39,007 matches
-
anul 1825 de către localnici. Lăcașul a fost refăcut în anul 1894, pe temelia veche, de către boierul Dimitrie Guran, proprietar al moșiei Osica, după cum este specificat în pisania bisericii, datata 25 aprilie 1894. În anul 1934, Ilie Lăcătușu va fi hirotonit preot în aceasta biserica în data de 1 septembrie 1934. El va sluji aici pana în luna noiembrie 1934.
Biserica Sfântul Nicolae din Osica de Jos () [Corola-website/Science/324784_a_326113]
-
Bogdan Petriceico Hașdeu, satul Râca s-ar fi format pe ruinele unei așezări antice care a dispărut, lăsând doar câteva searbede urme. Primul document care vorbește despre aceste meleaguri este un Hrisov din anul 1525 al domnitorului Vladislav-Voievod pe care Preotul Gheorghe Șolzănescu îl prezintă ca argument, în favoarea sătenilor, inginerului hotarnic care a hotărnicit moșia Râca-Pasărea, pentru stabilirea vechilor hotare. Existând certuri între localități, Preotul vine cu acest Hrisov și-l prezintă inginerului hotarnic care trasa hotarul comunei ca argument. Hrisovul
Râca, Argeș () [Corola-website/Science/324767_a_326096]
-
care vorbește despre aceste meleaguri este un Hrisov din anul 1525 al domnitorului Vladislav-Voievod pe care Preotul Gheorghe Șolzănescu îl prezintă ca argument, în favoarea sătenilor, inginerului hotarnic care a hotărnicit moșia Râca-Pasărea, pentru stabilirea vechilor hotare. Existând certuri între localități, Preotul vine cu acest Hrisov și-l prezintă inginerului hotarnic care trasa hotarul comunei ca argument. Hrisovul este tradus pre limba românească de pe hrisovul slavonesc de <Lupii Dascălu de la Școala Domnească din Bucureșt. Iar unde nu nu s-a putut cunoaște
Râca, Argeș () [Corola-website/Science/324767_a_326096]
-
însoțit ( loc nescris) pentru că sunt bătrâne și drepte moșii și de baștină și cumpărate încă în zilele lui Vladislav-Voievod țepeș, stătătoare și ohabnice lor și feciorilor lor...( Vezi documentul întreg la finele monografiei). Deși documentul nu pomenește nimic despre Râca,Preotul Gheorghe Șolzănescu îl prezintă inginerului hotarnic pentru a demonstra că aceste meleaguri au aparținut comunei de la Plescărița până în Valea Scoruș. Satul era așezat pe această moșie și boierii despre care e vorba în Hrisov erau din Râca. Primul document în
Râca, Argeș () [Corola-website/Science/324767_a_326096]
-
Moșteni, sub denumirea de Râca-Nouă. Într-un Extras din catagrafia statistică făcută în anul 1810 din ordinul armatelor rusești de ocupație (document păstrat la Academia Română în manuscris cu litere chirilice) satul Râca-Nouă, cu biserica cu hramul Sf. Dumitru, avea șase preoți și doi diaconi la o populație de 435 de suflete, din care 250 de suflete erau bărbați și 185 de suflete erau femei, în timp ce satul Râca-Veche pe vatra din Strâmba cu biserica de lemn cu hramul Sfântului Paraschiv, mai avea
Râca, Argeș () [Corola-website/Science/324767_a_326096]
-
diaconi la o populație de 435 de suflete, din care 250 de suflete erau bărbați și 185 de suflete erau femei, în timp ce satul Râca-Veche pe vatra din Strâmba cu biserica de lemn cu hramul Sfântului Paraschiv, mai avea doar un preot și 2 diaconi la o populație de 220 de suflete, din care 99 de suflete bărbați și 121 de suflete femei. După cum se vede populația din Râca-Nouă se dublase, față de populația din Râca-Veche. După mutarea tuturor locuitorilor din satul Râca-Veche
Râca, Argeș () [Corola-website/Science/324767_a_326096]
-
(n. 29 iunie 1905, Cornova, județul Orhei, astăzi Raionul Ungheni - d. 29 octombrie 1994, București) a fost un teolog, memorialist și istoric român, . Timp de 40 de ani a fost preot slujitor la Biserică Banu din Iași. Este tatăl Zamfirei Mihail, lingvist și filolog român. Născut la 29 iunie 1905, în Cornova-Orhei, decedat la 11 octombrie 1994 în București. A terminat seminarul teologic la Chișinău (1916- 1926), Facultatea de Teologie din
Paul Mihail () [Corola-website/Science/326018_a_327347]
-
lic. 1932), cu doctoratul în Teologie la Cernăuți Suceava (1945); A făcut multe călătorii de Studii în Iugoslavia, Bulgaria, Grecia și Turcia (1930 - 1932), unde a descoperit numeroase documente privitoare la români. A avut diferite funcții în Chișinău: diacon și preot la biserică ,Soborul Vechi”(1932-1944), profesor de Istorie (1933-1944, secretar al Secției pentru Basarabia a Comisiunii Monumentelor Istorice, subdirector (1933), apoi director (1941) al Muzeului istoric-bisericesc din Chișinău, director al școlii de cântăreți bisericești (1941-1944); după 1944 preot la biserică
Paul Mihail () [Corola-website/Science/326018_a_327347]
-
diacon și preot la biserică ,Soborul Vechi”(1932-1944), profesor de Istorie (1933-1944, secretar al Secției pentru Basarabia a Comisiunii Monumentelor Istorice, subdirector (1933), apoi director (1941) al Muzeului istoric-bisericesc din Chișinău, director al școlii de cântăreți bisericești (1941-1944); după 1944 preot la biserică “Bunăvestire” din Râmnicu Vâlcea 1946), apoi la biserică ,Banu” din Iași (1946-1975), asistent la Facultatea de Filologie a Universității din Iași (1948-1949). Participant la congrese istorice Internaționale. Prin studiile sale istorice, a adus o contribuție importantă ladescoperirea și
Paul Mihail () [Corola-website/Science/326018_a_327347]
-
pentru a păstra echilibrul între populație și resurse. Între timp, pe Kyrall, Kasser și Abatele asistă la trezirea conștiințelor lui Stin și Rim în corpul unui tânăr din tribul Omenori. Ajutat de Alaana, tânărul - care își ia numele Xtyn - ajunge Preot al tribului său și revoluționează viața celor cinci triburi kyralliene, obligate până atunci să păstreze echilibrul fragil al ecosistemului planetei. Sosirea Maestrului Ordinului quinților, N'Gai Loon, scoate la lumină faptul că Făurarii celor cinci triburi și quinții actuali au
Blestemul Abației () [Corola-website/Science/326031_a_327360]
-
alăturat a doua zi forțelor principale de la Navarino. Primele succese ale legiunilor spartane și ale aliaților lor ruși au provocat un mare entuziasm în rândul grecilor din Moreea. În scurtă vreme s-au aprins noi focare de revoltă, conduse de preoți sau lideri militari locali, în întreaga peninsulă. În timp de trupele ruse și milițiile elene asediau cetățile Koroni și Navarino, locuitorii din insulele Zakynthos, Corfu și Cefalonia au atacat orașul Patras, pe care l-au cucerit după un asediu de
Revolta Orlov () [Corola-website/Science/325992_a_327321]
-
viață, după cum se vede, femeile și copiii, au fost luați în robie. În urma distrugerilor, localitatea vecină Sihnin, actualul Sakhnin, a luat întâietatea în regiune. Așezarea a fost ulterior refacută, aici stabilindu-se una din așa numitele 24 mishmerot - guardii, ale preoților evrei - cohanim, și anume casa lui Petahya. În zilele împăratului Adrian locuitorii evrei ai așezării au fost transferați în regiunea Iudeei. În epoca bizantină localitatea a fost locuită de creștini, care în secolul al V-lea au zidit o biserică
Araba, Galileea () [Corola-website/Science/326046_a_327375]
-
cea a maselor. Starea de criză socială este acutizată și de diferențierile apărute între clasele sociale. Menocchio este critic la adresa clerului: "Papa, cardinalii și episcopii sunt atât de mari și de bogați, că tot ce este al Bisericii și al preoților și ei îl prăpădesc pe sărac, care dacă are două bucăți de pământ în arendă, astea-s ale Bisericii, ale cutărui episcop, ale cutărui cardinal." Morarul critică și dogmatismul creat în istoria religiei creștine: "Crez că Sfânta Scriptură a fost
Menocchio () [Corola-website/Science/326063_a_327392]
-
este un teolog și cardinal catolic german, președinte al Consiliului Pontifical pentru Promovarea Unității Creștinilor între anii 2001-2010. După obținerea bacalaureatului în 1952 și-a început studiile de filosofie și de teologie la Tübingen și la München. A fost hirotonit preot pentru dieceza de Rottenburg-Stuttgart, la 6 aprilie 1957 și a obținut doctoratul în teologie la Universitatea din Tübingen în 1961, cu o teză privitoare la „doctrina Tradiției sub școala romană”. Și-a consacrat activitatea preoțească îndeosebi învățământului. Timp de trei
Walter Kasper () [Corola-website/Science/326072_a_327401]
-
război. În anul 1860 febra aurului a cuprins dealul de la Orlat în mod oficial. O societate pe acțiuni cu sediul la Sebeș a început să facă prospecțiuni în primetrul ruinelor orlățene. La sfârșitul secolului al XIX-lea Alexandru Gregorevici, un preot greco-catolic, și-a pierdut întreaga avere în încercarea de a descoperi vestigii arheologice în această zonă. Ioan Părean a cules o legendă locală prin care se povestește că Decebal și-ar fi ascuns comoara pe Dealul Uriașilor, în speță - Cetatea
Cetatea Scurtă (Orlat) () [Corola-website/Science/326079_a_327408]
-
(n. 2 aprilie 1618 - d. 28 decembrie 1663) a fost un preot iezuit, matematician, fizician și astronom italian, care a predat la Colegiul iezuit de la Bologna. Între 1640 și 1650, lucrând împreună cu preotul iezuit Giovanni Riccioli, a studiat căderea liberă a obiectelor, confirmând că lungimea căderii este proporțională cu pătratul timpului necesar
Francesco Maria Grimaldi () [Corola-website/Science/326073_a_327402]
-
(n. 2 aprilie 1618 - d. 28 decembrie 1663) a fost un preot iezuit, matematician, fizician și astronom italian, care a predat la Colegiul iezuit de la Bologna. Între 1640 și 1650, lucrând împreună cu preotul iezuit Giovanni Riccioli, a studiat căderea liberă a obiectelor, confirmând că lungimea căderii este proporțională cu pătratul timpului necesar. Grimaldi și Riccioli au realizat, de asemenea, un calcul privind constanta gravitațională pe baza oscilațiilor unui pendul precis. Observațiile sale au
Francesco Maria Grimaldi () [Corola-website/Science/326073_a_327402]
-
creștinarea sârbilor până la desființarea Patriarhiei de la Ipec de către turci, în anul 1766“". După absolvirea studiilor universitare a devenit profesor de istorie bisericească, profesând în această calitate până în 1980. În paralel cu activitatea didactică, a fost hirotonit ca diacon (1936) și preot (1943), fiind hirotesit apoi protopresbiter (1945) și arhipresbiter stavrofor (1947). A predat la început la Facultatea de Teologie din Cernăuți ca asistent suplinitor onorific pe lângă Catedra de Istorie bisericească universală (1936), apoi profesor agregat (1937) și titular (1941), la aceeași
Milan Șesan () [Corola-website/Science/326121_a_327450]
-
a fost consemnate într-o pisanie peste intrare: "„Această S[fântă] și Du[m]nezeiască biserică cu hram[ul] Adormiri[i] M[aicii] D[omnului], S[fântul] Nicolae, S[fânta] Para[schiva] prin osâ[r]diea și cheltueala d[umnealui] preot Nicolae [din] Voinești și ajutorul lăcuitorilor greci Ioan, Iancu, Mihai Drăgic, Stan Dieaconu, Sanfir, Radu Drăgic, Gavrilă, Ion Stancu, Anghel G G Tudor, Istrate, Dragnea, f[e]te, Radu Zariea, Ion, Andrei, Ion Muza, Dragnea, Ion Stan, Cipoca, Ion Gligore
Biserica de lemn din Moșteni-Greci () [Corola-website/Science/326120_a_327449]
-
Stanca, Elena”", pe Sfânta Treime: "„Această icoană au dăruit Neacșu, Stoica”". Cele patru icoane împărătești erau datate din 1863, iar pe icoana prăznicar a sfinților Trifon și Haralambie se putea citi: "„1869, Ilie zugravu T[ârgoviște]”". Dintre ctitori se remarcă preotul Nicolae duhovnicul, care a jucat atât rolul de ctitor cât și de îndemnător al comunității în ridicarea și înzestrarea noii biserici. Acesta a lăsat o însemnare în evanghelia bisericii: "„Preot N[icolae] duhovnic ce să trage din Voinești făcut preot
Biserica de lemn din Moșteni-Greci () [Corola-website/Science/326120_a_327449]
-
citi: "„1869, Ilie zugravu T[ârgoviște]”". Dintre ctitori se remarcă preotul Nicolae duhovnicul, care a jucat atât rolul de ctitor cât și de îndemnător al comunității în ridicarea și înzestrarea noii biserici. Acesta a lăsat o însemnare în evanghelia bisericii: "„Preot N[icolae] duhovnic ce să trage din Voinești făcut preot la 1859 și am scris azi la 1887 enuarie 7 ...”" Pisania peste intrare este încheiată cu mențiunea: "„Repară la 1889 octovre și tot de cei de sus Și e zugrăvită
Biserica de lemn din Moșteni-Greci () [Corola-website/Science/326120_a_327449]
-
preotul Nicolae duhovnicul, care a jucat atât rolul de ctitor cât și de îndemnător al comunității în ridicarea și înzestrarea noii biserici. Acesta a lăsat o însemnare în evanghelia bisericii: "„Preot N[icolae] duhovnic ce să trage din Voinești făcut preot la 1859 și am scris azi la 1887 enuarie 7 ...”" Pisania peste intrare este încheiată cu mențiunea: "„Repară la 1889 octovre și tot de cei de sus Și e zugrăvită de Ilie zugravu de la Târgoviște.”". Din pisanie reiese că biserica
Biserica de lemn din Moșteni-Greci () [Corola-website/Science/326120_a_327449]
-
reparată și pictată în acel an, atât în interior cât și în exterior. Tot la intrare, pe partea interioară, se păstrează încă o scurtă pisanie, care surprinde o repictare interioară la 1899: "„Acestă biserică sa jugrăvit din nou prin stăruința preotului Nicolae, duhovnicu, și ajutoru lăcuitorilor inorieși. Anu 1899 avgust 6, zugrav I L Luculescu, T[ârgu]Viștea.”" Ctitorii cei dintâi sunt însemnați la pomelnicul din altar, printre cei vii: "„Nicolae pr[eot], Nicolae, Elisaveta, Ion, Io[a]na c[u
Biserica de lemn din Moșteni-Greci () [Corola-website/Science/326120_a_327449]
-
în tinda veche iar tălpile turnului a fost întărite cu stâlpi, în tindă. Pentru secolul 20 sunt surprinse lucrări de reparație de pisania nouă, scrisă sub cea veche, la intrare: "„Această sf biserică s-a renovat în anul 1986 de preotul Nițescu Aurelian, cu epitrop Mihăescu Ion și consiliul: Stănescu Ion cântăreț, Dinuță N Nicolae, Dinuță Dumitru, Dinuță Ion (Vodă), Amza Benedict, Zamfira Vasile, Chivulescu Nistor, Marinescu Gh Grigore Ion și enoriașii satului.”" Lăcașul din Moșteni-Greci a imitat de la început bisericile
Biserica de lemn din Moșteni-Greci () [Corola-website/Science/326120_a_327449]
-
epoca de afirmare a creștinismului în stânga Dunării, cu alte cuvinte în secolele III - IV d. H. Este dincolo de îndoială faptul că pe valea Buzăului au existat în acea epocă creștini, precum au existat și o viață bisericească organizată, cu biserici, preoți și episcopi. Predicat la stânga de Dunăre de o misiune ortodoxă deosebit de activă, dirijată atât de autoritățile eclezistice din "Scythia Minor", cât și din Cappadocia prin grija sfântului Vasile cel Mare creștinismul s-a răspândit printre migratorii Goți, motiv de apariție
Bisericile rupestre din Munții Buzăului () [Corola-website/Science/326125_a_327454]