38,301 matches
-
de ani a fost cronicar dramatic la revista "Vremea", a fost redactor la revista "Rampa" și editor al paginii pe teme culturale la revista "Ultima oră". Aceasta din urmă a fost pagina la care a activat Petru Comarnescu până în momentul plecării sale în Statele Unite ale Americii. În toate aceste publicații a folosit pseudonimul Vivian Bell. A fost colaborator în perioada 1929 - 1930, împreună cu Constantin Noica și Petru Comarnescu la publicația de orientare democrată și raționalistă intitulată "Acțiune și reacțiune". A scris
Ionel Jianu () [Corola-website/Science/337473_a_338802]
-
a desfășurat activitatea științifică și didactica la Universitățile Craiova și București devenind în 1971 Profesor la Universitatea București. A evadat din România spre Germania în 1974, funcționând ca Profesor la Universitățile Köln și mai apoi Heidelberg. Din 1978 și până la plecare să în SUA în 1980, a fost unul dintre consilierii lui Helmuth Kohl. În perioada 1980 -2000 a fost profesor la Universitatea Stanford și Institutul Hoover. În primii ani ai șederii în SUA a fost consilierul lui Ronald Reagan. Activitatea
Robert Deutsch () [Corola-website/Science/337539_a_338868]
-
să înscrie doar un singur punct pentru a câștiga provocarea. Aflând că Bulldozer a fost un superstar al fotbalului american, ei îl roagă să-i antreneze, dar marinarul refuză spunându-le că urmează să plece din port. În ziua anterioară plecării sale, Bulldozer îl salvează pe Spitz, unul dintre băieți, de niște huligani și îi spune motivul inexplicabilei sale retrageri din fotbal: aranjamentul făcut de proprietarii echipelor pentru a câștiga bani din pariuri. El înțelege cât este de importantă provocarea pentru
I se spunea „Buldozerul” () [Corola-website/Science/328490_a_329819]
-
închisoare, murind la scurtă vreme după eliberare. Scenariul filmului a fost scris de romancierul Titus Popovici, care a valorificat prin acest film „disponibilitățile civice” ale satirei și a început o colaborare fructuoasă cu regizorul de comedie Geo Saizescu. Punctul de plecare al scenariului l-a constituit afacerea Bachus, mai precis cazul falsificatorului de vinuri Gheorghe Ștefănescu care a făcut vogă în epocă. Titus Popovici a adăugat: „sunt prea trist ca să scriu drame”, mărturisindu-și revolta și dezgustul față de personajele incriminate în
Secretul lui Bachus () [Corola-website/Science/328486_a_329815]
-
Armata I americană. După o serie de succese inițiale în condițiile unei vremi defavorabile, care le-a oferit germanilor acoperirea necesară împotriva atacurilor aeriene aliate, americanii au lansau un puternic contraatac în Ardeni. Germanii au fost respinși pe pozițiile de plecare ale atacului până pe 25 ianuarie 1945. Germanii au lansat o a doua ofensivă ("Nordwind") în Alsacia pe 1 ianuarie 1945. Acest atac trebuia să recucerească regiunea orașului Strasbourg. Ca urmare a faptului că liniile aliate fuseseră suprasolicitate ca urmare a
Campania Liniei Siegfried () [Corola-website/Science/333475_a_334804]
-
gol al italienilor după 81 de minute. Italia a câștigat meciul cu 3-1. De-a lungul carierei sale în Italia, a jucat pentru AȘ Romă din 1973 până în 1990, câștigând campionatul în 1983 și Coppa Italia de 4 ori. După plecarea antrenorului Luigi Del Neri, Conți a fost promovat de la postul de antrenor al echipei de juniori către cel de antrenor principal al Romei în sezonul 2004-2005. Nu deține licența de antrenor. A fost antrenorul lui AȘ Romă, până la antrenorul Luciano
Bruno Conti () [Corola-website/Science/330488_a_331817]
-
construit o mare casă. Data la care a fost construită casa nu este cunoscută cu exactitate, ea fiind reprezentată pentru prima dată pe planul Iașului realizat de Giuseppe Bayardi în 1819. Marele incendiu din 19 iulie 1827, cu punctul de plecare în casele spătarului Ilie Burchi situate față în față cu casa Cazimir, a prefăcut în scrum Biserica Talpalari de alături, casele de pe Ulița Mare, Curtea Domnească și o mare parte a orașului, însă nu a afectat casa Cazimir. Spătarul Cazimir
Casele Cazimir din Iași () [Corola-website/Science/330505_a_331834]
-
Sălaj, Bihor). Invadatorii forțează "Poarta Meseșului", distrug întăriturile și ajung la cetatea "Biharea" pe care o asediază. Este atacată și provincia Nirului („Nyírség”). Prada de război conține și prizonieri printre care fiica episcopului din Oradea. La întoarcerea spre baza de plecare, invadatorii sunt atacați la Chiraleș de armata regelui maghiar Solomon. Transilvania nu era ocupată în întregime la acea dată și Chiraleș era foarte aproape de limita regatului ungar. Lângă această localitate se afla cetatea întărită Șirioara care a fost probabil distrusă
Bătălia de la Chiraleș () [Corola-website/Science/330497_a_331826]
-
continuat studiile sale până în anii 1970, când a publicat și ultima sinteză a materialului adunat. Între timp ștafeta a fost preluată de o nouă generație, hotărâtă să extindă cercetările mult dincolo de limitele ei de până atunci. Un punct important de plecare a fost lista monumentelor istorice din 1955, care a lăsat în afara protecției autorităților un număr însemnat de biserici de lemn valoroase. Datorită entuziasmului lor un număr însemnat de biserici de lemn au fost documentate și salvate de la dispariție. Cel mai
Biserici de lemn din Crișana () [Corola-website/Science/330517_a_331846]
-
M. Akif este acela că intră în lumea scrisului, chiar dacă anterior mai scrisese unele poezii. În data de 27 august 1907 este numit redactor-șef al revistei "Sirat-ul Mustakim" (Calea Dreaptă). În primul număr este tipărită poezia „Moscheea Fatih”. După plecarea lui Ebulula Mar din redacție, revista își schimbă numele în "Sebil ul Reșad". Marea parte a articolelor și al poeziilor sale apar în aceste două reviste. M. Akif este influențat de predicatorul de origine egipteană Muhaed Abduh care susținea o
Mehmet Akif Ersoy () [Corola-website/Science/331068_a_332397]
-
de 500 de galbeni este donat de M. Akif Semilunii Roșii. M. Akif este medaliat cu „Medalia Independenței”. În anul 1923, M. Akif se reîntoarce la Istanbul, dar este invitat către Abbas Halim Pașa să petreacă iarna în Egipt. Înainte de plecare se înțelege cu Directoratul pentru Afaceri Religioase să traducă Coranul în limba turca. La început nu a dorit să accepte acest contract, deoarece dorea să scrie „Epopeea Eliberării Naționale”, dar apropiații l-au convins să accepte, pe motiv ca altă
Mehmet Akif Ersoy () [Corola-website/Science/331068_a_332397]
-
conștiinței, poate avea atât consecințe negative, cât și pozitive. Confrom lui Burckhardt, este o trăsătură caracteristică a sufismului faptul că expresiile sale țin de cumpăna dintre iubire și cunoaștere. Expresia afectivă integrează mai ușor atitudinea religioasă, care este puncul de plecare al oricărei spiritualități islamice; limbajul dragostei permite enunțarea adevărurilor esoterice de cel mai înalt nivel, fără a intra în conflict cu teologia dogmatică. Sinceritatea este considerată o stație obligatorie pe calea sufită, Nursi considerând că determină indivizi să nu asocieze
Mișcarea Nurcu din Turcia () [Corola-website/Science/331075_a_332404]
-
Rumi asemăna etapele mersului lăuntric spre beatitudine al sufistului cu o scară cromatică. În esoterismul islamic, cele 7 culori ale curcubeului reprezintă imaginea atributelor divine, reflectate în univers. Scara cromatică merge de la alb (simbolul Cărții, al Legii Coranice), punctul de plecare al dervișului pe calea desăvârșirii și ajunge, trecând prin roșu, la negru. Rumi consideră că negru este culoarea absolută, misticul fiind obligat să parcurgă acest drum pe calea desăvârșirii, în mod treptat, pentru a atinge stadiul suprem al extazului, moment
Culori în islam () [Corola-website/Science/331105_a_332434]
-
ciocnit cu flota regelui danez Sweyn Estridsson într-o bătălie navală majoră la Nisa care a dus la victoria Norvegiei. În 1066, după încheierea păcii cu Sweyn Estridsson, Harald a pornit campania de cucerire a Angliei de la Harold Godwinson. Înainte de plecare, el l-a numit pe Magnus ca regent și rege al Norvegiei în absența sa și l-a luat pe fiul său mai mic, Olaf, să-l însoțească în expediție. După succesul inițial în Bătălia de la Fulford, Harald a fost
Magnus al II-lea al Norvegiei () [Corola-website/Science/331149_a_332478]
-
o altă ordonanță personală și se pricopsește cu morarul Baloun, un mâncău fără pereche. Ca ordonanță a companiei, Švejk intermediază ordinele, dar "rechnungsfeldwebelul" (sergent de intendență - în traducerile în limba română apare ca plutonier) Vaněk îl lămurește că ordinele de plecare date de Schröder sunt fantasmagorice, deoarece nu există nici conserve, nici vagoane. În final, primesc ordinul de plecare spre Budapesta. Conservele sunt înlocuite cu o predică eroică. În tren, telefonistul Chodounský povestește cum a fost în Serbia, iar trupa joacă
Peripețiile bravului soldat Švejk () [Corola-website/Science/331218_a_332547]
-
Švejk intermediază ordinele, dar "rechnungsfeldwebelul" (sergent de intendență - în traducerile în limba română apare ca plutonier) Vaněk îl lămurește că ordinele de plecare date de Schröder sunt fantasmagorice, deoarece nu există nici conserve, nici vagoane. În final, primesc ordinul de plecare spre Budapesta. Conservele sunt înlocuite cu o predică eroică. În tren, telefonistul Chodounský povestește cum a fost în Serbia, iar trupa joacă tabinet și poker, povestind și ei. Căpitanul Ságner le ține ofițerilor un instructaj de cifrare a telegramelor cu ajutorul
Peripețiile bravului soldat Švejk () [Corola-website/Science/331218_a_332547]
-
căpitanului Ságner în postură de Dumnezeu. Din greșeală, ajunge la holerici. Baloun înfulecă toate proviziile lui Lukáš. La Budapesta se anunță declarația de război din partea Italiei și se întârzie mult, timp în care se petrec o serie de episoade grotești. Plecarea se face pe neașteptate, unii pierd trenul. La Humenna, Švejk este trimis de Lukáš să cumpere, pe sub mână, coniac, însă este găbjit de locotenentul Dub. Švejk declară că în sticlă este apă dintr-o pompă, din spatele gării. Dub îi cere
Peripețiile bravului soldat Švejk () [Corola-website/Science/331218_a_332547]
-
și altarul, Rugăciunea Inimii, Exegeza smochinului neroditor și blestemat, etc.. Părintele Ioan „cel strain”( Ivan Kulighin ) a fost axul moral și spiritual, duhovnic și părinte duhovnicesc în adevăratul sens al cuvântului, pentru toți nou-născuții întru Rugăciunea lui Iisus. În ajunul plecării sale, el i-a încredințat lui Sandu Tudor misiunea de a continua lucrarea călăuzitoare. Odată cu instalarea puterii comuniste în România, organizația va intra în vizorul securității încă din anul 1947, pentru atitudinea protectoare și ocrotitoare manifestată față de refugiații ruși în
Rugul Aprins () [Corola-website/Science/331275_a_332604]
-
la altitudini peste 3700 de metri, iar partea orientală a Sierrei Nevada era extrem de abruptă. Din cauza înălțimii și a vecinătății cu Oceanul Pacific, în această zonă cade cea mai mare cantitate de zăpadă din nordul Statelor Unite. Deci sincronizarea era fundamentală: după plecarea din Missouri pentru a traversa vastele câmpii sălbatice deschise până în California sau Oregon, trebuia să fie siguri că nu li se vor împotmoli căruțele în noroiul produs de ploile primăvăratice, sau din cauza abundentelor ninsori montane, care începeau în septembrie, și
Expediția Donner () [Corola-website/Science/331237_a_332566]
-
gândul de a părăsi traseul principal și de a urma sfatul lui Hastings, pe care-l considera „un aventurier egoist”. În 31 iulie 1846, expediția a părăsit Black Fork după patru zile de odihnă dedicate reparațiilor carelor, unsprezece zile după plecarea grupului Harlan-Young. Donner a angajat un nou vizitiu și grupului i s-a alăturat familia McCutchen, un cuplu tânăr cu un copil și un tânăr de șaisprezece ani din New Mexico, pe nume Jean Baptiste Trudeau, care susținea că cunoaște
Expediția Donner () [Corola-website/Science/331237_a_332566]
-
fermă, care făcea parte dintr-o comunitate mică din Sacramento Valley. O echipă de salvare organizată în grabă i-a găsit și pe ceilalți supraviețuitori în 17 ianuarie. Călătoria lor durase 33 de zile. În noiembrie, cu câteva zile înainte de plecarea grupului cu rachetele de zăpadă, Patrick Breen a început să scrie un jurnal. La început se preocupa de vreme, nota câtă zăpadă a căzut, furtunile de zăpadă, dar treptat a început să scrie despre Dumnezeu și religie. Viața la lacul
Expediția Donner () [Corola-website/Science/331237_a_332566]
-
dezgustătoare, asemănătoare cu lipiciul. Oasele boilor și cailor au fost fierte în mod repetat pentru a face supe, încât au devenit friabile și se sfărâmau. Puțin câte puțin, micuții Murphy au prăjit covorul din baracă și l-au mâncat. După plecarea grupului cu rachetele de zăpadă, o treime din emigranții de lângă lacul Truckee erau copii; doamna Graves se ocupa de opt din ei, iar Levinah Murphy și Eleanor Eddy împreună, se ocupau de nouă copii. Emigranții au prins și mâncat până
Expediția Donner () [Corola-website/Science/331237_a_332566]
-
care avea grijă de fiul său de opt ani și de copiii familiilor Eddy și Foster, își pierduse mințile și era pe jumătate oarbă; copiii erau nespălați și slăbiți. Lewis Keseberg era imobilizat din cauza unei răni la un picior. Între plecarea primei echipe de salvare și sosirea celei de a doua, nu mai murise nimeni. Patrick Breen le-a povestit că fusese vizitat în ultima săptămână a lunii februarie de doamna Murphy, care îi spusese că familia sa lua în calcul
Expediția Donner () [Corola-website/Science/331237_a_332566]
-
cort, Tamsen Donner se simțea destul de bine, dar George Donner era foarte bolnav, deoarece cangrena ajunsese la umăr. Al doilea grup de salvatori au evacuat șaptesprezece persoane, dintre care doar doi adulți. Familiile Breen și Graves s-au pregătit de plecare. Lângă lacul Truckee au rămas cinci persoane: doamna Murphy cu fiul său, Keseberg și micuții Eddy și Foster. Când a aflat că în curând trebuie să sosească o a treia echipă de salvare, Tamsen a hotărât să rămână cu soțul
Expediția Donner () [Corola-website/Science/331237_a_332566]
-
Donner. Expediția a găsit corturile de la torentul Adler goale, cu excepția corpului lui George Donner, mort de câteva zile. La întoarcere, lângă lacul Truckee, l-au găsit pe Keseberg care le-a povestit că doamna Murphy murise la o săptămână după plecarea celei de-a treia expediții de salvare. Deasemenea a povestit că cu câteva săptămâni mai târziu sosise la baraca lui Tamsen Donner, udă și tulburată, hotărâtă să treacă pasul. Keseberg a povestit că o învelise într-o pătură și o
Expediția Donner () [Corola-website/Science/331237_a_332566]