45,986 matches
-
fie iertat pentru cele închinate lui Antonescu. Vadim a abandonat discursul extremist; din celebra mitralieră pentru care fostul său competitor la Președinție, Theodor Stolojan, i-a oferit un glonte, n-a mai rămas nici măcar o praștie. Noul mesaj peremist e „pace tuturor“. „Ungaria e o țară pozitivă, Rusia la fel, Ucraina la fel [...] Singura șansă a poporului român e în Uniunea Europeană.“ El, ca istoric, e chiar un fel de teoretician al procesului de integrare, „de la Napoleon la Kant, la Charles de
Nişte ciori vopsite-n roşu by Răsvan Popescu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1376_a_2711]
-
enorm pe o consiliere „made in Israel“, Vadim Tudor n-a reușit să scape de eticheta de extremist, nici măcar de vechile acuze de antisemitism. Bustul ridicat lui Yitzhak Rabin la Brașov n-a stârnit decât protestele familiei ilustrului soldat al păcii. Europa a rămas surdă, iar presa românească i-a ironizat la sânge piruetele politice. Bomboana pe coliva politică a pus-o însă un recent scandal mediatic în care era acuzat, cu transcrieri ale unor interceptări telefonice ale Securității, că ar
Nişte ciori vopsite-n roşu by Răsvan Popescu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1376_a_2711]
-
ieși, mai ales că nici în piață n-a adunat ovații. Pensionarii i-au cerut pensii mai mari, alții să-și facă curat în partid și chiar i-au strigat „prostănacule“. Dar, cum spuneam, lui Geoană nu-i lipsește îndrăzneala... PACE TUTUROR După două luni de blocaj total, rotițele Parlamentului se învârtesc din nou. La sfârșitul zilei jurnalele consemnează record după record, încă o sută de articole ale noului regulament adoptate, încă trei legi necesare integrării... Zăgazul dintre putere și opoziție
Nişte ciori vopsite-n roşu by Răsvan Popescu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1376_a_2711]
-
ceva neinteligibil. Oricum, nu funcția l-a făcut pe el un Hagi al finanțelor. Doar Anghel Stanciu (PRM) s-a trezit „singur în tranșee, ca soldatul japonez, lui nu i-a spus nimeni că s-a terminat războiul“. Acum e pace și Parlamentul își poate vedea liniștit de buget, în așteptarea deciziei Curții. Dacă ea zice da, schimbarea președinților este constituțională, Văcăroiu și Năstase își fac bagajele. Și o poate spune, pentru că în Constituție scrie că membrii birourilor permanente pot fi
Nişte ciori vopsite-n roşu by Răsvan Popescu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1376_a_2711]
-
moment, părăsim lumea cărților. Dar în această lume a războaielor, a imigranților, a marilor inechități sociale, a bolilor de tot felul, a suferinței, a durerii, care este rolul poetului (scriitorului) în societatea de azi? Cum pot intra oamenii în duhul păcii? S.H.B.: Rolul poetul a rămas același: să examineze faptele oamenilor, să înregistreze, să consolideze, să inspire, să ofere o cale pe drumul mai puțin umblat. Un poem e poem cu adevărat în măsura în care îl face pe cititor să râdă, să plângă
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1572_a_2870]
-
clipă. Clipa magică, când bucuria părinților se contopește cu bucuria copilului. V.P.: Ai amintit de Cezar Ivănescu, marele poet, plecat la cele veșnice în urmă cu 44 de zile, în Joia Mare din Săptămâna Patimilor. Dumnezeu să-l odihnească în pace! Vorbește, te rog, despre această întâlnire. I.M.: La ediția a treia a Galei Premiilor "Iurie Matei", din 2003, a venit și Cezar Ivănescu. Era la Chișinău. Am un prieten, actorul Igor Caras, care mi-a pozat pentru Contrabasistul. El vine
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1572_a_2870]
-
tot mai străini de-aceeași lume (ori de alta...), străini de ei, de vii, de morți, de nenăscuți, curând vom fi cu toții neam de "străini" într-acest chip înfăptuindu-se, în sfârșit, mult visata înfrățire între seminții, pas important către pacea internă, vis frumos, n-ar mai fi nimic de sperat pe planeta pământ, așadar străini din toate țările uniți-vă întru gloria MARELUI STRĂIN AL UNIVERSULUI... OVIDIU GENARU OSLO Ea cânta boreal la pian aplecată și muzica o împrejmuia în
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1572_a_2870]
-
Început, înțepat, încrețit Țipete, cireșe, rotițe Vacanțe, fustițe, măceșe 2. Ascultă cu atenție cele trei cuvinte. Două din ele conțin sunetul CE, iar unul nu. El este „intrusul”. Găsește acest cuvânt! Ceapă, țeavă, cercel Rece, zece, țese Înțepat, purcel, ghiocel Pace, rațe, voce Ceară, ocean, vițel Cruce, crețe, încet 3. Ascultă cu atenție cele trei cuvinte. Două din ele conțin sunetul CI, iar unul nu. El este „intrusul”. Găsește acest cuvânt! Ciment, ținut, răcit Cuțit, sucit, lucios Cizme, vecină, mulți Struți
Fişe de lucru din cabinetul de logopedie by Alina Biolan () [Corola-publishinghouse/Administrative/1145_a_2052]
-
meci de baschet. Ei îi cheamă și pe Lucica, Mircea și Cecilia. După cincisprezece minute, scorul este zece la cinci pentru echipa lui Mircea. Pe Lucica o cheamă unchiul ei. Meciul încetează. Copiii nu se ceartă. Ei se despart în pace până la o nouă întrecere. Rescrie propoziția corectă pe linie. 1. ultima zi din an va fi marți. 2. știai că vineri vine vacanța? 3. țânțarii înțeapă în timpul nopții. 4. așteptăm să vină moș crăciun. 5. cocoșul s-a urcat sus
Fişe de lucru din cabinetul de logopedie by Alina Biolan () [Corola-publishinghouse/Administrative/1145_a_2052]
-
neterminată ca efect paradoxal al declaratei sale „sete a formelor perfecte”. (Aceasta este un ideal, un „gând purtat de dor” ce-i absoarbe 15 ființa muritoare până la uitarea de sine, starea ce precede „accesarea” celor trei „stări” specific eminesciene: somnul, pacea, echilibrul ). Cât privește opinia despre „talentul de versificare” ca incident al tinereții, a se vedea tot în cercetarea mai sus citată comentariul la declarația de la vârsta de 20 de ani privind „ocupațiunea mea, care va rămâne întotdeauna științifică (s.n.) și
Ambrozie şi poşircă by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1140_a_2067]
-
fericit este acela care poate afla cauza lucrurilor (Lucretius). Intelectualul Eminescu depune eforturi uriașe pentru a-și descoperi (și depăși) „menirea” sa de ființă imperfectă într-o lume imperfectă. Creația este mod de asumare a destinului, având ca finalitate „eterna pace”, „veșnicul repaos”, topirea conștiinței individuale în Unitatea originară a lumii. Aici interlocutoarea mea ar putea să-mi atragă atenția că întrebarea ei cerea un răspuns mai simplu. Iar eu aș răspunde că orice întrebare vizează o filosofie, ca etapă obligatorie
Ambrozie şi poşircă by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1140_a_2067]
-
determinând căutări ce nu pot fi decât contradictorii și dramatice. Dacă ne raportăm la însemnările filosofice cuprinse în Fragmentarium (laboratorul gândirii sale), dar și la perspectiva deschisă de mari poeme precum Luceafărul (în care se impune ideea de echilibru, „ecvație”, pace, armonie), atunci se poate admite că, în zona frămîntărilor secrete, nedestinate publicării, modelul feminin divin, Maica Preacurata, răspunde pe deplin idealului eminescian. În același timp, este de înțeles faptul că Eminescu a avut onestitatea de a nu dori să-și
Ambrozie şi poşircă by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1140_a_2067]
-
de la o însemnare marginală a autorului, vor fi dezamăgiți citind acum „liniște perfectă”, „senin ca amorul meu împăcat”, 42 „un gen cu totul nou”. Dacă punem confesiunea epistolară alături de alte constante din versuri și proză, să le zicem cuvinte cheie: „pace”, „eterna pace”, „somnul”, „armonia”, „echilibrul”, „cumpăna gândirii” etc., vom înțelege cât de greșită a fost absolutizarea contradicției (romantice !) din gândirea poetului, în defavoarea armoniei, păcii și a echilibrului dintre termeni, adică, aici, dintre ființa terestră (Cătălina) și personajul cosmic din visul
Ambrozie şi poşircă by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1140_a_2067]
-
însemnare marginală a autorului, vor fi dezamăgiți citind acum „liniște perfectă”, „senin ca amorul meu împăcat”, 42 „un gen cu totul nou”. Dacă punem confesiunea epistolară alături de alte constante din versuri și proză, să le zicem cuvinte cheie: „pace”, „eterna pace”, „somnul”, „armonia”, „echilibrul”, „cumpăna gândirii” etc., vom înțelege cât de greșită a fost absolutizarea contradicției (romantice !) din gândirea poetului, în defavoarea armoniei, păcii și a echilibrului dintre termeni, adică, aici, dintre ființa terestră (Cătălina) și personajul cosmic din visul fetei (Hyperion
Ambrozie şi poşircă by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1140_a_2067]
-
Dacă punem confesiunea epistolară alături de alte constante din versuri și proză, să le zicem cuvinte cheie: „pace”, „eterna pace”, „somnul”, „armonia”, „echilibrul”, „cumpăna gândirii” etc., vom înțelege cât de greșită a fost absolutizarea contradicției (romantice !) din gândirea poetului, în defavoarea armoniei, păcii și a echilibrului dintre termeni, adică, aici, dintre ființa terestră (Cătălina) și personajul cosmic din visul fetei (Hyperion); dintre dorul (sau desideratul) prințesei și norocul ei terestru. Etimologia latină a cuvîntului desiderat: lipsă de stea ! În limba română a sec
Ambrozie şi poşircă by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1140_a_2067]
-
În concluzie, tot răul vine numai de la capitaliști, de la „marea finanță mondială”! O afirmație gen „sute de ani vestul ne-a trădat în toate ocaziile” mi se pare riscantă, simplificatoare cel puțin. Nu Vestul ne-a susținut la Convenția de pace de la Paris, în 1856? Nu cu ajutorul puterilor occidentale s-a făcut Unirea din 1859? Nu cu ajutorul Vestului s-a făcut România Mare, după 1918? Este adevărat că ne-au „driblat” un pic la Pacea de la 111 Berlin (1878), cu celebrul
Ambrozie şi poşircă by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1140_a_2067]
-
ne-a susținut la Convenția de pace de la Paris, în 1856? Nu cu ajutorul puterilor occidentale s-a făcut Unirea din 1859? Nu cu ajutorul Vestului s-a făcut România Mare, după 1918? Este adevărat că ne-au „driblat” un pic la Pacea de la 111 Berlin (1878), cu celebrul articol 7, dar era logic să nu acorzi cetățenie unor savanți evrei de origine, după ce au adus contribuții capitale culturii române? Știu că Churchill ne a „jucat” pe un șervețel cu Stalin, dar de ce
Ambrozie şi poşircă by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1140_a_2067]
-
sau fatalitatea au determinat comportamentul duplicitar al românilor în anumite situații? De ce l-or fi tăiat turcii pe Brâncoveanu? Nu pentru că făcea joc dublu, între Viena și Stanbul? (Nu judecăm aici comportamentul său admirabil în fața morții). De ce a fost încheiată pacea de la Buftea, separat de Aliați? De ce românii au plecat alături de germani contra bolșevicilor, iar mai apoi au întors armele, oferind camarazilor motiv de înjurătură: „Românii sunt curve...” (când cu unul, când cu altul, după „enteres”...). La întrebările mele, mai mult
Ambrozie şi poşircă by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1140_a_2067]
-
neterminată ca efect paradoxal al declaratei sale „sete a formelor perfecte”. (Aceasta este un ideal, un „gând purtat de dor” ce-i absoarbe 15 ființa muritoare până la uitarea de sine, starea ce precede „accesarea” celor trei „stări” specific eminesciene: somnul, pacea, echilibrul ). Cât privește opinia despre „talentul de versificare” ca incident al tinereții, a se vedea tot în cercetarea mai sus citată comentariul la declarația de la vârsta de 20 de ani privind „ocupațiunea mea, care va rămâne întotdeauna științifică (s.n.) și
Ambrozie şi poşircă by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1140_a_2067]
-
fericit este acela care poate afla cauza lucrurilor (Lucretius). Intelectualul Eminescu depune eforturi uriașe pentru a-și descoperi (și depăși) „menirea” sa de ființă imperfectă într-o lume imperfectă. Creația este mod de asumare a destinului, având ca finalitate „eterna pace”, „veșnicul repaos”, topirea conștiinței individuale în Unitatea originară a lumii. Aici interlocutoarea mea ar putea să-mi atragă atenția că întrebarea ei cerea un răspuns mai simplu. Iar eu aș răspunde că orice întrebare vizează o filosofie, ca etapă obligatorie
Ambrozie şi poşircă by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1140_a_2067]
-
determinând căutări ce nu pot fi decât contradictorii și dramatice. Dacă ne raportăm la însemnările filosofice cuprinse în Fragmentarium (laboratorul gândirii sale), dar și la perspectiva deschisă de mari poeme precum Luceafărul (în care se impune ideea de echilibru, „ecvație”, pace, armonie), atunci se poate admite că, în zona frămîntărilor secrete, nedestinate publicării, modelul feminin divin, Maica Preacurata, răspunde pe deplin idealului eminescian. În același timp, este de înțeles faptul că Eminescu a avut onestitatea de a nu dori să-și
Ambrozie şi poşircă by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1140_a_2067]
-
de la o însemnare marginală a autorului, vor fi dezamăgiți citind acum „liniște perfectă”, „senin ca amorul meu împăcat”, 42 „un gen cu totul nou”. Dacă punem confesiunea epistolară alături de alte constante din versuri și proză, să le zicem cuvinte cheie: „pace”, „eterna pace”, „somnul”, „armonia”, „echilibrul”, „cumpăna gândirii” etc., vom înțelege cât de greșită a fost absolutizarea contradicției (romantice !) din gândirea poetului, în defavoarea armoniei, păcii și a echilibrului dintre termeni, adică, aici, dintre ființa terestră (Cătălina) și personajul cosmic din visul
Ambrozie şi poşircă by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1140_a_2067]
-
însemnare marginală a autorului, vor fi dezamăgiți citind acum „liniște perfectă”, „senin ca amorul meu împăcat”, 42 „un gen cu totul nou”. Dacă punem confesiunea epistolară alături de alte constante din versuri și proză, să le zicem cuvinte cheie: „pace”, „eterna pace”, „somnul”, „armonia”, „echilibrul”, „cumpăna gândirii” etc., vom înțelege cât de greșită a fost absolutizarea contradicției (romantice !) din gândirea poetului, în defavoarea armoniei, păcii și a echilibrului dintre termeni, adică, aici, dintre ființa terestră (Cătălina) și personajul cosmic din visul fetei (Hyperion
Ambrozie şi poşircă by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1140_a_2067]
-
Dacă punem confesiunea epistolară alături de alte constante din versuri și proză, să le zicem cuvinte cheie: „pace”, „eterna pace”, „somnul”, „armonia”, „echilibrul”, „cumpăna gândirii” etc., vom înțelege cât de greșită a fost absolutizarea contradicției (romantice !) din gândirea poetului, în defavoarea armoniei, păcii și a echilibrului dintre termeni, adică, aici, dintre ființa terestră (Cătălina) și personajul cosmic din visul fetei (Hyperion); dintre dorul (sau desideratul) prințesei și norocul ei terestru. Etimologia latină a cuvîntului desiderat: lipsă de stea ! În limba română a sec
Ambrozie şi poşircă by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1140_a_2067]
-
În concluzie, tot răul vine numai de la capitaliști, de la „marea finanță mondială”! O afirmație gen „sute de ani vestul ne-a trădat în toate ocaziile” mi se pare riscantă, simplificatoare cel puțin. Nu Vestul ne-a susținut la Convenția de pace de la Paris, în 1856? Nu cu ajutorul puterilor occidentale s-a făcut Unirea din 1859? Nu cu ajutorul Vestului s-a făcut România Mare, după 1918? Este adevărat că ne-au „driblat” un pic la Pacea de la 111 Berlin (1878), cu celebrul
Ambrozie şi poşircă by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1140_a_2067]