37,872 matches
-
cazuri sunt însă construcțiile cu predicate circumstanțiale exprimate printr-un verb la gerunziu. „Gerunziul cu funcție de predicat circumstanțial în construcțiile de tipul Fratele a venit plângând este după părerea noastră un determinant direct al subiectului cu valoare, predicativă. Deci gerunziul plângând în construcția Fratele a venit plângând are funcție dublă: determinativă și predicativă”. Accentul cade pe funcția determinativă, determinarea dintre subiect și gerunziu fiind o determinare directă. Gerunziului în construcții asemănătoare exprimă o acțiune secundară, care se raportează la subiect, determinând
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]
-
circumstanțiale exprimate printr-un verb la gerunziu. „Gerunziul cu funcție de predicat circumstanțial în construcțiile de tipul Fratele a venit plângând este după părerea noastră un determinant direct al subiectului cu valoare, predicativă. Deci gerunziul plângând în construcția Fratele a venit plângând are funcție dublă: determinativă și predicativă”. Accentul cade pe funcția determinativă, determinarea dintre subiect și gerunziu fiind o determinare directă. Gerunziului în construcții asemănătoare exprimă o acțiune secundară, care se raportează la subiect, determinând calitatea subiectului în timpul acțiunii. Deci, deosebim
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]
-
se raportează la subiect, determinând calitatea subiectului în timpul acțiunii. Deci, deosebim predicat circumstanțial nominal în cazul construcțiilor de tipul Fetița aleargă voioasă și Fratele meu muncește la fabrică ca strungar și predicat circumstanțial verbal în cazul construcției de tipul venea plângând. Deducem că predicatul circumstanțial este partea secundară de propoziție, care exprimă starea sau aspectul modal al acțiunii, raportate la subiectul sau obiectul propoziției. Dubla funcției de determinant al subiectului sau obiectului, funcție principală, și cea de determinant al verbului, prin intermediul
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]
-
acestei categorii sintactice. Predicatul circumstanțial este un determinant cu valoare predicativă al subiectului sau obiectului. Predicatul circumstanțial întregește sensul gramatical al propoziției. Predicatul circumstanțial de obicei stă la sfârșitul propoziției, în special după verb. Exemplu: ,,... și eu iar fugeam acasă, plângând, stupind și blestemându-l” (I. Creangă, Amintiri din copilărie, p. 62). Dar el poate sta și înaintea substantivului determinat, ca în cazul construcției de tipul Zgomotoși copiii vin. Din analiza faptelor ajungem la următoarele concluzii: Predicatul circumstanțial este al doilea
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]
-
copulative, cu nume predicativ; așa sunt verbe ca: a rămâne, a sta, a părea, a se arăta etc. Asemănarea cu predicatul rezultă și din echivalența elementului predicativ suplimentar cu predicatul unei propoziții coordonate sau subordonate: S-a întors bolnavă și plângând. - poate fi înțeles ca s-a întors și era bolnavă și plângea, iar am văzut-o bolnavă și plângând înseamnă am văzut că era bolnavă și plângea. * Prin faptul că apare pe lângă un verb, elementul predicativ suplimentar pare apropiat de
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]
-
a părea, a se arăta etc. Asemănarea cu predicatul rezultă și din echivalența elementului predicativ suplimentar cu predicatul unei propoziții coordonate sau subordonate: S-a întors bolnavă și plângând. - poate fi înțeles ca s-a întors și era bolnavă și plângea, iar am văzut-o bolnavă și plângând înseamnă am văzut că era bolnavă și plângea. * Prin faptul că apare pe lângă un verb, elementul predicativ suplimentar pare apropiat de un complement , în primul rând de un complement circumstanțial de mod. Asemănarea
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]
-
cu predicatul rezultă și din echivalența elementului predicativ suplimentar cu predicatul unei propoziții coordonate sau subordonate: S-a întors bolnavă și plângând. - poate fi înțeles ca s-a întors și era bolnavă și plângea, iar am văzut-o bolnavă și plângând înseamnă am văzut că era bolnavă și plângea. * Prin faptul că apare pe lângă un verb, elementul predicativ suplimentar pare apropiat de un complement , în primul rând de un complement circumstanțial de mod. Asemănarea cu un complement circumstanțial de mod se
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]
-
suplimentar cu predicatul unei propoziții coordonate sau subordonate: S-a întors bolnavă și plângând. - poate fi înțeles ca s-a întors și era bolnavă și plângea, iar am văzut-o bolnavă și plângând înseamnă am văzut că era bolnavă și plângea. * Prin faptul că apare pe lângă un verb, elementul predicativ suplimentar pare apropiat de un complement , în primul rând de un complement circumstanțial de mod. Asemănarea cu un complement circumstanțial de mod se manifestă și prin posibilitatea echivalenței elementului predicativ suplimentar
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]
-
vorba d gerunzii ale unor verbe care pot caracteriza acțiunea verbului însoțit, ele sunt complemente circumstanțiale de mod: vine alergând, dacă gerunziul nu poate caracteriza verbul însoțit, ci arată doar o acțiune săvârșită simultan, el este element predicativ suplimentar: vine plângând. * Prin referirea la un nume, elementul predicativ suplimentar pare apropiat de atribut; asemănarea cu atributul se explică însă de fapt prin asemănarea cu predicatul. Referirea simultană la un nume și la un verb constituie un punct de asemănare particulară cu
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]
-
substantivul sau pronumele numai cu rol de complement direct al propoziției: Văd lumina lucind. Când gerunziul se raportează la numele (pronumele) subiect, el poate fi: sau exclusiv circumstanțial, dacă are topică adverbială: Și cosița ta bălaie o aduni la ochi plângând . sau exclusiv atribut, dacă urmează, ca un adjectiv, după numele subiect: Dar mai presus de toate cele fii un om slăvind viața fericită. „Pentru ca un gerunziu atributiv să fie predicativ trebuie să se raporteze la numele (pronumele) obiect direct. Această
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]
-
analiza școlară, gerunziul nu trebuie analizat decât sau ca circumstanțial, când are topică adverbială, sau ca atribut simplu (fie că determină imediat numele subiect, fie numele (pronumele) obiect direct, ca atribut predicativ). De exemplu: Ca circumstanțial (de mod): Vedeam oile plângând, câinii tot lătrând. „Topica adverbială a gerunziului circumstanțial se subînțelege ușor chiar în condițiile inversiunii poetice: Pe-un nor de aur lunecând, a zânelor Crăiasă venea. - adică: Crăiasa venea lunecând pe-un nor de aur. Ca atribut: Urmând după un
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]
-
Dragoste și onoare și Copilul pădurilor de Alex. Dumas Tatăl, Cavalerii Mesei Rotunde, după Jean Cocteau, Întâmplări nemaipomenite din Vestul Sălbatic, selectate din reviste franceze, toate fiind rapid epuizate din librării și căutate în special de tineri. Nu vă puteți plânge că nu aveți operă și cu toate acestea încă nu sunteți membru al Uniunii Scriitorilor. Cum vă explicați această anomalie? Nu. N-am fost primit în USR. Nici înainte de 1990, când nici n-am îndrăznit să solicit așa ceva, și nici
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_989]
-
bine, dacă apare un alt personaj care vine în triunghiul convorbirii eu sunt cel care tace și ascultă 97 convorbirea celorlalți. Nu-mi place să ies în public, decât prin piesele pe care le-am scris și nu mă pot plânge, din acest punct de vedere, că nu am ieșit în public, cum s-a văzut, pe scena teatrelor din Bacău, Bârlad, Botoșani, Târgu Mureș, Giurgiu sau la Teatrul TV și Teatrul Radiofonic. Ultimii ani au fost chiar prolifici și sub
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_989]
-
și este dat ca fiind „satul Torceștii, nepoții lui Bilăiu”, care s-au jeluit domnitorului, ar fi o comunitate distinctă de obștea Umbrăreștilor, identificându-o, posibil, cu satul Torceștii de pe stânga Bârladului. Lucrurile nu stau așa. Cei care s-au plâns domnitorului reprezintă o fracțiune ruptă din obștea Umbrăreștilor, având ca protagoniști pe nepoții lui Bilăi, ruptură nerecunoscută și neacceptată de către răzeși, așa explicându-se „tăria” lor de a merge și cosi fânul de pe părțile în litigiu. „Satul Torceștii, nepoții lui
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
nu a știut nimic de acest contract decât în momentul când a început să fie pus în aplicare de către arendaș. Abia acum văd locuitorii și-și dau seama de situația disperată în care se găsesc. Și, întocmind imediat jalbă, se plâng și denunță contractul ilegal prin care - scriu ei - „cătră posăsorul său ne-au dat în dijmă și din care cauză mare groază ne-au cuprins pentru că prin ale sale păreri (intenții n. n.) vrea a ne răpi pământu și a ne
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
se ajunge chiar la acte violente, răzeșii ținând cu orice preț să fie despăgubiți cu 1.442 lei, bani dați de ei postelnicului Balș, pentru răscumpărarea celor 13 stânjeni vânduți „cu rea credință”, adică ilegal. Matcașii, la rândul lor, se plâng Isprăvniciei și arată că ei s-au supus „înplinirii” în contul sumei de mai sus, iar „răzășii de moșia Umbrărești nu numai că s-au împotrivit cu rele și neiertate răspunsuri și bătaia jandarmilor rânduiți, dar și pe noi ne-
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
prânzului”, cum se exprimau localnicii. Așa se face că această confiscare, socotită nedreaptă, a fost percepută în acest fel de părinți, mai ales de mamele noastre. Mama mea și vecina ei au mers la Movileni, la curtea boierului, să se plângă și să-l roage să le înapoieze respectivele ustensile de pescuit. Boierul nu s-a lăsat înduplecat de rugămințile celor două femei și, numai după ce i-au făcut două zile de secere pe lanul de grâu sub supravegherea vechilului, a
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
spiculație, fără a îmbrăca sensul pernicios din epoca contemporană, termenul însemna a face comerț pur și simplu. Pentru edificarea cititorilor asupra sensului acesta, venim cu câteva probe documentare avute mai la îndemână. În 1841, răzeșii din Țepu, ținutul Tecuciului, se plâng autorităților că li s-a încălcat dreptul de stăpânire asupra părților de moșie răscumpărate anterior de ei de la boierii Stupu, arătând că pentru procurarea banilor s-au împrumutat, iar pentru achitarea datoriei au făcut „arătură și semănături de pâine albă
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
Ivan, căpitan de margine, se așezase cu locuința în satul Piscu fără învoirea egumenului și a soborului de la mănăstirea Neamț, stăpâna satului și a moșiei. Egumenul, pe data de 23 decembrie 1710, înmânează jalbă către domnul Dimitrie Cantemir și se plânge de abuz din partea dregătorului. Chemat și cercetat, Ivan căpitanul recunoaște prin înscrisul ce-l dă „la mâna părinților de la mănăstirea Neamțului [...] că eu le strâcu moșia Piscului și mi-am făcut casă cu de-a sila și nu voi să
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
de încasare a dijmei dintr-o recoltă de păpușoi pe anul 1841, de pe moșia Torcești, cu abaterea de la obicei și comitere de abuz. Situația rezulta din reclamația locuitorilor Constantin și Toader Popa împotriva arendașului moșiei „dumisali Eni Mihail”. Țăranii se plâng că, după ce au lucrat „cu toți locuitorii zilele boierescului după ponturi, încă și mai mult numai pe ei arendașul i-a obligat și forțat să culeagă dijma în mijlocul păpușoilor noștri undi să faci o mulțime de stricăciune cu carul. Iară
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
de Stat, aducând mărturii ale consătenilor drept probe că au efectuat zile de clacă, 22 de oameni au arătat că respectivii au „muncit ponturile boierescului mai bine de 25 de ani”. Rezoluțiile puse pe cererile lor tergiversează rezolvarea, ei revin plângându-se că „în loc să se modifice cererile de a ne împroprietări după drepturile ce posedăm, astăzi ne vedem depărtați chiar și din locuințele noastre cu copiii pe drumuri fiindcă prefectul, subprefectul, proprietarul și primărul sunt uniți a ne înlătura din drepturile
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
răzeșilor pe o altă linie decât aceea stabilită în 1704, spre a face părtași la pagubă și pe răzeși ca unii ce stăpâniseră anterior împreună cu boierii acea moșie, căci era încă vie în amintire stăpânirea aceasta comună. Răzeșii umbrăreșteni se plâng Divanului, membrii acestuia nu găsesc soluția potrivită, determinând intervenția domnitorului Mihail Sturza, bun cunoscător al problemelor de acest fel și din a cărui pledoarie pentru dreptatea sătenilor în speța dată se desprind argumente foarte interesante, pentru a înțelege temeiul demersului
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
veri bărbatului meu [...] în tărie să ia acești 15 stânjeni și să-mi rămâie copiii înstrăinați”, solicitând să fie „înfățoșată să mi se hotărască după dreptate”. Reclamanta aduce în fața instanței „un perilipsus de dovezi”, din care se vede că se plânsese Isprăvniciei încă din 1831, când nu erau înființate judecătoriile ținutale, și că, în urma cercetărilor efectuate prin zapciul de ocolul Bârladului, se dăduse dreptate ei și punerea în stăpânire, după ce despăgubise pe o rudă, Alexandra, cu 14 lei și 10 parale
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
g/mp - 30 6305.33.99 ---- Din materiale cântărind peste 120 g/mp - 30 6305.39.00 -- Altele - 30 6305.90.00 - Din alte materiale textile - 30 63.06 Prelate, storuri pentru exterior și umbrare; corturi; vele (pânze) pentru ambarcațiuni, plânse cu vela sau cărucioare cu vela; articole de camping: - Prelate, storuri pentru exterior și umbrare: 6306.11.00 -- Din bumbac - 30 6306.12.00 -- Din fibre sintetice - 30 6306.19.00 -- Din alte materiale textile - 30 - Corturi: 6306.21.00
EUR-Lex () [Corola-website/Law/149751_a_151080]
-
formă de pulbere: - Care nu se utilizează în monetărie: 7108.11.00 -- Pulberi g 10 7108.12.00 -- Sub alte forme brute g 3 7108.13 -- Sub alte forme semiprelucrate: 7108.13.10 --- Bare, fire și profile, cu secțiunea plină; plânse; foi și benzi a caror grosime, fără suport, g 10 este peste 0,15 mm 7108.13.80 --- Altele g 10 7108.20.00 - Utilizat în monetărie g 3 7109.00.00 Metale comune sau argint, placate sau dublate cu
EUR-Lex () [Corola-website/Law/149751_a_151080]