54,187 matches
-
a unui prieten, a unui coleg de școală. Găsesc că eșecul societății de a împiedica adicția copiilor la nicotină sau la alte droguri este cel mai grav dintre multele aspecte grave ale adicției la drog. M-am gândit mult la chestiunea asta și am scris o carte, publicată de Penguin, care arată cum să-ți împiedici copiii să devină dependenți și cum să- I ajuți să se elibereze dacă au devenit deja. Se știe că marea majoritate a tinerilor care devin
În sfărșit, nefumător by Allen Carr () [Corola-publishinghouse/Science/92303_a_92798]
-
care devin dependenți de droguri mai puternice încep prin a cădea în capcana nicotinei. Dacă îi ajuți să evite capcana nicotinei, le vei reduce drastic riscul adicției la droguri mai puternice. Te rog din răsputeri, nu fi complezent în această chestiune. Tinerii au nevoie să fie protejați de la cea mai fragedă vârstă și, dacă ai un copil, trebuie neapărat să citești cartea sus- menționată. Chiar dacă bănuiești că este deja dependent de un drog, poți să-l ajuți să se elibereze folosindu
În sfărșit, nefumător by Allen Carr () [Corola-publishinghouse/Science/92303_a_92798]
-
atunci, ori de câte ori dădeam greș, mă consolam spunându-mi că data viitoare va fi mai ușor. Nu puteam nicidecum să concep că va trebui să fumez tot restul vieții. Acest simplu gând mă umplea de oroare și mă făcea să studiez chestiunea în profunzime. în loc să-mi aprind subconștient țigara, am început să analizez ce sentimente mă încearcă în timp ce o fumez. S-a confirmat astfel ceea ce știam deja. Țigările nu-mi produceau plăcere, eram conștient că sunt mizerabile și dezgustătoare. Am început să
În sfărșit, nefumător by Allen Carr () [Corola-publishinghouse/Science/92303_a_92798]
-
bucuri întotdeauna că ai făcut-o. Dacă poți avea certitudinea de la bun început, îți va fi ușor. Dar cum să ai certitudinea de la bun început de vreme ce nu știi dacă va fi ușor? lată de ce e necesar restul cărții. Există anumite chestiuni esențiale pe care trebuie să le clarifici înainte de a te lăsa de fumat. Unul. Conștientizează că ești în stare să te lași. Nu ești diferit de ceilalți oameni și singura persoană care te poate determina să fumezi următoarea țigară ești
În sfărșit, nefumător by Allen Carr () [Corola-publishinghouse/Science/92303_a_92798]
-
subiecților și să controleze toți parametrii ce pot intra în joc și perturba concluziile. Alte lucrări sunt dimpotrivă efectuate în baza unor date reale (cum ar fi extrasele de contă referitoare la sute, ba chiar mii de indivizi. Practica în chestiune are meritul de a permite analizarea unor decizii reale in situ provenind de la eșantioane mult mai largi decât cele din experimente. În schimb, nu permite controlarea mediului, astfel încât concluziile lor pot fi mult mai ușor influențate. În sfârșit, un ultim
50 experimente în psihologie privind economiile și investițiile by Mickael Mangot () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1954_a_3279]
-
de lucrări despre comportamentele de economisire permite schițarea unui portret al celui care face economii și al abaterilor sale cele mai sistematice. În această carte sunt prezentate 50 de experimente (și mai multeă cu privire la diferiții determinanți ai deciziilor de economisire. Chestiunile cele mai importante sunt tratate: partea din valorile mobiliare destinată economiilor, pregătirea pensiilor, alegerea între diferitele plasamente, selectarea SICAV-urilor (SOCIETĂȚI DE INVESTIȚII CU CAPITAL VARIABILĂ, atracția față de imobiliar, reticența cu privire la investiția în acțiuni... Sunt menționate și efecte mai anecdotice
50 experimente în psihologie privind economiile și investițiile by Mickael Mangot () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1954_a_3279]
-
mai mult cartofii prăjiți decât fasolea verde, aveți mai multe șanse să credeți că unui necunoscut îi plac, de asemenea, mai mult cartofii prăjiți decât fasolea verde. Sau, cineva care a trăit un anumit eveniment va crede că evenimentul în chestiune afectează mai mulți indivizi decât în realitate. Dacă sunteți agresați de două ori în ultimele trei luni, în condițiile în care acest lucru nu vi s-a întâmplat înainte, veți avea tendința să credeți că delincvența este pe cale să explodeze
50 experimente în psihologie privind economiile și investițiile by Mickael Mangot () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1954_a_3279]
-
cu 5%, deși sunteți convins că au crescut de două ori? Diversiunea confirmării Diversiunea de conservatism explică tendința de a supraevalua informațiile care ne confirmă părerile și de a minimaliza informațiile discordante. Numeroase studii de marketing au stigmatizat diversiunea în chestiune. De exemplu, Russo a realizat un experiment în care le-a cerut studenților să aleagă între două restaurante pornind de la comprația între meniurile acestora. Experimentul a fost conceput în așa fel încât atunci când comparația s-a referit la meniuri considerate
50 experimente în psihologie privind economiile și investițiile by Mickael Mangot () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1954_a_3279]
-
-l plătească. În acest caz dă dovadă de raționalitate. Utilitatea de tranzacție măsoară valoarea tranzacției însăși. Ea este definită prin diferența dintre suma totală plătită și prețul de referință fixat de individ pentru acest tip de bun. Când utilitatea în chestiune este mobilizată, consumatorul nu cumpără decât când tranzacția i se pare «justă», adică atunci când prețul ce trebuie plătit este inferior sau egal cu prețul de referință. Pentru a lua decizia, consumatorul nu se întreabă ce valorează bunul respectiv pentru el
50 experimente în psihologie privind economiile și investițiile by Mickael Mangot () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1954_a_3279]
-
puternic influențată de contextul în care cel care ia decizia este obișnuit să-și ia hotărârile. Dacă, de obicei, un preț este ancorat în spiritul celui care decide și este preț de referință, atunci el se raportează la prețul în chestiune pentru a determina dacă bunul este o afacere bună sau proastă. Numai că prețul de referință nu este un preț pertinent pentru a judeca valorizarea justă. Prețul pieței (de moment sau istoriceă este cel care semnalează dacă este vorba de sub
50 experimente în psihologie privind economiile și investițiile by Mickael Mangot () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1954_a_3279]
-
Cap, Cap, Cap...Pe ce parte o să cadă banul la următoarea aruncare? Marea majoritate a oamenilor va opta pentru pajură estimând că după patru «pajură» consecutive, un prim «cap» este mult mai probabil decât un al cincilea «pajură». Persoanele în chestiune sunt supuse erorii jucătorului (gambler’s fallacyă care, ca multe erori de raționament, se bazează pe o eroare ce ține de teoria probabilităților. Indivizii anticipează în general o revenire la linia de mijloc pe termen scurt. Conform teoriei în discuție
50 experimente în psihologie privind economiile și investițiile by Mickael Mangot () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1954_a_3279]
-
adesea li se recomandă jucătorilor din echipa lui să îi paseze mingea. Dar este acest lucru rezonabil? Un biet jucător de basket poate să dea coș după coș fără să se fi transformat însă în Michael Jordan. Dacă jucătorul în chestiune are o reușită istorică la înscrieri de 45%, care este probabilitatea ca el să reușească patru coșuri unul după altul păstrându-și îndemânarea normală? Probabilitatea este de 0,45???????????=4,1%. Este puțin, dar nu de neglijat. Chiar și cei
50 experimente în psihologie privind economiile și investițiile by Mickael Mangot () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1954_a_3279]
-
Diferite lucrări arată că diferența de încredere este netă în mod special pentru activitățile...masculine. Ținând cont de suprareprezentarea bărbaților în universul finanțelor, nu e de mirare că aceștia se consideră în general mai competenți decât femeile în materie de chestiuni financiare. În ceea ce privește investițiile la Bursă, s-a constatat că bărbații petrec mai mult timp și cheltuie mai mulți bani în analiza personală a acțiunilor, recurg mai puțin la asistența intermediarilor, sunt mai activi, consideră că randamentele sunt mai ușor previzibile
50 experimente în psihologie privind economiile și investițiile by Mickael Mangot () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1954_a_3279]
-
rare spre fondurile gestionate de femei decât spre cele gestionate de bărbați, mai ales când e vorba de persoane neexperimentate. Autorii explică distincția de față prin stereotipuri sexiste care ne asigură că femeile sunt mai puțin competente decât bărbații în ceea ce privește chestiunile financiare. Dacă vreți să știți mai mult ATKINSON S., BAIRD S. și FRYE M. (2003Ă, «Do female mutual fund managers manage differently?», Journal of Financial Research, 26(1Ă, 1-19. DWYER P., GILKESON J. și LIST J.(2002Ă, «Gender differences in
50 experimente în psihologie privind economiile și investițiile by Mickael Mangot () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1954_a_3279]
-
salariații alocă în general între 2% și 5%. Concluzie Ne ghidăm după normele sociale atunci când ne este dificil să ne găsim o linie de conduită personală. Studiile amintite aici sugerează deci că particularii sunt foarte puțin siguri de ei în privința chestiunilor referitoare la finanțele personale, chiar și cele mai fundamentale (economiile pentru pensieă. Dacă vreți să știți mai mult BAILEY J., NOFSINGER J.R. și O’neill m. (2004Ă, 401 «(kă retiremenet plan contribution decision factors: the role of social norms», Journal
50 experimente în psihologie privind economiile și investițiile by Mickael Mangot () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1954_a_3279]
-
des (în 90% din cazuri contra 64% pentru particulariă. Rezultatele experimentului sunt confirmate de un studiu de teren făcut la un broker între 1991 și 1996. Printre titlurile cumpărate de cluburile de investiții ce dețin un cont la brokerul în chestiune, 46,5% se refereau la societăți clasate între cele 10% cele mai admirate conform revistei Fortune contra doar 33% pentru investitorii individuali. Concluzie După părerea lui Janis, gândirea de grup ar amenința mai ales grupurile sudate și ar fi cu
50 experimente în psihologie privind economiile și investițiile by Mickael Mangot () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1954_a_3279]
-
și scenografia. Îmi cer scuze, timpul e scurt din păcate. Dar, făcând toate aceste lucruri, aveți certitudinea că le faceți bine, vă simțiți excelent în toate cele 7 arte? ENȚICLOPEDIA ENCARTA Luiza VASILIU Purceluș la index Înainte să trec la chestiunile urgente ale Ențiclopediei, trebuie să-mi cer scuze față de Poliția română pentru că am bănuit-o pe nedrept de luciditate. Lăudându-i niște declarații de bun-simț, am uitat că drumul de la teorie la practică e pavat cu intenții nu foarte lăudabile
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2206_a_3531]
-
ca efect al globalizării economice, a facilităților de comunicare, a circulației forței de muncă și serviciilor adiacente etc.), cât și la îmbogățirea portofoliului de resurse pentru învățare permanentă în acest domeniu și, cu prioritate, în anumite aspecte particulare (de pildă, chestiuni de management personal, etică și calitate, consiliere interculturală, utilizarea tehnologiilor informatice și de comunicare în consiliere etc.). Consultantul în carieră, avut în vedere de această lucrare, certificat în conformitate cu standardele GCDF (Global Career Development Facilitator Facilitator al dezvoltării globale a carierei
Manualul consultantului în carieră by ANDREEA SZILAGYI [Corola-publishinghouse/Science/994_a_2502]
-
și muncii) se centrează suplimentar pe: * importanța acordată aspectelor legate de dezvoltarea carierei clienților, abordată într-o manieră holistică; * centrarea în etapele de pregătire inițială a consilierilor pentru carieră pe activitățile practice asistate de un supervizor; * accentul deosebit pus pe chestiunile de natură legislativă, etică, pe transparență și pe calitatea serviciilor acordate clienților; * deschiderea domeniului serviciilor de informare, consiliere și orientare și spre alte categorii profesionale, altele decât cele tradițional considerate a fi "compatibile" cu această profesie. Lucrarea este structurată pe
Manualul consultantului în carieră by ANDREEA SZILAGYI [Corola-publishinghouse/Science/994_a_2502]
-
cu această profesie. Lucrarea este structurată pe module, într-o succesiune legată de logica actului de consiliere și abordează pe rând aspecte ce țin de: • principalele teorii care guvernează aplicațiile în acest domeniu; • instrumentele de lucru ale consilierului (în special chestiuni legate de comunicare); * colectarea sistematică de informații pentru evaluarea clientului; * conceperea și prezentarea programelor de formarea și dezvoltarea carierei; * stabilirea obiectivelor, luarea deciziilor cu privire la planificarea carierei și însușirea strategiilor de căutare și ocupare a locurilor de muncă; * politici, tendințe și
Manualul consultantului în carieră by ANDREEA SZILAGYI [Corola-publishinghouse/Science/994_a_2502]
-
o trimitem pe front în Transilvania și în Basarabia, bineînțeles exagerând dacă s-ar putea caracterul poporanist ce îl are. Tratativele cu doamna Prezan în această privință stagnează și nu vă pot asigura de izbândă. Am vorbit tot despre aceeași chestiune și cu d-l Brătescu-Voinești care ne sprijinește, e vorba ca ministerul de război sau instrucție să se hotărască a face ceva pentru soldații de pe front lipsiți de cărți. Altă ispravă este că azi am deschis la ziarul Dacia, sub
Academia b?rl?dean? ?i Vasile Voiculescu by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83084_a_84409]
-
amestecului cultural de către criticii culturii pop care au sesizat un raport de coexistență între artă și cultura pop. Privilegind juxtapunerile neașteptate dintre arta înaltă și cultura populară, critica culturală se manifestă ca un gen de critică relaxată, detașată de abordarea chestiunilor "serioase". Conferința conservativă ar fi realizată, în schimb, în numele "armoniei și tradiției", utilizând efectele discriminării judecăților de valoare făcute pe baza unor lucrări de artă realizate prin demonstrarea unor aptitudini artistice. În ceea ce privește eseul filosofic, acesta ar presupune, de pildă, pentru
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
-
unei situații de includere a spectatorului în opera de artă. Prezența scenică, situațională, a artei literaliste presupune complicitatea particulară a spectatorului care realizează raportul indeterminat, deschis, față de operă. Ca urmare, conflictul dintre "teatral" (literal) și "pictural" (iluzionist) ar fi o chestiune de experiență, convingere și sensibilitate, mai curând decât una de program. Într-una dintre discuțiile asupra culturii contemporane inițiate de DIA Art Foundation din New York, pe tema genealogiilor artistice și teoretice după minimalism și arta pop138, Michael Fried, face câteva
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
-
devenit obiectul de joacă al patronilor / corporațiilor, a căror relație cu cultura e mai puțin una de obligație nobilă cât una de deschisă manipulare. Arta apare astfel ca semn al puterii, al prestigiului, al publicității. Dacă în trecut era o chestiune de poziție politică să refuzi rolul celui care creează gustul artei (taste-maker) și a celui care produce valoarea (value-producer), în ziua de astăzi acest refuz e mai curând ritualistic, câtă vreme marfa este propria sa ideologie, iar piața propria sa
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
-
artă din perspectiva asemănării sale cu opere de artă consacrate anterior. Punând problema funcției artei, Marcel Duchamp propune obiectul ready made ca pretext al schimbării atenției de la forma limbajului la ceea ce este spus, adică de la înțelegerea naturii artei ca o chestiune de ordin morfologic la una de ordin funcțional, respectiv de la "aparență" la "concepție". Ca atare, Kosuth vede "adevărata substanță" a artei ca fiind legată de "crearea" unor noi propoziții care să chestioneze natura artei. Opera de artă ar fi un
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]