39,601 matches
-
Norman Manea dezvoltă concluziile lui Călinescu, susținând că naratorul „stabil”, „senin” și „solar” al "Amintirilor din copilărie" „nici nu există decât în descoperirea acestui concret mirific, tradițional, riguros”. Raportându-se la un text al criticului Mircea Moț, care opina că "Amintiri din copilărie" este „una din cele mai triste cărți ale literaturii române”, cronicarul literar și eseistul Gheorghe Grigurcu considera că narațiunea prezintă „o tensiune între individ ca reprezentant holografic al structurii căreia îi aparține și universul scris, intuitiv un spațiu
Amintiri din copilărie () [Corola-website/Science/307831_a_309160]
-
narațiunea prezintă „o tensiune între individ ca reprezentant holografic al structurii căreia îi aparține și universul scris, intuitiv un spațiu profan, o vagă imitație a actului demiurgic, și astfel un sacrilegiu." În 2008, istoricul literaturii Nicolae Manolescu spunea că volumul "Amintirilor" evidențiază „geniul lui Creangă”, legat de „registrul naiv și vesel al copilăriei”, prin aceasta fiind implicit superior tuturor celorlalte lucrări în proză ale scriitorului. Începutul celei de-a doua părți (în care naratorul face referire la jocurile copilăriei sale, la
Amintiri din copilărie () [Corola-website/Science/307831_a_309160]
-
său natal și cu regiunea înconjurătoare. În opinia lui Norman Manea, decorul „perfect recognoscibil” al narațiunii surprinde „cicluri repetitive”. Concentrându-se pe descrierea Humuleștiului din primele rânduri ale cărții, istoricul Neagu Djuvara comenta: „chiar dacă socotim că adultul înfrumusețează, transfigurează, «îmbogățește» amintirile din copilărie, cum să nu recunoaștem, la Creangă, sinceritatea în înduioșătoarea evocare a satului copilăriei sale?” Djuvara se folosește de acest fragment pentru a aborda problematica structurii societății rurale românești din Moldova, o societate relativ mai înstărită, datorită activităților în
Amintiri din copilărie () [Corola-website/Science/307831_a_309160]
-
liniștită uneia ce era, de fapt, un ecou al ritualurilor păgâne privind fertilitatea. Pentru criticul Muguraș Constantinescu, un subiect de interes a fost constituit de statutul bătrânilor dintr-o comunitate moldovenească în contextul schimbărilor sociale, așa cum transpare acesta din textul "Amintirilor din copilărie". Ea îl descrie pe David Creangă ca pe un „lider de clan” și ca pe un om luminat, condus de „înțelepciunea și echilibrul vârstei înaintate”, și care, deși analfabet, înțelege importanța pe care educația o poate atinge în
Amintiri din copilărie () [Corola-website/Science/307831_a_309160]
-
acesta teoriilor lui Titu Maiorescu privind reformarea învățământului românesc prin modernizare instituțională și profesionalizare. El însuși scriitor, Horia Gârbea discută textul ca dovadă a unui anticlericalism manifestat de Creangă (a cărui carieră preoțească se va fi sfârșit prin caterisire), adăugând: „Amintirile lui Creangă de la școala de catiheți ar descuraja orice candidat.” "Amintiri din copilărie" a început să devină o sursă de inspirație pentru diverși autori români la începutul secolului al XX-lea și în perioada interbelică. A fost imitată de I.
Amintiri din copilărie () [Corola-website/Science/307831_a_309160]
-
instituțională și profesionalizare. El însuși scriitor, Horia Gârbea discută textul ca dovadă a unui anticlericalism manifestat de Creangă (a cărui carieră preoțească se va fi sfârșit prin caterisire), adăugând: „Amintirile lui Creangă de la școala de catiheți ar descuraja orice candidat.” "Amintiri din copilărie" a început să devină o sursă de inspirație pentru diverși autori români la începutul secolului al XX-lea și în perioada interbelică. A fost imitată de I. Dragoslav în cartea lui din 1909, " Povestea copilăriei"—denumită de Călinescu
Amintiri din copilărie () [Corola-website/Science/307831_a_309160]
-
secolului al XX-lea și în perioada interbelică. A fost imitată de I. Dragoslav în cartea lui din 1909, " Povestea copilăriei"—denumită de Călinescu „o pastișă disgrațioasă”. Același critic a discutat și piesa de teatru adaptată după un capitol din „Amintiri din copilărie” de scriitorul I. I. Mironescu, sub titlul "Catiheții de la Humulești"—considerând-o „de prisos” în raport cu textul deja suficient de „dramatic” lui Creangă. Nicolae Manolescu a identificat un alt produs al influenței lui Creangă memorialistul în "Copilăria unui netrebnic
Amintiri din copilărie () [Corola-website/Science/307831_a_309160]
-
desene de Eugen Taru (originalele cărora formează o expoziție permanentă la casa memorială a lui Creangă din Humulești) și o altă ediție cu ilustrații alb-negru și color de Livia Rusz. Tot atunci textul a inspirat filmele românești de Elisabeta Bostan: "Amintiri din copilărie" (cu actorul-copil Ion Bocancea în rolul lui Nică) și "Pupăza din tei" (bazat pe episodul în cauză din capitolul secund al cărții). Cartea a avut ecou nu doar în România, ci și în țara vecină, Republica Moldova (în Basarabia
Amintiri din copilărie () [Corola-website/Science/307831_a_309160]
-
că omul, prin propriile lui capacități, e capabil să inventeze aici și acum atât paradisul cât și infernul. Un alt factor de blocaj îl reprezintă chiar propriul succes de altă dată, care între timp nu a rămas decât o frumoasă amintire. Chabel se exprimă de această manieră: când islamul merge rău, vocea rațiunii are dificultăți în a se face auzită; considerabila rămânere în urmă a islamului se explică în parte prin eșecul musulmanilor de a depăși vechile ambiții de cucerire, de
Mahomed () [Corola-website/Science/307840_a_309169]
-
de război, dar numai alături de forțele de poliție. De asemenea, în multe din imaginile din epocă se văd femei înarmate, păzind diverse obiective, dar nu pe front. Multe imagini cu copii înarmați sunt strict propagandistice sau pur și simplu, simple amintiri din război. Copiii din imagini nu au uniforme, ci doar îmbrăcăminte de tip militar, fără insemne militare. Nicăieri, în imaginile făcute pe front de către corespondenții de război, nu apar copii sau adolescenți. Chestiunea cu deminarea terenurilor este absurdă, pentru că pe
Războiul Iran-Irak () [Corola-website/Science/307737_a_309066]
-
debutând în meciul decisiv pentru calificarea în optimi, jucat de români împotriva țării gazdă, SUA. România s-a calificat grație golului lui Dan Petrescu, iar Gâlcă a mai evoluat și în meciurile cu Argentina (3-2) și în meciul de tristă amintire cu Suedia, în care România a ratat calificarea în sferturi. În 1996, imediat după ce a evoluat la Campionatul European de Fotbal din 1996 (bifând două prezențe, în meciurile cu Bulgaria și Spania, și ratând meciul cu Franța) Gâlcă a părăsit
Constantin Gâlcă () [Corola-website/Science/307878_a_309207]
-
răpit Țării Moldovei Bucovina și a cedat-o Imperiului Habsburgic. Monumentul a fost amplasat pe strada Ghica Vodă în apropierea Mănăstirii Barnovschi și al fostului Beilic turcesc din Iași, într-un mic parc. Cenotaful are gravat deasupra sa inscripția "În amintirea lui Grigorie Ghica V.V. ucis de turci la 1777, luna octombrie. Țara recunoscătore". În partea stângă a cenotafului, este următoarea inscripție: "Grigorie Ghica V.V. a protestat contra luarei Bucovinei", iar în partea dreaptă stă scris: " Această pieatră sa redicat de
Monumentul lui Grigore Ghica al III-lea din Iași () [Corola-website/Science/307917_a_309246]
-
inițiativa realizării unei subscrieri pentru realizarea unui monument al domnitorului. Această inițiativă a fost menționată în „Curierul de Iași” nr. 62 din 1 iunie 1873: "„Aflăm că junimea studioasă a luat inițiativa unei sub-scrieri (sic!) pentru ridicarea unui monument întru amintirea prințului Alexandru Ioan Cuza...”". Inițiativa a fost reluată de boierul Grigore Ghica-Deleni, urmaș al unei mari familii boierești cu moșii prin zona Hârlăului, "clasă ce nu avusese temeiu" - după cum mărturisește A.D. Xenopol - "de a fi mulțumită de domnia acestuia". Acesta
Statuia lui Alexandru Ioan Cuza din Iași () [Corola-website/Science/307919_a_309248]
-
următoarele cuvinte: "„Primul rege al României își îndeplinește o sfântă datorie către primul Domnitor al țărilor surori unite, aducând în fața acestui monument prinosul de cinstire ce se cuvine memoriei lui Cuza Vodă, care vă rămâne de-a pururi nestinsă în amintirea poporului”". Statuia a fost amplasată în Piața Unirii din Iași. În ziua dezvelirii au participat o mulțime de locuitori, mulți în costume naționale, s-au pavoazat clădirile din jur cu steaguri și covoare populare, s-au ținut discursuri înflăcărate de către
Statuia lui Alexandru Ioan Cuza din Iași () [Corola-website/Science/307919_a_309248]
-
Lucrările sale sînt caracterizate de teme ale perioadei Războiului Rece, inteligență și manipulare, dar și de metafizic, inclusiv elemente spirituale. Volkoff a fost fiul unui emigrant rus care și-a cîștigat existența în Franța spălînd mașini. Vladimir a crescut cu amintirile familiei sale despre piederea ținutului de baștină. Este stră-strănepot al compozitorului Piotr Ilici Ceaikovski. După terminarea studiilor la Sorbonne în Paris și a universității la Liège, Volkoff a invatat engleză la Amiens între 1955-1957. A efectuat serviciul militar ca ofițer
Vladimir Volkoff () [Corola-website/Science/307931_a_309260]
-
Master - film care l-a adus pe lista scurtă a Oscarurilor 2012), Silviu Stavilă (Marfa și banii, Niki Ardelean, Colonel în rezervă), Andrei Butică (Toată lumea din familia noastră, Marilena de la P7, Francesca), Tudor Mircea (Morgen, Rocker), Alexandru Sterian (Legături bolnăvicioase, Amintiri din epoca de aur), monteurii Dana Bunescu (4 luni, 3 săptămâni și 2 zile, Moartea domnului Lăzărescu, Autobiografia lui Nicolae Ceaușescu), Cătălin F. Cristuțiu (California Dreamin’, Medalia de onoare, Eu când vreau să fluier, fluier), Alexandru Radu ( Hârtia va fi
Universitatea Națională de Artă Teatrală și Cinematografică „Ion Luca Caragiale” din București () [Corola-website/Science/307934_a_309263]
-
altor militanți comuniști ca Gheorghe Vasilescu-Vasia, Constantin David, Ada Marinescu, Panait Mușoiu, Barbu Lăzăreanu, Simion Stoilov, Mihail Macavei, Ana Pauker ș.a. La înființare, pe terasa superioară a monumentului, într-o amforă de granit, ardea în permanență o flacără, care simboliza amintirea păstrată celor care au slujit cauza clasei muncitoare. În anul 1991 mausoleul a fost dezafectat, iar osemintele reprezentaților comuniști au fost exhumate și mutate în alte cimitire. Urna cu cenușa Anei Pauker a fost preluată de către familie și dusă în
Mausoleul din Parcul Carol () [Corola-website/Science/307960_a_309289]
-
și arhitectura islamică au început să marcheze cultura indiană. În istoria sultanatului au fost perioade bune și rele, dar după 1398, când cuceritorul mongol Timur Lenk i-a prădat teritoriile, a intrat în declin. Următorii cuceritori au lăsat după ei amintiri mult mai frumoase. Ei au fondat cel mai strălucit imperiu musulman al subcontinentului: India Mogulilor. Cca. 2500 - 1700 i. Chr.: Civilizația din Valea Indusului În India de Nord După 2000 î. Chr.: Invazia cuceritorilor arieni prin nord-vest Secolul VI î
Subcontinentul Indian () [Corola-website/Science/308301_a_309630]
-
Reason le-a dat însă credincioșilor suficiente motive pentru a-l displăcea, iar federaliștii l-au atacat pentru ideile sale guvernamentale din "Common Sens" (ro: Simțul comun), pentru asocierea cu Revoluția franceză, respectiv pentru prietenia cu președintele Jefferson. De asemenea, amintirea scrisorii deschise pe care i-a trimis-o lui Washington era încă proaspătă, fiind publicată cu șase ani înainte de întoarcerea să în America. Problemele s-au intensificat odată cu anularea dreptului sau de vot în New Rochelle, guvernatorul Morris nerecunoscând cetățenia
Thomas Paine () [Corola-website/Science/308310_a_309639]
-
lor sănătos. În anul 1950 a scris schița "Calul lui Moș Eftimie", care tratează episodul constituirii primelor gospodării agricole colective și care a cunoscut o largă răspândire la vremea respectivă. Schița "Memoriile agentului Teică Pasăre" (1951) este construită sub forma amintirilor unui agent electoral din perioada interbelică. Este descrisă cu umor și cu o virulență satirică farsa alegerilor din timpul regimului capitalist. Volumul "De la potop încoace" (1958) grupează un număr de nuvele („La răzeși”, „A cincea roată de la căruță” etc.) care
Valeriu Emil Galan () [Corola-website/Science/308318_a_309647]
-
în fața a 115,000 de spectatori, pe stadionul Azteca și Maradona a ridicat deasupra capului trofeul Cupei Mondiale, asigurându-se astfel că întregul mapamond și-l va reaminti ca unul dintre cei mai mari fotbaliști din istoria acestui sport. În amintirea lui Maradona, autoritățile stadionului Azteca au construit o statuie a sa marcând „golul secolului", statuie care se află la intrarea în stadion. Maradona a fost căpitanul echipei naționale a Argentinei și la turneul final al Cupei Mondiale din 1990, desfășurat
Diego Maradona () [Corola-website/Science/308361_a_309690]
-
pierde abilitatea de a-l vedea pe Fool, va fugi de la Kaleido Stage și îi va găsi masca într-o pânză de păianjen din stația de autobuz. O va desprinde din pânză și va observa că masca ținea închisă toate amintirile lui, inclusiv toate emoțiile simțite de aleși de către scenă. Se va întâlni cu Sora, îl va revedea pe Fool, iar OVA-ul se va încheia cu o iluzie scurtă a Rosettei în costumul purtat la Manevra Legendară observată de Sora
Kaleido Star () [Corola-website/Science/308368_a_309697]
-
vie aflată în proprietatea voievozilor țării. Complexul mănăstiresc era încojurat cu ziduri, precum o cetate, începând cu 1698 accesul în curtea mănăstirii se făcea prin clopotnița construită de Constantin Brâncoveanu. În interiorul curții existau 3 cruci de piatră: una sculptată în amintirea Mitropolitului Teodosie, alta în cinstea generalului Miloradovici, iar alta care amintește de răscoala semenilor din 1652, în timpul lui Constantin Șerban, împotriva boierilor. Semenii era un regiment format din 2000 de soldați străini doar pentru a lupta în războaie, întemeiat de
Dealul Mitropoliei () [Corola-website/Science/308376_a_309705]
-
Nou), așezate într-o raclă de argint, aduse din Bulgaria la 13 iulie 1774. Paraclisul bisericii este piesa cea mai valoroasă din tot ansamblul mănăstiresc de pe Dealul Mitropoliei. Clădit în secolul al XVII-lea împreună cu palatul, paraclisul este refăcut 1723. Amintirea acestui moment se regăsește pe inscripția grecească din interiorul edificiului, pictată deasupra ușii. Inscripția este în versuri și reprezintă opera poetului Dimitrie Notara. Inscripția prezintă un aspect inexact și anume Nicolae Mavrocordat și mitropolitul Daniil Topoloveanu (1719-1731) sunt prezentați ca
Dealul Mitropoliei () [Corola-website/Science/308376_a_309705]
-
daca ni se dă voie (...). Ceea ce îmi provoacă mari suferințe este nu încheierea vieții mele, ci traumele la care au fost și sunt supuși membrii familiei. Că ultim cuvânt, îi rog să facă eforturi și să-și aline durerile cu amintirile zecilor de ani petrecuți împreună, în armonie și cu demnitate, cu speranța că poate reunirea noastră va fi cât mai curând.” Urmare a acestui recurs în anulare, Ioan Totu va fi condamnat, din nou, la cea mai grea pedeapsă, 15
Ioan Totu () [Corola-website/Science/308373_a_309702]