38,269 matches
-
promulgarea Legii pentru ocrotirea muncii minorilor și femeilor și durata muncii. 1228 Eroare. Modificările la care se referă documentul au fost publicate în 11.10.1932. Vezi în acest sens Monitorul Oficial, partea I, nr. 238 din 11.10.1932. Decretul Regal Nr. 2952 din 10.10.1932 pentru modificarea unor articole din Legea pentru ocrotirea muncii minorilor și femeilor și pentru durata muncii, publicată în Monitorul Oficial Nr. 85 din 13 Aprilie 1928. 1229 Monitorul Oficial, partea I, nr. 301
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
10.10.1932 pentru modificarea unor articole din Legea pentru ocrotirea muncii minorilor și femeilor și pentru durata muncii, publicată în Monitorul Oficial Nr. 85 din 13 Aprilie 1928. 1229 Monitorul Oficial, partea I, nr. 301 din 23.12.1932. Decretul Regal Nr. 3540 din 19.12.1932 referitor la modificarea unor articole din Regulamentul Legii pentru ocrotirea muncii minorilor și femeilor și durata muncii. 1230 Monitorul Oficial, partea I, nr. 242 din 19.10.1939. Jurnalul Consiliului de Miniștri Nr.
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
27.03.1939); locotenent-colonel (din 20.03.1943). 1271 CNSAS, fond Penal, dosar nr. P 7373 (Titus Bărdescu și alții), volumul I, f. 305+verso. 1272 Vezi în acest sens Monitorul Oficial, partea I, nr. 66 din 20.03.1937. Decretul Regal Nr. 1298 din 17.03.1937. Codul de Justiție Militară. 1273 Mircea Busuioceanu (1901-?), magistrat militar de carieră român. Absolvent al Școlii militare de ofițeri de artilerie și geniu (1919-1921). Intră în armată cu gradul de sublocotenent (1921). Ofițer
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
fost identificată printre documentele cercetate. 1298 Documentul a fost înregistrat de Inspectoratul General al Jandarmeriei, Serviciul Jandarmeriei, cu Nr. 44.312 din 15.10.1942. 1299 Vezi în acest sens Monitorul Oficial, partea I, nr. 66 din 20.03.1937. Decretul Regal Nr. 1298 din 17.03.1937. Codul de Justiție Militară. 1300 CNSAS, fond Penal, dosar nr. P 7373 (Titus Bărdescu și alții), volumul I, f. 305+verso. 1301 Decizia mareșalului Ion Antonescu a fost comunicată la 30.10.1942
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
Miniștri, volumul VIII, documentul nr. 10, p. 379-387. 1310 CNSAS, fond Penal, dosar nr. P 7373 (Titus Bărdescu și alții), volumul I, f. 305+verso. 1311 Vezi în acest sens Monitorul Oficial, partea I, nr. 66 din 20.03.1937. Decretul Regal Nr. 1298 din 17.03.1937. Codul de Justiție Militară. 1312 Vezi documentul nr. 339. 1313 Constantin T. Manoliu (1891-1946), magistrat militar de carieră român. Absolvent al Școlii militare de ofițeri de infanterie (1910-1912) și licențiat în Drept la
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
5416-Marele Stat Major, Secția I-a Organizare-Mobilizare, dosar nr. 2946, f. 100 verso. 1358 Nu a fost identificat printre documentele cercetate. 1359 Nu a fost identificată printre documentele cercetate. 1360 Vezi documentul nr. 147. 1361 Nu se publică. Vezi textul Decretului în ANIC, fond Președinția Consiliului de Miniștri-Cabinet Militar, dosar nr. 597/1941, f. 2. 1362 Nu se publică. AMR, fond 5416-Marele Stat Major, Secția I-a Organizare-Mobilizare, dosar nr. 3014, f. 30. 1363 Vezi documentul nr. 327. 1364 Monitorul Oficial
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
1951); trecut în rezervă la 10.09.1951. Căpitan (din 24.01.1938); maior (din 23.08.1943); locotenent-colonel (din 23.08.1945). 1667 Nu a putut fi identificat. 1668 Monitorul Oficial, partea I, nr. 148 din 07.07.1930. Decretul Regal Nr. 2473 din 04.07.1930. Lege asupra recrutării armatei. Monitorul Oficial, partea I, nr. 263 din 09.11.1932. Decretul Regal Nr. 2133 din 04.07.1932. Regulamentul Nr. 42 pentru aplicarea Legii asupra recrutării armatei din 1930
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
1945). 1667 Nu a putut fi identificat. 1668 Monitorul Oficial, partea I, nr. 148 din 07.07.1930. Decretul Regal Nr. 2473 din 04.07.1930. Lege asupra recrutării armatei. Monitorul Oficial, partea I, nr. 263 din 09.11.1932. Decretul Regal Nr. 2133 din 04.07.1932. Regulamentul Nr. 42 pentru aplicarea Legii asupra recrutării armatei din 1930. 1669 Informație eronată. Decretul-Lege Nr. 3984 a fost promulgat și publicat în decembrie 1940. Monitorul Oficial, partea I, nr. 287 din 05
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
General de divizie (din 25.10.1939); general de corp de armată (din 09.09.1944, cu vechimea din 24.01.1942); general de armată (din 11.10.1944). 1677 Monitorul Oficial, partea I, nr. 202 din 02.09.1944. Decretul Nr. 1626 din 31.08.1944 privitor la fixarea drepturilor românilor în cadrele Constituțiunii din 1866 și cu modificările Constituțiunii din 29 Martie 1923. 1678 Nu se publică. Se referă la " SITUAȚIA EVREILOR PREMILITARI (ctg. 1947-1949), NEINSTRUIȚI (ctg. 1941-1946) și
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
1946, adresat Marelui Stat Major, Secția 7-a Teritoriu, de către Comandamentul 7 Teritorial. AMR, fond 5423-Marele Stat Major, Secția a 7-a Teritorială, dosar nr. 557, f. 190-191, 154. 1727 Monitorul Oficial, partea I, nr. 202 din 02.09.1944. Decretul Nr. 1626 din 31.08.1944 privitor la fixarea drepturilor românilor în cadrele Constituțiunii din 1866 și cu modificările Constituțiunii din 29 Martie 1923. 1728 Nu se publică. AMR, fond 5416-Marele Stat Major, Secția I-a Organizare-Mobilizare, dosar nr. 3955
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
87 Drepturile omului și implementarea Tratatului / 92 Economia și implementarea Tratatului / 95 Aviația Civilă și implementarea Tratatului / 97 Navigația liberă pe Dunăre / 100 America adoptă o politică pentru estul Europei, CSN 58/2 / 102 Capitolul III. Reglementări privind exporturile și decrete de naționalizare, 1947-1949/108 Opiniile Departamentelor de Comerț și de Stat cu privire la reglementările pentru exporturi / 108 Restricțiile pentru export și Europa de Vest / 116 Restricțiile pentru export și relațiile economice româno-americane / 118 Decretele de naționalizare din România / 123 Capitolul IV. Hărțuirea la
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
58/2 / 102 Capitolul III. Reglementări privind exporturile și decrete de naționalizare, 1947-1949/108 Opiniile Departamentelor de Comerț și de Stat cu privire la reglementările pentru exporturi / 108 Restricțiile pentru export și Europa de Vest / 116 Restricțiile pentru export și relațiile economice româno-americane / 118 Decretele de naționalizare din România / 123 Capitolul IV. Hărțuirea la nivel de Legație și restricțiile de export: cei doi piloni ai relațiilor româno-americane, 1949-1951 / 126 Bucureștiul și Legația Americană / 126 Washington și drepturile omului în România / 130 Efectul restricțiilor americane privind
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
au întîlnit din nou. Regele era conștient că-și pierduse puterea în România. De fapt, nu putea nici să dizolve Parlamentul și nici să schimbe guvernul. Dacă s-ar fi întors, i s-ar fi cerut ori să semneze niște decrete comuniste cu care nu era de acord, ori să abdice. Prima alternativă o refuzase, iar a doua s-ar fi soldat, probabil, cu închisoarea. Așadar, a întrebat dacă poate veni în SUA pentru a face o proclamație către poporul român
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
Schoenfeld trebuia să trimită reclamațiile legate de violările Tratatului direct Anei Pauker 427. Desprinderea lui Tito de Moscova i-a determinat pe sovietici să impună un control și mai puternic asupra României. Pe 12 ianuarie 1949, guvernul a adoptat un decret care prevedea înființarea de "consilii populare" în toate satele, orașele și comunele, pentru a institui "ordinea socialistă" la nivel local. În aprilie, la aceste consilii au fost desemnați reprezentanți guvernamentali care să asigure influența comunistă în toate zonele țării. Aceste
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
Tratatului de Pace cu România pentru a adopta o politică adecvată pentru țările-satelit. Acum, SUA aveau să promoveze titoismul ca pe un prim pas către înlăturarea definitivă a dominației sovietice asupra Europei de Est. CAPITOLUL III Reglementări privind exporturile și decrete de naționalizare, 1947-1949 Opiniile Departamentelor de Comerț și de Stat cu privire la reglementările pentru exporturi CSN 58/2 promova titoismul printr-o luptă în plan ideologic și economic. Washingtonul pusese deja bazele unei lupte ideologice printr-o politică protestatară, ridicînd la
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
de asemenea, un contract cu International Harvester, prin care compania americană trebuia să exporte utilaje agricole, dar și această înțelegere a fost anulată 570. La scurt timp după aceea, frații Lehman au întrerupt relațiile cu Malaxa, desființînd Corporația Economică Româno-Americană571. Decretele de naționalizare din România Episodul Malaxa reflecta declinul rapid al relațiilor economice româno-americane din perioada ce a urmat imediat după război și indica o și mai rapidă deteriorare după impunerea de către SUA a restricțiilor de export pentru România. În iunie
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
foarte strict al statului. Ambele planuri puneau accent pe industrie, în special pe industria grea, în vreme ce agricultura avea ca scop colectivizarea. Nici unul dintre ele nu prevedea proprietatea particulară sau existența companiilor particulare. Pe 28 iulie 1949, prezidiul României a emis Decretul nr. 317, prin care reglementa operațiile particulare de import și export. Prin acest decret, toate firmele particulare din țară, precum și cetățenii români care se ocupau de comerțul exterior aveau obligația de a cere permisiunea Ministerului Comerțului Exterior pentru a-și
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
grea, în vreme ce agricultura avea ca scop colectivizarea. Nici unul dintre ele nu prevedea proprietatea particulară sau existența companiilor particulare. Pe 28 iulie 1949, prezidiul României a emis Decretul nr. 317, prin care reglementa operațiile particulare de import și export. Prin acest decret, toate firmele particulare din țară, precum și cetățenii români care se ocupau de comerțul exterior aveau obligația de a cere permisiunea Ministerului Comerțului Exterior pentru a-și continua activitatea. În ianuarie 1950, Legația Americană a raportat că nu se aprobase nici o
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
din țară, precum și cetățenii români care se ocupau de comerțul exterior aveau obligația de a cere permisiunea Ministerului Comerțului Exterior pentru a-și continua activitatea. În ianuarie 1950, Legația Americană a raportat că nu se aprobase nici o cerere. Prin acest decret se abolise comerțul cu firmele particulare din România, în toate privințele. Comerțul se afla sub controlul Ministerului de Comerț Exterior, prin intermediul cîtorva companii de stat pentru import și export, precum Petrol-Export, Metal-Import și Agro-Export577. Pe 1 decembrie, prezidiul a adoptat
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
se abolise comerțul cu firmele particulare din România, în toate privințele. Comerțul se afla sub controlul Ministerului de Comerț Exterior, prin intermediul cîtorva companii de stat pentru import și export, precum Petrol-Export, Metal-Import și Agro-Export577. Pe 1 decembrie, prezidiul a adoptat Decretul nr. 444, prin care se înființa Camera Română de Comerț Exterior, în cadrul Ministerului de Comerț Exterior. Principalele obligații ale noii organizații erau supervizarea tîrgurilor comerciale și soluționarea diferendelor privind tranzacțiile din comerțul exterior 578. Pe 10 decembrie, Schoenfeld a telegrafiat
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
Comerț să atragă atenția oamenilor de afaceri că nu trebuie să se aștepte ca arbitrarea acestor diferende să fie corectă. O companie de stat nu avea, probabil, să piardă în fața unei întreprinderi private străine 579. Reglementările americane privind exportul și decretele de naționalizare din România au avut ca efect reducerea dramatică a volumului comerțului româno-american. În 1947, Statele Unite au exportat României bunuri în valoare de 15 milioane de dolari; în 1948, de 7,5 milioane dolari; în 1949, 3 milioane de
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
în patru ani. Toate organizațiile muncitorești aveau dreptul să-și prezinte candidați pentru alegeri, dar singurul partid politic care putea propune candidați era PMR. În capitolul II se făcea o reorganizare a statului; cele 28 de județe delimitate printr-un decret din septembrie 1950 erau reduse la 18, fiecare din ele avînd ca nucleu cîte un șantier industrial 720. Toate aceste evenimente s-au derulat fără ca Legația Americană din București să poată comenta prea mult. Hărțuită de guvern, Legația avea un
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
proprietăți și de altă factură ale cetățenilor de naționalitate americană din țările comuniste 818. În decembrie, Londra a informat Departamentul de Stat că Marea Britanie acceptase să poarte tratative cu românii pentru a soluționa revendicările financiare importante, inclusiv cele rezultate din decretele românești de naționalizare din 1948819. Pe 9 februarie 1955, Curtea Supremă a URSS a anunțat că Moscova va adera la principiile egalității, neamestecului în treburile interne ale altor state, respectarea integrității teritoriale, a independenței și suveranității altor state. După două
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
aprobarea proiectului legii comerciale. Iar Congresul a răspuns. Pe 30 ianuarie, Comisia pentru Europa de pe lîngă Comitetul de Relații Externe al Camerei Reprezentanților și-a început audierile ce aveau să dureze două luni, avînd în vedere revizuirea tuturor legilor și decretelor referitoare la comerțul Est-Vest.1248 În deschidere, președinta comitetului, Edna Kelly, a anunțat că sesiunea avea să fie mai scurtă ca de obicei, avînd în vedere alegerile prezidențiale din acel an. "Ca urmare", a explicat ea, "perspectiva unei schimbări legislative
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
și Findley fuseseră blocate prin amînarea lucrărilor Congresului, Bucureștiul preconiza că proiectele pentru "Clauză" vor fi readuse în discuție la începutul următoarei sesiuni legislative. Pentru a face comerțul cu România mai atrăgător pentru Occident, guvernul lui Ceaușescu a emis două decrete, pe 2 decembrie. Decretul nr. 424 autoriza înființarea de companii mixte în România, mai cu seamă în domeniile industriei, agriculturii, construcțiilor, turismului, transporturilor și tehnologiei 1535. Decretul 425 se referea la impozitul pe profituri pentru companiile mixte și fixa prevederi
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]