39,491 matches
-
aprigi: hoți de cai, hoți de porci, dezertori, vechili. Continuând idei din Lipitorile satului și Tănase Scatiu, Sandu-Aldea a căutat să expună în Două neamuri lupta țăranilor cu arendașii greci ridicați pe ruinele vechii cinstite boierii. I. AGÎRBICEANU La fecundul preot ardelean Ioan Agîrbiceanu discutarea problemelor morale formează ținta nuvelei și a romanului. Autorul dovedește tact în felul cum absoarbe teza etică în fapte, evitând predica și făcând doar simpatică virtutea. Aci facem cunoștință cu bărbați dedați la patima jocului și
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
care exprimă, pe urmele lui Caragiale și Sadoveanu, umorul inocenței, în care se evoacă într-o limbă plină de mireasma moldoveniei și a scripturilor fericirile oamenilor simpli sunt cele mai merituoase. În Timotheiu mucenicul este fermecător stilul biblic prin care preotul și ascultătorul său își îndreptățesc libațiile. Bucata memorabilă a lui Pătrășcanu e Înzăpădiți, analiză a euforiei ebrietății, înrudită cu aceea din schița Călătorului îi șade bine cu drumul a lui Brătescu-Voinești. Todiriță Naum și Iorgu Chirilovici s-au înzăpezit la
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
în ciuda unui bombasticism stilistic care l-a făcut pe P. Zarifopol să-l deteste ca pe o fantomă supărătoare. Propriu-zis Pîrvan era un individualist, cultivator al Eroilor, un nietzschean, un carlylian, tinerii au văzut în el dimpotrivă un mistic, un preot al iraționalului și deci al colectivului, cu toate că istoricul disprețuia amar spiritul "de duzină", "de sută" și "de turmă". Definiția a fost sugerată de elemente secundare. Pîrvan vorbise studenților de necesitatea frământării intelectuale spre a se ridica însă la generic, dar
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
ALȚI SCRIITORI TINERI Romanele și nuvelele lui Dan Petrașincu, prețuite de unii, nu-și dezvăluie clar toate potențele literare. Sinistre, printr-un greșit dostoievskism, ele se inspiră din domeniul morbidului și prezintă demenți sifilitici, alcoolici, sinucigași, copii vițioși, mame perverse, preoți concupiscenți. Titlurile înseși sunt de genul fioros: Sângele, Monstrul, Omul și fiara. Autorul preferă pe adolescenți: "Brrr! am oroare de omul matur". M. Blecher, bolnav adevărat, a refăcut Der Zauberberg al lui Thomas Mann cu observație autentică din viața tuberculoșilor
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
iar în cartierul 4, Sfanțul Iosif cu sceptru, protectorul Diocezei Romano-Catolice de Iași. Vom prezenta în continuare o medalie dedicată, în anul 2007, PROFESORULUI DUMITRU MARTINAȘ, personalitatea care și-a consacrat întreaga viață problemei originii populației romano-catolice din Moldova. De la preotul și cercetătorul Alois Moraru{\cîte 38}, care ne-a semnalat medalia și ne-a oferit imaginea scanata a acesteia, aflăm că a fost realizată în 100 de exemplare și că a fost oferită în ziua de 20 octombrie 2007, cu
ALMA MATER IASSIENSIS ?N IMAGINI MEDALISTICE by ANDONE CUMP?TESCU () [Corola-publishinghouse/Science/84295_a_85620]
-
caracterizare făcută de diaconul Cristinel Farcaș „Statura să înaltă și slabă, fata ascetica, chipul nobil și binevoitor, expresia clară a feței, privirea lui sfredelitoare și, mai ales, nevinovăția vieții, toate acestea au făcut să fie prețuit peste tot că un preot catolic autentic”{\cîte 40}. Pe revers (fig. 29rv), conform uzanțelor, este emblemă episcopului dr. Anton Durcovici. În lucrarea pr. prof. dr. Florian Müller, Viața episcopului de Iași, dr. Anton Durcovici, martir{\cîte 41} o găsim prezentată după cum urmează: „Stema episcopului
ALMA MATER IASSIENSIS ?N IMAGINI MEDALISTICE by ANDONE CUMP?TESCU () [Corola-publishinghouse/Science/84295_a_85620]
-
pag. 3;} {\footnote 34. Istoria orașului Iași, pag. 47-48;} {\footnote 35 Idem, pag. 46;} {\footnote 36. Idem, pag. 84-86;} {\footnote 37. Mitropolia Basarabiei, Magazin Istoric, nr.2(419), februarie 2002, pag. 6:} {\footnote 38. Mulțumim călduros și pe această cale preotului Alois Moraru care a răspuns cu promptitudine rugăminții noastre de a ne semnala eventuale medalii în temă din zona Roman-Bacău;} {\footnote 39. Textele citate în prezentarea profesorului Dumitru Martinaș sunt luate din diferite materiale apărute pe Internet;} {\footnote 40. Buletinul
ALMA MATER IASSIENSIS ?N IMAGINI MEDALISTICE by ANDONE CUMP?TESCU () [Corola-publishinghouse/Science/84295_a_85620]
-
Iași, pag. 34-35;} {\footnote 42. Mulțumim Excelentei Sale Petru Gherghel pentru medaliile oferite cu multă generozitate, acum, ca și în trecut. În același timp mulțumim și pe această cale pentru ajutorul acordat de dr. în istorie Dănuț Doboș și de preot cercetător Fabian Doboș, din Departamentul de Cercetare Științifică al Episcopiei Romano-Catolice Iași;} {\footnote 43. Date despre activitatea medalistica a artiștilor creatori de la Monetăria Statului, vezi Cristian Ciornei, Regia Autonomă Monetăria Statului, Activitatea medalistica 1990-1997, 1998, 1999 și Codruț Ciobănescu, Medalistica
ALMA MATER IASSIENSIS ?N IMAGINI MEDALISTICE by ANDONE CUMP?TESCU () [Corola-publishinghouse/Science/84295_a_85620]
-
1899; Opinions sincères, București, 1899; Opinions pernicieuses d’un mauvais patriot, București, 1900; Istoria literaturii române în secolul al XVIII-lea (1688-1821), I-II, București, 1901; ed. îngr. Barbu Theodorescu, București, 1969; Istoria lui Mihai Viteazul, București, 1901; Sate și preoți din Ardeal, București, 1902; Scènes et histoires du passé roumain, București, 1902; Cuvinte adevărate, București, 1903; Pe drumuri depărtate, București, 1904; Drumuri și orașe din România, București, 1904; Istoria literaturii religioase a românilor până la 1688, București, 1904; Istoria lui Ștefan
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287605_a_288934]
-
, Victor (24.V.1923, Muntele Băișorii, j. Cluj - 28.III.1993, Cluj-Napoca), poet, critic literar și traducător. Este fiul Mariei (n. Deac) și al lui Teodor Felea, preot greco-catolic. A urmat școala primară (1930-1934) în comuna Iara (județul Cluj). Timp de doi ani (1934-1936) este elev al Liceului „Gh. Barițiu” din Cluj, apoi al Liceului „Regele Ferdinand I” din Turda (1936-1942), avându-l profesor de română pe Teodor
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286977_a_288306]
-
VIITORUL, publicație apărută la Târgoviște, săptămânal, din februarie până în septembrie 1888, sub redacția lui C. Alessandrescu. Continuând „Armonia” și „Unirea”, gazetele efemere mai vechi ale lui Alessandrescu, V. se adresează cu precădere intelectualilor rurali, învățătorilor și preoților, de la care se primeau și cereri stăruitoare de transformare a ei într-o revistă literară. Cu modestie, redactorul recunoaște că lucrul nu îi stă în putință. S-a mulțumit să tipărească, pe lângă articole politice, știri locale, varietăți distractive, și versuri
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290567_a_291896]
-
create de Revoluție se consolidaseră în ochii opiniei publice franceze (încă o minoritate redusă a populației franceze, dat fiind faptul ca marea majoritate era formată din țărani analfabeți). Dar anumite grupări din provincii aristocrați, intelectuali din clasa de mijloc și preoți nutreau sentimente ascunse de nostalgie față de provinciile pierdute ale vechii Franțe. Aceste grupări se simțeau excluse din noua Franță centralizată care părea să calce în picioare comunitățile naturale și inseparabile care, conform viziunii lor, erau caracteristice regiunilor în care locuiau
by John Loughlin [Corola-publishinghouse/Science/1032_a_2540]
-
Livingstone, ,,Clovis", The Concise Oxford Dictionary of the Christian Church (Oxford: Oxford University Press, 2000). 12 Vezi E. A. Livingstone, ,,Cathars", The Concise Oxford Dictionary of the Christian Church (Oxford: Oxford University Press, 2000). 13 Calvinismul a abolit ierarhia clerică iar preoții erau numiți de către însăși congregația. Totuși, în cadrul acestora de obicei domnea o disciplină autoritară și strictă exercitată de mai marii congregației. Cu toate acestea, această formă de protestantism a avut o influență directă asupra dezvoltării democrației moderne. 14 Un termen
by John Loughlin [Corola-publishinghouse/Science/1032_a_2540]
-
în fiecare centru două-trei ziare pentru apărarea propriilor interese. Numărul cititorilor de presă este însă foarte mic, iar al celor care participă efectiv la actul cultural este și mai redus. Publicul cititor aparține în principal orașelor, fiind format din învățători, preoți și funcționari ai statului. f. Viața politică românească. Creat după modelul sistemului occidental, sistemul constituțional introdus în România la mijlocul secolului al XIX-lea își adaptează conținuturile la specificul autohton, "relația dintre model și imitație îmbrăcând alte haine și alte înțelegeri
by MIHAELA MOCANU [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
, Hermine (3.I.1901, Albeștii Bistriței, j. Bistrița- Năsăud - 20.III.1998, Heidelberg, Germania), traducătoare. După absolvirea școlii medii germane la Bistrița, P.-K., fiica unui preot luteran și sora istoricului literar Karl Kurt Klein, studiază germanistica și filosofia la Universitatea din Cluj, de asemenea frecventează cursurile de filologie romanică, fiind atrasă de expunerile lui Sextil Pușcariu. Își continuă studiile în Germania, la Marburg, obținând în 1924
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288813_a_290142]
-
boierești și domnești nu se deosebea de aceea întâlnită la nunțile țărănești. De cele mai multe ori lungimea textului făcea dificilă memorarea lui spontană, încât pentru a nu fi uitată, o. era transcrisă uneori de dascăli bisericești, de călugări și chiar de preoți. Așa se explică prezența elementelor apocrife și mai ales a citatelor biblice în o. de nuntă, ceea ce i-a determinat pe unii cercetători să atribuie acestei specii o origine cultă, religioasă. Investigații amănunțite au arătat însă că, de fapt, toți
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288566_a_289895]
-
ca opusă forței, totul e permis"231. În acest sens va susține filosoful american ideea unei culturi "poetizate", opuse unei culturi iluministe, în care totul putea fi raționalizat sau "scientifizat". Imaginea "poetului puternic" vine acum să se substituie celei a preotului sau a omului de știință din secolele anterioare. De partea cealaltă, Derrida caută în general să elibereze forța retorică a textelor, iar cercetările sale asupra metaforei vin să confere ubicuitate retoricii, care traversează de acum orice tip de text. De
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
filosofului, care nu ne ajută să găsim soluții la probleme de ordin social și politic. În acest sens, filosoful american compară o posibilă întoarcere la filosofi în epoca actuală cu gestul ritual al strămoșilor noștri care căutau răspunsurile în autoritatea preoților. Pentru Rorty, progresul ține și de înlocuirea figurii filosofului cu aceea a poeților și inginerilor, care pot produce mai multe proiecte cu efecte sociale mult mai mari. 3.3.4. Poetica postmodernismului În contextul lărgit al punerii în discuție a
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
Postmodern Turn. Essays in Postmodern Theory and Culture, p. 198). 165 Spre ilustrare, un mic fragment ce arată relaționarea cu o serie de idei ale modernismului: "Critica omului modern: "omul bun", însă stricat și corupt de instituții rele (tirani și preoți) rațiunea ca autoritate; istoria ca depășire a erorilor; viitorul ca progres; statul creștin ("Dumnezeul mulțimilor"" activitatea sexuală creștină (sau căsătoria); imperiul "dreptății" (cultul pentru "umanitate"), "libertatea"" (Friedrich Nietzsche, Voința de putere, trad. și studiu introductiv de Claudiu Baciu, Editura Aion
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
urmând inspirația divină, să poată adera la acea religie care este mai plăcută lui Dumnezeu. 3. Colin, clericul nostru englez, a intrat în această familie religioasă, ca de altfel și alți doi colaboratori de-ai noștri, adică maestrul Mihai și preotul Matei, căruia îi încredințasem biserica Sfânta Cruce. Cu greu reușesc să-i stăpânesc pe Cantor (Giovanni din Cambrai), pe Henrich (postelnicul) și pe alții de asemenea ... C) Ordinul și predica fraților minori Capitolul 32, din care este extras acest material
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
mândri în fața lui Dumnezeu, au preferat să se numească mai degrabă frați minori, decât săracii minori. Aceștia trăiesc în deplină supunere față de Scaunul Apostolic. E) Oddon de Cheriton Cheriton este numele unei localități britanice în regiunea Kent. Odon a fost preot și un predicator renumit; a compus legende și pilde pentru uzul predicatorilor. A murit în 1247. În opera sa, „Sermones super evangelia dominicalia”, scrisă în 1219, povestește numeroase pilde sau parabole. Aceasta pe care o prezentăm este faimoasa parabolă pe
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
haina sa. D) Ștefan de Borbon Ștefan de Borbon a fost un mare predicator dominican și a murit în 1261. El a inserat multe exemple în compilațiile sale. Două dintre ele îl privesc pe Sfântul Francisc: despre reverența și demnitatea preoților, și despre predica în fața prelaților. Ambele exemple sunt repetate de două ori. După cum menționează autorul, el vorbește din «auzite». Despre respectul Sfântului Francisc față de preoți vorbește el însuși în Scrierile sale iar Toma de Celano și Sfântul Bonaventura, care nu
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
în compilațiile sale. Două dintre ele îl privesc pe Sfântul Francisc: despre reverența și demnitatea preoților, și despre predica în fața prelaților. Ambele exemple sunt repetate de două ori. După cum menționează autorul, el vorbește din «auzite». Despre respectul Sfântului Francisc față de preoți vorbește el însuși în Scrierile sale iar Toma de Celano și Sfântul Bonaventura, care nu cunosc primul episod, îl menționează de mai multe ori; Sfântul Bonaventura are ceva asemănător cu cel de al doilea episod, însă s-ar putea referi
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
Trebuie să ascultăm de cuvintele acestuia și să avem o atitudine de respect față de unul care trăiește cu o concubină și are mâinile murdare, pentru că a atins trupul unei prostituate?». Sfântul, simțind răutatea acelui eretic, s-a apropiat de acel preot în văzul enoriașilor și, îngenunchind înaintea lui, i-a spus: «Eu nu știu dacă mâinile acestuia sunt așa cum le descrie acest om; dar chiar dacă ar fi așa, eu știu că ele nu pot să estompeze forța și eficacitatea sacramentelor divine
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
Dimpotrivă, prin intermediul acestor mâini se revarsă asupra poporului lui Dumnezeu multe beneficii și haruri cerești. De aceea, eu le sărut din respect pentru ceea ce ele administrează și pentru autoritatea Aceluia pentru care le administrează». Pronunțând aceste cuvinte, îngenuncheat în fața acelui preot, îi sărută mâinile, punându-i în dificultate pe eretici și pe adepții lor care erau prezenți. 2. Am auzit spunându-se că fericitul Francisc ajunsese într-un sat de prin Lombardia, pe unde se vorbea de faima sfințeniei sale. Un
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]