39,851 matches
-
solidarity with . . . the Romanian army, which is at the service of the people. The country does not need bloodshed, it has suffered enough.”. Rechemarea din calitatea de ambasador extraordinar și plenipotențiar al României în Regatul Belgiei, a avut loc prin decretul nr. 77/1990 privind rechemarea și acreditarea unor ambasadori, la Art. 1. Pentru activitatea profesională și politică, prof. George Ciucu a fost decorat astfel: - Ordinul „Steaua Republicii Socialiste România” clasa a V-a; - Premiul „Gh. Lazăr” al Academiei (1960); - Ordinul
George Ciucu () [Corola-website/Science/307172_a_308501]
-
război. Redactează împreună cu prof. Murgulescu un memoriu pentru înființarea Facultății de Chimie industrială la Politehnica din Timișoara, memoriu aprobat în 18 februarie 1948, de Consiliul Profesoral Unit și de Senatul Politehnicii. Memoriul are succes, iar înființarea facultății este aprobată prin Decretul nr. 161 din 22 iulie 1948. Prof. Drăgulescu este numit profesor la disciplina "Chimie Anorganică și Analitică", șef al Catedrei de Chimie Anorganică și Analitică și Decan al facultății nou înființate. Ca decan se lovește de problemele din acea perioadă
Coriolan Drăgulescu () [Corola-website/Science/307175_a_308504]
-
Senatul Universității l-a numit Administrator-delegat al Universității, funcție pe care a onorat-o până la 1 octombrie 1929. Facultatea de Științe l-a delegat ca membru al Senatului Universității pentru perioada 1938-1941. În urma gravelor evenimente politice din ianuarie 1941, prin Decretul Nr. 167 a fost numit rector al Universității din Iași cu începere de la 29 ianuarie. Aceasta a fost o sarcină foarte grea deoarece trebuia să asigure desfășurarea normală a activității academice într-o atmosferă politică tulbure și apoi în condiții
Mihail D. David () [Corola-website/Science/307177_a_308506]
-
fost încetul cu încetul uitat. În 1937, prin grija lui Gheorghe Tașcă, Fundația pentru Literatură și Artă Regele Carol II, publică un volum al operelor sale în colecția "Scriitori Români Uitați". După venirea la putere a regimului comunist, în urma unui decret din mai 1945, au fost elaborate succesiv liste de publicații interzise de către o echipă de funcționari ai partidului comunist, condusă de Iosif Ardeleanu și Al. I. Ștefănescu. Lista a continuat să se extindă, ajungând ca în cele din urmă să
Anghel Demetriescu () [Corola-website/Science/307180_a_308509]
-
lui Carol Davila, pe care îl suplinea uneori la cursul de chimie medicală. În 1885, Constantin I. Istrati a obținut și doctoratul în chimie, la Paris, după 3 ani de cercetări îndrumate de profesorii Adolphe Würtz și Charles Friedel. Prin decretul nr. 2029 din 20 septembrie 1883, dr. Constantin Istrati a fost numit profesor de fizică la Școala de Poduri și Șosele din București, în locul lui Emanoil Bacaloglu, care demisionase. La 1 aprilie 1889, profesorul Constantin I. Istrati a fost ales
Constantin I. Istrati () [Corola-website/Science/307236_a_308565]
-
1976), fiind apoi ales (1976) și președinte al Comisiei Politice pentru Securitate și Cooperare Europeană de la Viena. Recunoașterea valorii sale de pedagog, dar și a operei sale științifice a fost confirmată și pe plan internațional, Tudor Draganu fiind numit prin decret al Președintelui Republicii Franceze ca profesor la Universitatea Pantheon-Sorbonne din Paris. În anul 1980 a fost ales membru al Institutului Internațional de Stiinte Administrative din Bruxelles. A participat la numeroase conferințe și congrese internaționale la Romă, Viena, Pescara, Alger, Paris
Tudor Drăganu () [Corola-website/Science/307247_a_308576]
-
retrospectivele organizate în 1958 la București, și în 1965, la Muzeul de Artă din Cluj. Înalta prețuire a muncii și a creației sale s-a concretizat în acordarea titlurilor de Artist emerit (1957) și Maestru emerit al artei (1964). Prin Decretul nr. 514 din 18 august 1964 al Consiliului de Stat al Republicii Populare Romîne, sculptorului Romulus Ladea i s-a acordat titlul de Maestru Emerit al Artei din Republica Populară Romînă „pentru merite deosebite în activitatea desfășurată în domeniul teatrului
Romulus Ladea () [Corola-website/Science/307249_a_308578]
-
R.S.R. Începând cu anul 1945, a participat la numeroase expoziții de sculptură atât în țară, cât și în străinătate. El a călătorit în străinătate pentru perfecționarea măiestriei artistice, lucrând intens și participând la expoziții cu opere de-ale sale. Prin Decretul nr. 514 din 18 august 1964 al Consiliului de Stat al Republicii Populare Romîne, sculptorului Iftimie Bârleanu i s-a acordat titlul de Artist Emerit al Republicii Populare Romîne „pentru merite deosebite în activitatea desfășurată în domeniul teatrului, muzicii, artelor
Iftimie Bârleanu () [Corola-website/Science/307271_a_308600]
-
Piața Senatului" (în prezent Piața Națiunile Unite) până la Piața Națiunii (în prezent Piața Unirii) inclusiv, Splaiul Independenței devenind un bulevard în toată regula. Acest planșeu a fost înlăturat cu ocazia lucrării de "Amenajarea Râului Dâmbovița în Municipiul București", aprobată prin Decretul Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România nr. 242/1987. Datorită creșterii aparatului judiciar, în 1946 clădirea a suferit mai multe modificări interioare, în special compartimentări. Apoi, în perioada 1954-1956 au fost efectuate reparații capitale, deoarece exista intenția de a
Palatul de Justiție din București () [Corola-website/Science/307283_a_308612]
-
2015) a fost o poetă, scriitoare și traducătoare, autoarea cunoscutelor volume de memorii din perioada instaurării comunismului în România adunate sub titlul " Timpul ce ni s-a dat". A fost soția compozitorului Pascal Bentoiu și mama sopranei Ioana Bentoiu. Prin Decretul nr.439 din 6 noiembrie 2000 îi este conferită medalia comemorativă "150 de ani de la nașterea lui Mihai Eminescu" de către Președintele României, pentru promovarea operei eminesciene în plan universal; ... ""Poate ar trebui să ne mulțumim, în motivarea poziției anticomuniste, cu
Annie Bentoiu () [Corola-website/Science/307293_a_308622]
-
în care se cereau informații despre steme istorice și curente ale respectivelor instituții administrative precum și despre legile prin care au fost acestea fixate. În urma numeroaselor consultări și elaborări, în „Monitorul Oficial” nr. 222 din 8 octombrie 1928 a fost publicat „Decretul pentru fixarea stemelor județene”. Este de precizat că, inițial, stemele districtuale în stadiul de proiect fuseseră timbrate cu Coroana de Oțel a României. La acest ornament s-a renunțat pe parcursul consultărilor comisiei. Aceste steme au fost abolite temporar, de la înființarea
Heraldica României () [Corola-website/Science/307266_a_308595]
-
diviziuni astfel rezultate amintind de culorile dominante ale stemelor județelor componente. Stemele stabilite în perioada interbelică au fost abolite în 1948 de către regimul comunist. După reforma administrativă din 1968, în urma căreia s-a revenit la împărțirea pe județe, potrivit dispozițiilor Decretului nr.503/1970 privind instituirea stemelor judetelor și municipiilor, s-au elaborat noi steme pentru fiecare județ. Acestea aveau în comun un scut în inimă, despicat, având steagul PCR în dreapta și cel al RSR în stânga. Peste tot, stema RSR. Sub
Heraldica României () [Corola-website/Science/307266_a_308595]
-
folosirea simbolurilor și se remarcă o preocupare mai intensă pentru alcătuirea unor reprezentări mai bogate și cât mai conforme regulilor heraldice. În a doua jumătate a secolului al XIX se întâlnesc situații în care steme orășenești au fost acordate prin decret princiar (Focșani, 1862: două personaje feminine îmbrăcate în costum popular și dându-și mâna; Craiova, 1867: un personaj domnesc). După 1921, stemele orașelor au fost elaborate de către Comisia (consultativă) heraldică, aceasta având în vedere atât reprezentările tradiționale, cât și specificul
Heraldica României () [Corola-website/Science/307266_a_308595]
-
Câmpulung, Curtea de Argeș, Târgoviște, Craiova (în Țara Românească); Suceava, Iași (în Moldova); Alba-Iulia (în Transilvania). Este de menționat că numai orașul Focșani a avut o eșarfă cu deviză (), plasată sub scut. Regimul comunist a abolit aceste steme în 1948. După emiterea Decretului nr. 503 din 16 decembrie 1970, heraldiștii Jean Nicolas Mănescu și Dan Cernovodeanu au elaborat noi steme pentru municipii, utilizând o formă specifică de scut, diferit de cel pentru județe. Acestea se întâmpla ca uneori să nu reproducă nici un însemn
Heraldica României () [Corola-website/Science/307266_a_308595]
-
întâmpla ca uneori să nu reproducă nici un însemn din herbul tradițional (cum e cazul Reșiței, Bacăului). De asemenea, eșarfa aflată sub scut, cu numele municipiului înscris pe ea, era fie dreaptă fie curbată. Toate aceste steme au fost aprobate prin Decretul 302 din 25 iulie 1972 de către Consiliul de Stat al Republicii Socialiste România. În decembrie 1989 stemele comuniste au fost abandonate. După 1992 s-a revenit treptat la simbolurile din perioada interbelică. Totuși, variante nou elaborate prezintă câteodată elemente heraldice
Heraldica României () [Corola-website/Science/307266_a_308595]
-
din epoca medievală până în cea modernă, amintim: Evenimentele însemnate pentru poporul român, petrecute în secolul al XIX-lea, au fost însoțite de câte o deviză specifică. Astfel, după ce la 1848 revoluționarii au preluat conducerea Țării Românești, a fost emis un decret (14 iunie) prin care deviza („Dreptate, Frăție”) trebuia să fie înscrisă pe steag, pe monumentele publice și să fie formula de deschidere a oricărui act emis oficial. O medalie conferită participanților la Divanurile ad-hoc din Moldova și Țara Românească (1857
Heraldica României () [Corola-website/Science/307266_a_308595]
-
și adevăratul suveran îl constituia adunarea poporului (eklessia), și deși nu avea inițiativă - adunarea nu putea propune ”proiecte de legi” și nu putea influența decât prin intermediul altor instituții * ordinea de zi - senatul fiind cel care îi aducea un proiect de decret spre validare, orice cetățean ce își putea dovedi cetățenia de drept putea vorbi indiferent de poziția sa socială sau de avere, putea lua parte la dezbateri și influența prin vot cursul deciziei politice; votul fiind considerat ”una dintre cele mai
Democrație directă () [Corola-website/Science/307321_a_308650]
-
STAVKA și-a mutat sediul la Moghilev. STAVKA sovietică a Armatei Roșii din timpul celui de-al doilea război mondial (Marele Război Patriotic), sau Marele Cartierul General al armatei ale URSS, a fost înființată pe 23 iunie 1941 printr-un decret secret semnat de Stalin în dubla sa calitate de șef al guvernului și de lider al Partidului Comunist al Uniunii Sovietice. În conformitate cu prevederile acestui decret, STAVKA era compusă din ministrul apărării, mareșalul Semion Timoșenko, care era și președintele Cartierului General
STAVKA () [Corola-website/Science/307318_a_308647]
-
Cartierul General al armatei ale URSS, a fost înființată pe 23 iunie 1941 printr-un decret secret semnat de Stalin în dubla sa calitate de șef al guvernului și de lider al Partidului Comunist al Uniunii Sovietice. În conformitate cu prevederile acestui decret, STAVKA era compusă din ministrul apărării, mareșalul Semion Timoșenko, care era și președintele Cartierului General, șeful Marelui Stat Major, Gheorghi Jukov, Iosif Vissarionovici Stalin, Viaceslav Molotov, Semion Budionnîi și amiralul Nicolai Gherasimovici Kuznețov. Prin același decret se organiza "instituția consilierilor
STAVKA () [Corola-website/Science/307318_a_308647]
-
Sovietice. În conformitate cu prevederile acestui decret, STAVKA era compusă din ministrul apărării, mareșalul Semion Timoșenko, care era și președintele Cartierului General, șeful Marelui Stat Major, Gheorghi Jukov, Iosif Vissarionovici Stalin, Viaceslav Molotov, Semion Budionnîi și amiralul Nicolai Gherasimovici Kuznețov. Prin același decret se organiza "instituția consilierilor permanenți ai STAVKA formată din tovarășii Kulik, Șapoșnikov, Chirill Merețkov, șeful forțelor aeriene Jigarev, Nicolai Vatutin, șeful apărării antiaeriene Voronov, Mikoian, Kaganovici, Lavrenti Beria, Voznesenski, Jdanov, Malenkov, Mehlis". La scurtă vreme după emiterea decretului, Merețkov, adjunctul
STAVKA () [Corola-website/Science/307318_a_308647]
-
Prin același decret se organiza "instituția consilierilor permanenți ai STAVKA formată din tovarășii Kulik, Șapoșnikov, Chirill Merețkov, șeful forțelor aeriene Jigarev, Nicolai Vatutin, șeful apărării antiaeriene Voronov, Mikoian, Kaganovici, Lavrenti Beria, Voznesenski, Jdanov, Malenkov, Mehlis". La scurtă vreme după emiterea decretului, Merețkov, adjunctul ministrului apărării, a fost arestat ca urmare a unor false acuzații lansate de Beria și Merkulov. Merețkov a fost în cele din urmă eliberat din închisoare și în aceeași zi de la începutul lunii septembrie a fost chemat la
STAVKA () [Corola-website/Science/307318_a_308647]
-
tentative și intenționează să ilustreze două etape diferite din dezvoltarea reconstruită, o varietate timpurie conservatoare, încă apropiată de limba clasică atică și o varietate mai târzie și mai progresivă, apropiată, în unele aspecte, de greaca modernă. Următorul fragment, dintr-un decret al Senatului roman către orașul Thisbae din Boeotia, din anul 170 î.Hr., este redat într-o pronunție reconstruită, reprezentând o ipotetică varietate conservatoare a greacăi Koine de pe teritoriul principal al Greciei, în epoca elenistică timpurie. Transcrierea arată înălțarea parțială, dar
Limba greacă comună () [Corola-website/Science/307324_a_308653]
-
comerțului. S-au înființat bănci care să finanțeze nobilii ce doreau să-și dezvolte moșiile. Până la sfârșitul domniei Elisabetei, producția de fontă a Rusiei o depășea pe cea a Marii Britanii. Instituția șerbiei s-a întărit în timpul domniei Elisabetei. Printr-un decret emis în 1760 li se permitea moșierilor să-i pedepsească pe șerbii sub 40 de ani trimițându-i în Siberia. Pedeapsa cu tortura aplicată deținuților sub 17 ani a fost abolită în 1742. În 1754 țarina a creat o comisie
Elisabeta a Rusiei () [Corola-website/Science/308549_a_309878]
-
modificată ca motorul cu reacție Klimov VK-1 sovietic, mai târziu încorporat în avionul MiG-15 (Rolls-Royce mai târziu a încercat să revendice 207 lire sterline în onorarii, fără succes). În interimat, pe 15 aprilie 1947, Consiliul de Miniștri a emis un decret #493-192, ordonând Biroului Mikoian să construiască două prototipuri pentru un avion de vânătoare cu reacție. În timp ce decretul a chemat pentru primele zboruri în decembrie același an, proiectanții la OKB-155 s-au retras la un proiect timpuriu problematic, MiG-9 în 1946
Artem Ivanovici Mikoian () [Corola-website/Science/308568_a_309897]
-
a încercat să revendice 207 lire sterline în onorarii, fără succes). În interimat, pe 15 aprilie 1947, Consiliul de Miniștri a emis un decret #493-192, ordonând Biroului Mikoian să construiască două prototipuri pentru un avion de vânătoare cu reacție. În timp ce decretul a chemat pentru primele zboruri în decembrie același an, proiectanții la OKB-155 s-au retras la un proiect timpuriu problematic, MiG-9 în 1946. Avionul MiG-9 suferea din cauza unui motor nesigur și a unor probleme de control. I-270, un prototip
Artem Ivanovici Mikoian () [Corola-website/Science/308568_a_309897]