, de cerșetor, las mijlocitor, fiu și moștenitor al unei cațele corcite; unul pe care-am să-l biciui
by William Shakespeare [Corola-publishinghouse/Science/1030_a_2538]