38,366 matches
-
sănătate, care ar fi putut fi agravate în urma unui incident armat ciudat, posibil cu tentă politică, ce a avut loc la bancă în 1903. Grahame a fost împușcat de trei ori. O explicație alternativă, oferită într-o scrisoare expusă în muzeul Băncii, este cea că el s-ar fi certat cu Walter Cunliffe, unul dintre directorii băncii, care va deveni mai târziu guvernator al Băncii Angliei, fiind auzit spunând că Cunliffe nu era "un gentleman" și că trecerea sa la pensie
Kenneth Grahame () [Corola-website/Science/336920_a_338249]
-
nu era "un gentleman" și că trecerea sa la pensie s-ar fi realizat doar aparent din motive de sănătate. I s-a acordat o pensie anuală de 400 de lire sterline, dar un document de plată expus în același muzeu indică faptul că a primit, de fapt, 710 lire sterline. Grahame s-a căsătorit cu Elspeth Thomson în 1899; ei au avut un singur copil, un băiat pe nume Alastair (a cărui poreclă era „Mouse”) care se născuse fără vedere
Kenneth Grahame () [Corola-website/Science/336920_a_338249]
-
fost un cadou de la Comitetul Seringapatam din 3 februarie 1808, ce a constat dintr-o colecție aflată anterior în Biblioteca Palatului lui Tipu Sultan. Biblioteca a primit colecția de manuscrise și desene a colonelului - inspector general Mackenzie în decembrie 1822. Muzeul societății a fost fondat în 1814, sub conducerea lui Nathaniel Wallich. Creșterea rapidă a colecțiilor este evidențiată de primul său catalog, publicat în 1849. Prin 1849 Societatea avea propriul său muzeu alcătuit din inscripții în piatră și metal, icoane, monede
Societatea Asiatică din Bengal () [Corola-website/Science/337080_a_338409]
-
desene a colonelului - inspector general Mackenzie în decembrie 1822. Muzeul societății a fost fondat în 1814, sub conducerea lui Nathaniel Wallich. Creșterea rapidă a colecțiilor este evidențiată de primul său catalog, publicat în 1849. Prin 1849 Societatea avea propriul său muzeu alcătuit din inscripții în piatră și metal, icoane, monede vechi, manuscrise sanscrite etc. Odată cu înființarea Muzeului Indian din Calcutta în 1814, Societatea Asiatică i-a predat colecțiile sale cele mai valoroase. Societatea are totuși un muzeu propriu unde se află
Societatea Asiatică din Bengal () [Corola-website/Science/337080_a_338409]
-
sub conducerea lui Nathaniel Wallich. Creșterea rapidă a colecțiilor este evidențiată de primul său catalog, publicat în 1849. Prin 1849 Societatea avea propriul său muzeu alcătuit din inscripții în piatră și metal, icoane, monede vechi, manuscrise sanscrite etc. Odată cu înființarea Muzeului Indian din Calcutta în 1814, Societatea Asiatică i-a predat colecțiile sale cele mai valoroase. Societatea are totuși un muzeu propriu unde se află edictul scris pe stâncă al lui Așoka (c. 250 î.Hr.) și o colecție importantă de inscripții
Societatea Asiatică din Bengal () [Corola-website/Science/337080_a_338409]
-
Societatea avea propriul său muzeu alcătuit din inscripții în piatră și metal, icoane, monede vechi, manuscrise sanscrite etc. Odată cu înființarea Muzeului Indian din Calcutta în 1814, Societatea Asiatică i-a predat colecțiile sale cele mai valoroase. Societatea are totuși un muzeu propriu unde se află edictul scris pe stâncă al lui Așoka (c. 250 î.Hr.) și o colecție importantă de inscripții pe plăci de cupru, monede, sculpturi, manuscrise și documente de arhivă. Unele capodopere precum "Cupidon adormit pe un nor" de
Societatea Asiatică din Bengal () [Corola-website/Science/337080_a_338409]
-
documente de arhivă. Unele capodopere precum "Cupidon adormit pe un nor" de Joshua Reynolds, "Cleopatra" lui Guido Cagnacci, "Ghat din Benares" al lui Thomas Daniell și "Cristos Copil" al lui Peter Paul Rubens se află, de asemenea, în posesia acestui muzeu.
Societatea Asiatică din Bengal () [Corola-website/Science/337080_a_338409]
-
pentru doi ani, unde este detașat la serviciul construcțiilor militare, divizia geniu. Realizează, în perioada interbelică, o mulțime de proiecte (180 de proiecte dintre care 130 au fost realizate) - locuințe individuale, blocuri de raport, arhitectura religioasă, stadion, arhitectura funerară, spital, muzeu, han etc. Gheorghe Simotta a fost elev al cunoscutului arhitect Ion Mincu și s-a format sub îndrumarea și lucrând cu arhitectul Petre Antonescu, la rândul sau profesor al multor generații. La început discipol al stilului neo-românesc, Gheorghe Simotta dezvolta
Gheorghe Simotta () [Corola-website/Science/337070_a_338399]
-
expuse 100 de lucrări de pictură, uleiuri, acuarela, desene, grafică de carte, gravuri ale 52 de arhitecți contemporani alături de cele ale arhitecților din generații trecute, G. M. Cantacuzino, Paul Smărăndescu, Gheorghe Simotta, Horia Teodoru și Nicolae Cucu. În noiembrie 2010 Muzeul Municipal din Râmnicu Sărat a expus câteva acuarele cu peisaje râmnicene, urbane și rurale desenate de arhitectul Gheorghe Simotta pe la mijlocul celui din urmă veac (în 1957). Interesant este că artistul și-a îndreptat mai mult atenția asupra unor edificii muncitorești
Gheorghe Simotta () [Corola-website/Science/337070_a_338399]
-
descoperiri făcute în cursul acestor excavații. Lucrarea a fost considerată un studiu de referință într-un subiect care nu fusese niciodată până atunci studiat din perspectivă arheologică. În anul 1978 Reich a început să lucreze la Departamentul de antichități și muzee ca director al arhivei științifice. Sub conducerea sa a început procesul de digitalizare a informatiilor despre situril arheologice și a listei excavațiilor din Israel, cu ajutorul ordinatorului central al Ministerului Educației și al Culturii. În anul 1986 a ocupat pentru scurtă
Ronny Reich () [Corola-website/Science/337072_a_338401]
-
publicului larg cu datele arheologice, a ajutat la dezvoltartea sitului internet al Oficiului Antichităților al Israelului și a încurajat vizitele turistice pe șantierele arheologice unde a lucrat. El a luat parte la dezvoltarea parcului arheologic de lângă Muntele Templului și a Muzeului Davidson și a centrului de vizitatori de lîngă Izvorul Ghihon din Orașul lui David. - Băi rituale (mikvaot) evreiești în vremea celui de-al Doilea Templu și în epoca Mishnei și a Talmudului (Ronny Reich, Excavating the City of David, Where
Ronny Reich () [Corola-website/Science/337072_a_338401]
-
pentru Jurnalism de Investigație (CRJI). Mihai Vasile a fost inițiatorul retrospectivelor fotografice de presă din România, acestea devenind, în timp, o tradiție și o formă de recunoaștere a talentului fotojurnaliștilor români. A organizat numeroase expoziții stradale (HD), expuse în exteriorul Muzeului Național de Artă din București, pentru a încânta ochiul trecătorilor și pentru a promova fotografia de presă. A editat multiple albume foto, sub egida Evenimentului zilei și Mediafax, realizări inedite în România, care au încurajat și deschis o perspectivă nouă
Mihai Vasile () [Corola-website/Science/337121_a_338450]
-
exemplu timpuriu al stilului proto-cubist de non-reprezentare literală. Sculptura a fost expusă în 1913 la Expoziția internațională de Artă Modernă „Armory Show” și publicată în „Chicago Tribune” din 25 martie 1913. Sculptura originală în piatră de Marna se află în Muzeul de Artă din Craiova, România și este clasată în categoria „Tezaur” a Patrimoniului cultural național. Tema operei este una simbolistică, cu cei doi îndrăgosiți îmbrațișați, reprezentați în numroase opere încărcate de erotism, de la Auguste Rodin și Edvard Munch, la Gustave
Sărutul (Brâncuși) () [Corola-website/Science/337136_a_338465]
-
Nou-născut" (1915), "Pasărea în spațiu" (1919) și "Coloana Infinitului", cunoscută și sub numele de "Coloana fără sfârșit" (1938). O versiune a "Sărutului" (din 1910) servește ca piatră funerară în cimitirul Montparnasse din Paris, Franța. Altă versiune poate fi văzută la Muzeul de Artă din Philadelphia.
Sărutul (Brâncuși) () [Corola-website/Science/337136_a_338465]
-
ani (1926-1928) la Școala Română de la Fontenay-aux-Roses, de lângă Paris, condusă de Nicolae Iorga, unde studiază relațiile româno-franceze. Publică la Paris în 1928 studiul "Edgar Quinet et les Roumains", care constituie debutul său editorial. După revenirea în România este angajat la Muzeul Limbii Române din Cluj, sub conducerea lui Sextil Pușcariu, lucrând ca asistent la fonetică experimentală, șef al secției bibliografice și al bibliotecii, apoi administrator (1940-1945). În anul 1931 obține un doctorat magna cum laude, cu teza "Edgar Quinet și românii
Ion Breazu () [Corola-website/Science/337141_a_338470]
-
i-ar fi plăcut modul gordianic prin care Goci rezolvă unele, aparent insurmontabile, probleme ale analizei și sintezei. Ca și imaginația sa critică. El s-a născut cu „harul”, noi îi transmitem „darul”. (recomandare pentru ocuparea postului de muzeograf la Muzeul Literaturii Române, apărut ulterior ca referință critică).Dumitru Radu Popescu: Aureliu Goci are un ideal - profesorul Piru consideră că, în afară de a trăi ca orice familist, istoria și critica literară formează temeiul existenței sale. Precum d. Al.Piru, citește tot ce
Aureliu Goci () [Corola-website/Science/337155_a_338484]
-
promoție. A obținut în 1970 titlul de doctor în filologie cu o teză despre criticul literar transilvănean Ilarie Chendi, avându-l ca conducător științific pe prof. Iosif Pervain. După absolvirea facultății a lucrat ca profesor la Săcueni-Bihor (1960-1961), muzeograf la Muzeul Banatului din Timișoara (1961-1962), profesor la Liceul din Aleșd (1962-1963). În 1963 obține prin concurs postul de cercetător științific la Secția de Istorie Literară și Folclor a Institutului de Lingvistică și Istorie Literară al Filialei din Cluj a Academiei Române (din
Mircea Popa () [Corola-website/Science/337160_a_338489]
-
pierzându-și auzul în mare parte și rămâne cu un picior mai scurt. În fața acestei situații se va îndepărta de muzică și se va preocupa de desen. La Viena, unde era dus pentru tratament, copiază asiduu tablourile maeștrilor aflați în muzee. La 15 ani învață la Școala de arte decorative din Budapesta. Nu termină școala, dar pleacă la München la Academie, urmând a picta apoi la școala particulară a pictorului Raup. Se întoarce la Budapesta și se înscrie la școala particulară
Alexandru Ziffer () [Corola-website/Science/337191_a_338520]
-
german Peter Simon Pallas a descris formal antilopa albastră ca "Antilope leucophaeus." În 1853, zoologul olandez Coenraad Jacob Temminck a declarat că specimenul tip era un adult de sex masculin, împăiat, acum în Centrul de Biodiversitate Naturalis din Leiden (anterior Muzeul Regal de Istorie Naturală), colectat în Swellendam și prezent în Haarlem înainte de 1776. S-a pus sub semnul întrebării dacă acesta a fost de fapt specimenul tip, dar în 1969, zoologii olandezi Antonius M. Husson și Lipke Holthuis l-au
Antilopa albastră () [Corola-website/Science/337192_a_338521]
-
1960-1961. Din această veche serie PCC, 11 din tramvaie erau defecte în 2012, dar restul, după o perioadă în serviciu de peste 50 de ani, erau încă în exploatare. Primul vehicul livrat, numerotat 2000, este expus în stare de funcționare la Muzeul Flamand al Tramvaiului și Autobuzului din Antwerpen, vopsit în culorile roșu-alb ale MIVA din perioada 1980-începutul anilor 1990. Tramvaiul 7001 (fost 2001) circulă în serviciu regulat, dar este vopsit în culoarea crem folosită de tramvaiele MIVA din anii 1960 și
Tramvaiul din Antwerpen () [Corola-website/Science/337201_a_338530]
-
multe sezoane de săpături au descoperit istoria construcției acestui templu central al Imperiului aztec. Numeroase ofrande bogate se situau în jurul ariei templului. Acest proiect a răsturnat înțelegerea academică a culturii,religiei, imperiului și ideologiei aztece. Matos Moctezuma a supravegheat crearea Muzeului Templo Mayor, în care aceste descoperiri spectaculoase sunt afișate în exponate diverse, și a condus Muzeul timp de mulți ani. Anul 1987 a văzut crearea Programului de Arheologie Urbană (condus de Moctezuma) în care săpăturile din centrul Mexico City au
Eduardo Matos Moctezuma () [Corola-website/Science/337307_a_338636]
-
bogate se situau în jurul ariei templului. Acest proiect a răsturnat înțelegerea academică a culturii,religiei, imperiului și ideologiei aztece. Matos Moctezuma a supravegheat crearea Muzeului Templo Mayor, în care aceste descoperiri spectaculoase sunt afișate în exponate diverse, și a condus Muzeul timp de mulți ani. Anul 1987 a văzut crearea Programului de Arheologie Urbană (condus de Moctezuma) în care săpăturile din centrul Mexico City au fost extinse dincolo de situl imediat al Templo Mayor. Această cercetare continuă și astăzi.
Eduardo Matos Moctezuma () [Corola-website/Science/337307_a_338636]
-
Piatra Soarelui, Piatra celor Cinci Epoci, sau, uneori (în mod eronat) numită piatra calendarului aztec este o sculptură mexica post-clasică târzie, adăpostită în Muzeul Național de Antropologie din Mexico City, și este, probabil, cea mai faimoasă lucrare de sculptură aztecă. Piatra are un diametru de 358 centimetri (11,75 picioare) și o grosime de 98 centimetri (3,22 picioare), și cântărește aproximativ 24 de
Piatra calendarului aztec () [Corola-website/Science/337305_a_338634]
-
1994 - Premiul pentru scenografie - Festivalul internațional Kraguevac. A avut numeroase expoziții personale, bienale și triennale de scenografie și pictură în diferite țări. Din 1987 se stabilește în Germania unde se dedică exclusiv picturii. Multe lucrări ale artistului se află în muzee cum ar fi: Muzeul de Artă Vizuală Galați, Muzeul de Artă Constantă și în colecții private din: Germania, România, Spania, Franța, Suedia, Olanda, Belgia, SUA și Africa de Sud. În 2007, la București, a primit Premiul de excelență UNIMA - pentru întreaga activitate
Mircea Nicolau () [Corola-website/Science/337355_a_338684]
-
Festivalul internațional Kraguevac. A avut numeroase expoziții personale, bienale și triennale de scenografie și pictură în diferite țări. Din 1987 se stabilește în Germania unde se dedică exclusiv picturii. Multe lucrări ale artistului se află în muzee cum ar fi: Muzeul de Artă Vizuală Galați, Muzeul de Artă Constantă și în colecții private din: Germania, România, Spania, Franța, Suedia, Olanda, Belgia, SUA și Africa de Sud. În 2007, la București, a primit Premiul de excelență UNIMA - pentru întreaga activitate. Nu este de mirare
Mircea Nicolau () [Corola-website/Science/337355_a_338684]