38,095 matches
-
fiind înaintat societar clasa I. Beneficiar al unei burse, în 1878 fusese trimis, împreună cu Aristizza Romanescu, la Paris, pentru studii. Întors acasă, este numit, în locul defunctului Mihail Pascaly, director de scenă. Plecând mai târziu de la Teatrul Național, își înjghebează o trupă, cu care colindă prin țară. După o călătorie în Apus, joacă din nou pe scena din București. În 1891, cu trupa Naționalului, el efectuează un temerar turneu la Viena. Bolnav de cancer, e trimis la Paris pentru a fi operat
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287987_a_289316]
-
acasă, este numit, în locul defunctului Mihail Pascaly, director de scenă. Plecând mai târziu de la Teatrul Național, își înjghebează o trupă, cu care colindă prin țară. După o călătorie în Apus, joacă din nou pe scena din București. În 1891, cu trupa Naționalului, el efectuează un temerar turneu la Viena. Bolnav de cancer, e trimis la Paris pentru a fi operat. Cu jocul său cerebral și pasionat deopotrivă, susținut de o mare combustie lăuntrică, M. - care și-a încununat cariera cu o
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287987_a_289316]
-
operat. Cu jocul său cerebral și pasionat deopotrivă, susținut de o mare combustie lăuntrică, M. - care și-a încununat cariera cu o magistrală creație în Hamlet - a fost unul dintre cei mai de seamă actori ai teatrului românesc. Pentru repertoriul trupelor pe care le-a condus, a transpus din franceză și italiană comedii (cum ar fi Căsătoria silită și Don Juan de Molière), dar mai ales farse și vodeviluri. S-a încumetat să traducă piese ca Hamlet (împreună cu State Dragomir) și
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287987_a_289316]
-
a oamenilor de teatru. Profilurile sunt realizate rapid, dintr-o singură tușă: la Capșa, cutare poet e „galben ca o lămâie, strecurându-și sub trenchcoat o față de masă să-și facă din ea cămașe”, un altul pare „un copil de trupă timid”, în vreme ce comeseanul lui stă „încruntat într-o atitudine de neînțeles Edgar Poe dâmbovițean”; cutare actor seamănă „și cu un intendent, și cu un șef peste plasatori, și cu un oltean cu cobilița pe umeri: hai la pere! Periliii! Pergamutiliii
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289105_a_290434]
-
Trei dintre ele poartă veșminte albe, una se sprijină de o alta închipuind o relație matern-surorală, cele trei din mijloc au o atitudine de devot, cu mâinile ridicate. Întreaga compoziție evocă simplitatea și armonia unui spectacol perfect asamblat al unei trupe de balet. Se vede propensiunea Ceciliei Cuțescu-Storck pentru ansambluri grațioase, unde fiecare personaj face parte din țesătura unei coregrafii hieratice, asemeni unei mandale. Coregrafia simbolismului pantomimic apare și într-o pictură decorativă murală de mai mari dimensiuni care împodobește unul
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
pentru că atunci când se desparte de Ela, ca să ajungă la Dâmbovicioara, pe celălalt trotuar Îl vede pe d-l G. A Încercat să facă În așa fel ca să-i prindă pe cei doi În flagrant, dar se Întâlnește cu Generalul, comandantul trupelor de la Piatra Craiului și este nevoit să meargă În aceeași trăsură cu el. În acea noapte a Început războiul. În paginile următoare ale romanului, În cartea a doua, Camil Petrescu evocă un război autentic, fără nici o urmă de idealizare, fără
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
I. L. CARAGIALE - „O scrisoare pierdută” I. L. Caragiale s-a născut la Haimanale, lângă Ploiești, la 30 ianuarie 1852, Într-o familie care a dat teatrului românesc nume celebre. Doi dintre unchii săi, Costache și Iorgu au fost actori, conducători de trupe de teatru și autori dramatici. Tatăl său, Luca, mai Înainte de a fi administrator de moșie, avocat și magistrat, a fost, ca și frații săi Costache și Iorgu, actor. Școala primară și gimnaziul le face la Ploiești Între anii 1860 - 1867
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
pe teme de poetică, filosofie, istorie și politică. Pașa din Vidin Îndrăznește să nu fie de acord cu ideile suveranului. În același act, potrivit unei cunoscute tehnici, cea a „teatrului În teatru”, În conținutul tragediei, Marin Sorescu prezintă și o trupă de actori Închiși Într-o cușca atârnată de trăsura sultanului. Aceasta joacă, În fiecare seară spectacolul prăbușirii Bizantului, pentru a ilustra, la modul unei Învățături orientale, soarta Învinșilor. În actul al II-lea se conturează conflictul principal, Între Mahomed și
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
spune că În copilărie, mergea pe stradă și „se ținea după oameni imitându-le umbletul și gesturile” ( G. Călinescu). În anii de școală, când era elev la Ploiești, pentru a intra fără bani la spectacolele de teatru ale unor mari trupe, poposind o vreme În oraș, adolescentul, pasionat de teatru, sărea peste ulucele gardurilor. În următorii ani, viitorul dramaturg a copiat roluri și a oficiat rolul de sufleor, iar aceste momente i-au dat posibilitatea să cunoască foarte multe lucruri și
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
din 15 noiembrie 1943 (vezi documentul nr. 408 din prezentul volum). În aceeași perioadă, au murit alți circa 170.000 de evrei aparținând populației locale ucrainene din Transnistria, din care aproximativ 15.000-20.000 de evrei au fost asasinați de trupele române la Odessa, în octombrie 1941. Istoria înseamnă un proces de continuă regândire, de revizuire și revizitare a trecutului, iar acumularea de cunoștințe poate duce la înțelegere. Ottmar Trașcă, autorul acestui volum de documente, a fost animat de acest spirit
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
acest asasinat în masă, considerăm că lucrările și studiile elaborate pe această temă pot fi grupate în două categorii interpretative majore. În prima categorie se încadrează contribuțiile istoriografice ce au încercat să explice pregătirea și desfășurarea pogromului exclusiv prin prezența trupelor germane în orașul Iași, ce ar fi beneficiat de sprijinul și complicitatea legionarilor precum și a unor "elemente declasate" din rândurile Armatei române. În schimb, în cadrul acestor lucrări implicarea regimului antonescian în pogromul din Iași a fost fie negată în totalitate
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
4, cercetători la vremea respectivă în cadrul Institutului de Studii Istorice și Social-Politice de pe lângă C.C. al P.C.R. În ceea ce privește derularea și autorii masacrului, Aurel Karețki și Maria Covaci afirmă că evenimentele au scăpat de sub control în ziua de sâmbătă, 28 iunie, când trupele germane cantonate în cartierul Tătărași au început maltratarea populației evreiești, fiind secondate în această acțiune de legionari: "Inițiativa a aparținut hitleriștilor, iar traducerea în faptă a revenit aceluiași Manoliu Mircea, legionar din Dorohoi, care avea în subordine 30 de soldați
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
demonstrau implicarea autorităților locale și centrale antonesciene în pregătirea și derularea pogromului, autorii menționați au acreditat teza potrivit căreia autoritâțile locale au încercat să pună capăt exceselor dar eforturile lor au rămas fără rezultat, întrucât în urma haosului creat de acțiunea trupelor germane, a legionarilor și ale "elementelor declasate" ele ar fi pierdut în totalitate controlul asupra orașului: "Din rapoartele și informările emanate de la diferite organe se poate lesne vedea că autoritățile române au pierdut în aceste zile controlul asupra orașului, iar
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
categorii de declasați"6. Concluzia finală la care ajung autorii în privința responsabililor pentru organizarea și derularea pogromului este de asemenea extrem de relevantă și nu necesită comentarii suplimentare: "din cele relatate reiese că organizatorii și executorii acestui odios masacru au fost trupele hitleriste, sprijinite de legionari și de elementele fasciste din armata română"7. Referitor la numărul victimelor autorii menționați afirmă că în urma evenimentelor sângeroase din Iași și-au pierdut viața un număr de 3233 evrei, dintre care 550 au fost asasinați
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
mod vădit în direcția disculpării mareșalului Ion Antonescu și a diminuării amploarei Holocaustului evreilor din România în timpul celui de-al doilea război mondial. Astfel Alex Mihai Stoenescu identifică două cauze principale ale tragicului eveniment din iunie 194, respectiv: 1) prezența trupelor germane în Iași; 2) acceptul Conducătorului Statului de a ceda Germaniei în iunie 1941 o parte a suveranității naționale. "Pe acest fond de slăbiciune și de cedare gravă afirmă Alex Mihai Stoenescu serviciile secrete germane care însoțeau întotdeauna trupele precum și
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
prezența trupelor germane în Iași; 2) acceptul Conducătorului Statului de a ceda Germaniei în iunie 1941 o parte a suveranității naționale. "Pe acest fond de slăbiciune și de cedare gravă afirmă Alex Mihai Stoenescu serviciile secrete germane care însoțeau întotdeauna trupele precum și unitățile organizației Todt, au acționat ca la ele acasă, încălcând prin exces înțelegerea formală dintre părți și, implicit, suveranitatea României. Conform doctrinei naziste, evreii din fâșia Armatei a 11-a urmau să fie exterminați. Această intenție s-a suprapus
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
cel mai înalt nivel decizional, ce identifica evreii drept exponenți ai comunismului și îi considera ca atare principalul pericol pentru siguranța statului. Această psihoză avea să contribuie din plin la producerea pogromului de la Iași. Evenimentele s-au precipitat în urma afluirii trupelor române și germane în Iași, respectiv a bombardamentelor executate de către aviația sovietică. Un prim atac aerian asupra orașului a avut loc la 24 iunie 1941, iar la scurt timp ofițerii, legionarii și adepții lui A. C. Cuza au lansat zvonuri potrivit
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
din Iași drept "dezordini", respectiv "acțiuni comuniste". De exemplu, în buletinul informativ din 30 iunie 1941, Comandamentul 4 Teritorial afirma că în orașul Iași "a avut loc o acțiune comunistă care a produs panică în rândurile populației și pierderi în trupele operative", fiind inspirată de comuniști și agenți sovietici 25. De asemenea documentele confirmă deopotrivă implicarea în masacru a unor militari germani și români cantonați sau aflați în trecere prin Iași. Astfel, într-un raport întocmit în 30 iunie 1941, comandantul
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
române în privința organizării, instruirii, echipării și nu în ultimul rând a metodelor de conducere operativă. Dacă până la acea dată operațiunile întreprinse de marile unități române s-au desfășurat, în general, într-o manieră satisfăcătoare, îndeosebi în cadrul sectoarelor de front unde trupele române au beneficiat de sprijinul și colaborarea diviziilor germane, cucerirea Odessei operațiune în care nu au fost angrenate mari unități germane a confirmat previziunile Misiunii Militare germane în România care afirmase în repetate rânduri în cadrul evaluărilor referitoare la capacitatea combativă
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
să se confirme întrutotul în cadrul campaniei militare pentru cucerirea Odessei. Bătălia, extrem de costisitoare pentru Armata a 4-a română (ce a înregistrat pierderi cifrate la 106.561, morți, răniți și prizonieri 46) s-a încheiat la 16 octombrie 1941, când trupele române au ocupat Odessa evacuată în prealabil de sovietici 47. Extrem de neplăcut surprins de durata asediului, de slăbiciunile evidente demonstrate în timpul luptelor, dar mai ales de pierderile masive suferite de Armata a 4-a română, mareșalul Ion Antonescu a ordonat
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
și aflat sub conducerea locotenent-colonelului Alexandru Ionescu (Alion), a elaborat la 11 iulie 1941 un document intitulat sugestiv "Plan pentru înlăturarea elementului iudaic de pe teritoriul basarabean aflat încă sub stăpânirea sovietică" ce prevedea organizarea unor echipe ce urmau să devanseze trupele române și a căror misiune consta în "a creia o atmosferă defavorabilă elementelor judaice, în așa fel, încât populația singură să caute a le înlătura prin mijloacele ce vor găsi mai indicate și adaptabile împrejurărilor"51. Prin urmare, nu trebuie
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
atrocități îndreptate împotriva populației evreiești 52. Inclusiv retorica antisemită a mareșalului Ion Antonescu s-a radicalizat treptat după izbucnirea conflictului sovieto-german. Amploarea pierderilor înregistrate de armatele române pe câmpul de luptă, respectiv rezistența înverșunată, pe alocuri chiar fanatică, opusă de trupele sovietice, l-au determinat pe mareșal să atribuie, din ce în ce mai mult, pe măsura intensificării rezistenței Armatei Roșii și a creșterii exponențiale a pierderilor umane, responsabilitatea pentru aceste evoluții nefavorabile pe seama activității evreilor din teritoriile cucerite și îndeosebi a "comisarilor iudeo-bolșevici" din
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
supraviețuitorilor în lagărele din Transnistria În momentul ocupării Odessei, în oraș trăiau aproximativ 80-90.000 de evrei care, contrar propagandei oficiale românești, nu s-au numărat printre privilegiații regimului bolșevic. Dimpotrivă, există suficiente dovezi documentare care arată că în timpul asediului trupelor Armatei a 4-a române, autoritățile sovietice au executat sute de evrei, sub diverse pretexte imaginare 54. Apariția unităților Armatei a 4-a române în Odessa în 16 octombrie 1941 nu avea aproape nimic din atmosfera intrării triumfale a unei
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
Apariția unităților Armatei a 4-a române în Odessa în 16 octombrie 1941 nu avea aproape nimic din atmosfera intrării triumfale a unei armate victorioase. În fapt, era mai degrabă luarea în stăpânire a unui oraș evacuat în prealabil de trupele sovietice 55 de către o armată română epuizată în urma asediului prelungit și disprețuită de populația locală, care îi considera pe cuceritori drept "străini înfometați și vrednici de dispreț"56. Temerile nutrite de populația Odessei la adresa cuceritorilor aveau să se confirme în
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
Marea Neagră, dar scoate-i din Odessa. Nu vreau să știu nimic. Poate să moară o sută, poate să moară o mie, poate să moară toți, dar nu vreau să moară niciun funcționar sau ofițer român. Mă tem până aduc alte trupe acolo. Trupele care le avem la Odessa nu sunt suficiente dacă se întâmplă o debarcare. Nu știu dacă vine sau nu o debarcare, dar trebuie să fiu prevăzător și să-mi iau toate precauțiunile. Deci să-mi scoți jidanii din
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]