38,387 matches
-
Maximilian Sobolevski, Mihai Livinschi, Ion Stoian, Cristian Șerbănescu, Constantin P. Ionescu, Octavian Voinea, Aristotel Popescu, Pafnutie Pătrășcanu, Dan Dumitrescu, Vasile Păvlăvoaie, Octavian Zbranca, Constantin Juberian, Cornel Popovici, Ion Voin, Ioan Cerbu, Gheorghe Popescu, Grigore Romanescu, Cornel Pop și Constantin Juberian. Ancheta s-au desfășurat în paralel la Ploiești și Râmnicu-Sărat, anchetatorii urmând să imprime ideea că toată activitatea de la Pitești și Gherla a fost o acțiune legionară comandată subversiv din Austria de către Horia Sima și urmărea compromiterea Partidului Comunist. Anchetatorul scrie
Reeducarea în România Comunistă () [Corola-website/Science/331584_a_332913]
-
pasagerilor săi. Câteva zile mai târziu, ei au fost salvați de către o navă britanică. Totuși, "Patna" și pasagerii săi au fost deasemenea salvați mai tarziu, și acțiunile vrednice de dispreț ale echipajului au devenit cunoscute. Ceilalți participanți se sustrag de la ancheta, lăsându-l pe Jim singur la tribunal. Curtea l-a lipsit de certificatul sau de navigație pentru abaterile de la datorie. Jim este furios pe sine însuși, atât pentru momentul de slăbiciune, cât și pentru ratarea oportunității de a fi un
Lord Jim () [Corola-website/Science/331653_a_332982]
-
idilă între „blondă” (ea spune că nu era blondă, nici oxigenată) și „gigolo”, pe banii (nn. statului) „adunați cu pumnul și cu toba de la văduva cu șapte copii, de la funcționar, de la nenorocitul de țăran, de la muncitori...", afirmații dovedite neadevărate de ancheta care a urmat, fondurile provenind din vânzarea unor proprietăți din județul Teleorman. La toate aceste bârfe au reacționat C. A. Orășanu în "Universul" și în special Ion Dumitrescu în articolul „Pilotajul cancanurilor”, iar peste ani Cornel Marandiuc în articolul „Cum
Raiduri aviatice românești în Africa () [Corola-website/Science/331595_a_332924]
-
un prostituat de sex bărbătesc l-a acuzat pe Di Rupo ca i-a plătit pentru servicii sexuale în vremea când încă era minor. Acuzația, care putea să distrugă cariera politică a lui Di Rupo, a fost însă infirmată de ancheta de poliție care a urmat. În anul 2000 Di Rupo a fost ales primar al orașului Mons. În aceeași perioadă, 1999-2001, a fost președintele Partidului Socialist Belgian. După o criză guvernamentală lungă de 541 zile, în care Belgia nu a
Elio Di Rupo () [Corola-website/Science/331727_a_333056]
-
suplimentar. Amintesc și despre editarea ziarului „Viața Noastră”, calificându-l drept un ziar de stânga și antifascist. Favorabil apărea și declarația lui Bivol că în anul 1938 a aderat la Blocul democratic, semnând un manifest democratic. La 9 noiembrie 1940 ancheta preliminară este terminată, dosarul înaintat la Moscova pentru examinare în cadrul consfătuirii speciale (renumitei troici) și aplicarea pedepsei (așadar, fără a se ține cont de depozițiile martorilor). Procurorului URSS i-au plăcut mărturiile depuse, probabil și caracterul ziarului, căci la 11
Nicolae Bivol () [Corola-website/Science/331862_a_333191]
-
are o marșă de mișcare mai mare și un inventar informațional mult mai larg, ceea ce crește stresul asupra grupului. Situation room white house- Denumirile ne arată transformările tehnologice prin care au trecut mecanismele decizionale. În domeniul analizei de politică externă anchetele făcute asupra mecanismelor decizionale au o triplă dimensiune. Un a explicativă care pleacă de la ideea că înțelegând decriptând cum se ia o decizie poți înțelege mai bine de ce s-a luat acea decizie și cum s-a luat. Este vorba
Politica externă a Statelor Unite () [Corola-website/Science/335516_a_336845]
-
Unele dintre ele au fost mai târziu transferate în Norvegia, pentru lupta împotriva convoaielor navale aliate din Atlanticul de Nord. Astfel, în septembrie 1943, "Scharnhorst" a participat cu succes la Operațiunea Zitronella. Winston Churchill a ordonat formarea unei comisii de anchetă pentru investigarea evenimentelor care au dus la eșecul britanic. Pentru modul în care Luftwaffe a asigurat acoperirea aeriană a vaselor germane, Adolf Galland a fost promovat la gradul de general maior, fiind la cei 30 de ani cel mai tânăr
Operațiunea Cerberus () [Corola-website/Science/335573_a_336902]
-
a elimina aspectele satirice. Soluția finală este găsită întâmplător. Eliade recitește textul la 28 octombrie 1967 pentru a găsi un fragment pe care să-l publice în revista "Destin" și începe să scrie continuarea nuvelei „în alt stil”, accelerând ritmul anchetei și reducând ponderea relatărilor lui Fărâmă. "„Am mai scris proze literare, dar n-am putut încheia Pe strada Mântuleasa decât într-o săptămână, neobișnuit de grea (cursuri, vizite, conferințe), din noiembrie 1967”", consemna scriitorul în memoriile sale. Nuvela a fost
Pe strada Mântuleasa... () [Corola-website/Science/335673_a_337002]
-
decât pe orice altă proză scurtă a lui Eliade, cu excepția, poate, a nuvelei „La țigănci”. Nuvela are ca subiect anchetarea abuzivă și irațională a unui bătrân învățător, Zaharia Fărâmă, de către Securitate, acesta fiind bănuit că știe secrete de mare importanță. Ancheta începe fără un motiv aparent, fiind provocată de comportamentul suspect al bătrânului care încercase să-și viziteze un fost elev pe care i se păruse că îl recunoaște în persoana unui maior, Vasile I. Borza. Fărâmă este cercetat de mai
Pe strada Mântuleasa... () [Corola-website/Science/335673_a_337002]
-
descrie în cunoștință de cauză modul de desfășurare a interogatoriilor polițienești și atmosfera sumbră din sediul instituții represive, ceea ce dovedește că s-a documentat atent probabil prin ascultarea relatărilor unor foști deținuți politici stabiliți ulterior în Occident. Cu toate acestea, ancheta din această nuvelă este golită de bestialitate și capătă pe alocuri chiar un aspect elegant. Profesorul Sorin Alexandrescu consideră că pretinsa recunoaștere a lui Borza este o strategie subtilă și deloc inocentă a fostului învățător de a forța pătrunderea în
Pe strada Mântuleasa... () [Corola-website/Science/335673_a_337002]
-
(engleză: "") este denumirea consacrată unei anchete jurnalistice internaționale având la bază o scurgere masivă de informații confidențiale de la un birou de avocatură panameză, care a avut loc în august 2015. Aproximativ 11,5 milioane de documente (e-mailuri, scrisori, telefaxuri, certificate de întemeiere de firme, contracte
Panama Papers () [Corola-website/Science/335825_a_337154]
-
85 kilometri pe oră, când s-au lovit la 4:30. Mai târziu s-a stabilit că nu mai era nici o posibilitate să se oprească ciocnirea. Atât compania de cale ferată, cât și guvernul polonez au deschis comisii speciale de anchetă. Investigarea s-a concentrat inițial pe așa-zisul al treilea factor. Exista ipoteza că o persoană necunoscută a cauzat accidentul, terorizând echipajul marfarului sărind apoi înaintea coliziunii din tren în pădure, unde ar fi fugit. Dar nici măcar o dovadă despre
Catastrofa feroviară de la Otłoczyn () [Corola-website/Science/332542_a_333871]
-
2003. Directoarea Florina Pesa a fost demisă de fostul ministru al Sănătății, Ovidiu Brânzan, după vizita acestuia la spital. În iunie 2005, Eugen Nicolăescu, ministrul culturii de atunci, a anunțat închiderea spitalul de psihiatrie Poiana Mare. A fost deschisă o anchetă, dar în anul 2005, procurorul desemnat, Ilie Botoș, a decis să închidă ancheta. La puțin timp după, Amnesty International saluta inițiativa procurorilor de a o relua, dar ancheta nu s-a terminat nici în 2010. În decembrie 2009, Centrul de
Spitalul de Psihiatrie Poiana Mare () [Corola-website/Science/332578_a_333907]
-
Brânzan, după vizita acestuia la spital. În iunie 2005, Eugen Nicolăescu, ministrul culturii de atunci, a anunțat închiderea spitalul de psihiatrie Poiana Mare. A fost deschisă o anchetă, dar în anul 2005, procurorul desemnat, Ilie Botoș, a decis să închidă ancheta. La puțin timp după, Amnesty International saluta inițiativa procurorilor de a o relua, dar ancheta nu s-a terminat nici în 2010. În decembrie 2009, Centrul de Resurse Juridice (CRJ) și Interights au înaintat Curții Europene a Drepturilor Omului (CEDO
Spitalul de Psihiatrie Poiana Mare () [Corola-website/Science/332578_a_333907]
-
a anunțat închiderea spitalul de psihiatrie Poiana Mare. A fost deschisă o anchetă, dar în anul 2005, procurorul desemnat, Ilie Botoș, a decis să închidă ancheta. La puțin timp după, Amnesty International saluta inițiativa procurorilor de a o relua, dar ancheta nu s-a terminat nici în 2010. În decembrie 2009, Centrul de Resurse Juridice (CRJ) și Interights au înaintat Curții Europene a Drepturilor Omului (CEDO) de la Strasbourg o plângere în numele a cinci pacienți decedați la Spitalul de Psihiatrie Poiana Mare
Spitalul de Psihiatrie Poiana Mare () [Corola-website/Science/332578_a_333907]
-
al echipei Iskra-Stali Rîbnița, a venit cu o serie de probe în susținerea acuzațiilor respective, încercând să demascheze ”cooperativa tiraspoleană”. Câteva zile mai târziu, clubul de fotbal Dacia Chișinău, într-un comunicat oficial către FMF își declara susținea demarării unei anchete în cazul celor două cluburi. Pe 18 mai 2013, portalul media fotbalistic „Fotbal.md” a realizat o investigație proprie aducând dovezi documentare prin care se atestă că cluburile FC Sheriff și FC Tiraspol sunt finanțate și conduse de aceeași persoană
Fotbalul în Republica Moldova () [Corola-website/Science/332566_a_333895]
-
sudetă, interesele Germaniei în Europa de sud-est sunt exclusiv economice. Documentele legate de convorbirea cu Hitler nu relevă că s-ar fi abordat vreo problemă legată de politica internă a României, și nicidecum vreo chestiune legată de Mișcarea Legionară. Nici ancheta din 1940, nici cercetările ulterioare nu au reușit să stabilească momentul cert în care a apărut ideea suprimării Căpitanului. Cert este că încercări mai fuseseră făcute. Cea mai cunoscută tentativă de asasinat asupra lui Corneliu Zelea Codreanu, a aparținut dizidentului
Asasinatele din 29/30 noiembrie 1938 () [Corola-website/Science/332551_a_333880]
-
consecință, asasinarea celor 14, se încadrează din punct de vedere juridic în categoria crimă politică cu premeditare, cu circumstanțe agravante prin funcțiile oficiale ale atentatorilor. La care se adugă și profanarea de cadavre. Așa a încadrat asasinatul Comisia specială de anchetă criminală înființată prin Decretul-lege nr. 3321 bis din 23 septembrie 1940, completat prin Decretul 3321 bis din 3 octombrie 1940, dispunând și arestarea complicilor la asasinat. Prin modul în care a fost plănuit și executat de către autoritățile statului, în speță
Asasinatele din 29/30 noiembrie 1938 () [Corola-website/Science/332551_a_333880]
-
cu acid, după care au fost aruncate într-o groapă comună lângă Jilava, peste care s-a turnat o placă de beton. Plutonierul de jandarmi, Constantin Sârbu, cel care l-a strangulat pe Corneliu Zelea Codreanu, în fața Comisiei speciale de anchetă criminală, înființate prin Decretul-lege nr. 3321 bis din 23 septembrie 1940, completat prin Decretul 3321 bis din 3 octombrie 1940, având drept misiune "instruirea principalilor vinovați de prigoana contra legionarilor", a furnizat o descriere amănunțită a asasinatului: Depoziția maiorului Iosif
Asasinatele din 29/30 noiembrie 1938 () [Corola-website/Science/332551_a_333880]
-
lui Corneliu Zelea Codreanu, împreună cu Nicadorii și Decemvirii, considerați simboluri ale sacrificiului de sine, intrați încă de atunci în mitologia legionară, a reprezentat "rezolvarea" unei probleme politice. O confirmă și depoziția maiorului Dinulescu din Jandarmerie, făcută în fața Comisiei speciale de anchetă criminală, în 1940. În urma asasinatului, atât în rândul legionarilor, cât și a celorlalți opozanți ai dictaturii regale s-a instalat teama de noi asasinate. În consecință, în cursul lunii decembrie 1938, s-a înregistrat un val de adeziuni la politica
Asasinatele din 29/30 noiembrie 1938 () [Corola-website/Science/332551_a_333880]
-
vorba despre atașatul militar canadian J.W. Boyle, salvatorul coloniei românești din Odesa, în timpul revoluției bolșevice. Prin Decretul-lege nr. 3321 bis din 23 septembrie 1940, completat prin Decretul 3321 bis din 3 octombrie 1940, a fost înființată Comisia specială de anchetă criminală, cu sarcina de a ancheta și instrumenta toate crimele comise contra legionarilor în perioada regimului de dictatură regală.(24 februarie 1938 - 6 septembrie 1940) Comisia a anchetat efectiv începând cu 4 octombrie 1940, în 38 de ședințe, în care
Asasinatele din 29/30 noiembrie 1938 () [Corola-website/Science/332551_a_333880]
-
contra legionarilor în perioada regimului de dictatură regală.(24 februarie 1938 - 6 septembrie 1940) Comisia a anchetat efectiv începând cu 4 octombrie 1940, în 38 de ședințe, în care s-au luat 60 de interogatorii și 58 declarații de martori, ancheta derulându-se efectiv până în data de 26 noiembrie 1940, prin decretul 3009 din 8 decembrie 1940, comisia fiind desființată. În urma acestor anchete, comisia a emis inițial un număr de 33 de mandate de arestare, vizând responsabilii prezumtivi de asasinatele din
Asasinatele din 29/30 noiembrie 1938 () [Corola-website/Science/332551_a_333880]
-
1940, în 38 de ședințe, în care s-au luat 60 de interogatorii și 58 declarații de martori, ancheta derulându-se efectiv până în data de 26 noiembrie 1940, prin decretul 3009 din 8 decembrie 1940, comisia fiind desființată. În urma acestor anchete, comisia a emis inițial un număr de 33 de mandate de arestare, vizând responsabilii prezumtivi de asasinatele din 29/30 noiembrie 1938, dar și de următoarele, respectiv: generalul Gabriel Marinescu, fost prefect al Poliției Capitalei, generalul Ion Bengliu, fost inspector
Asasinatele din 29/30 noiembrie 1938 () [Corola-website/Science/332551_a_333880]
-
Serviciului Secret de Informații, arestat în seara zilei de 6 septembrie 1940, pe când se întorcea de la o consfătuire cu amiralul Canaris, șeful Abwehr-ului, de la Veneția. Acesta, în calitate de șef direct al lui Nicu (zis Niky) Ștefănescu, adjunctul său, era responsabil pentru anchetele derulate sub tortură ale acestuia, prin care urmărea să "smulgă mărturisiri" legionarilor arestați. De asemenea contribuise direct la elaborarea listei celor 105 căpetenii legionare ce fuseseră asasinate în 22 septembrie 1939, în cadrul operațiunii de represalii ordonate de către Carol al II
Asasinatele din 29/30 noiembrie 1938 () [Corola-website/Science/332551_a_333880]
-
petrecut perioada de detenție la penitenciarul Ghencea, lagărul de la Popești Leordeni (1952), ferma Pipera și penitenciarul Dumbrăveni. A fost eliberată la 19 aprilie 1954. Fiul său Tudor Neamțu, de profesie avocat, a fost arestat în 1949. A fost torturat în timpul anchetei și a fost condamnat la 5 ani închisoare, în baza unui dosar cu probe false. O parte din detenție a petrecut-o la penitenciarul Jilava, lagărul Peninsula (până la 18 iulie 1953) și penitenciarul Aiud.
Constantin C. Neamțu () [Corola-website/Science/332594_a_333923]