37,948 matches
-
necropola regilor României În această zi, toate instituțiile, autoritățile publice centrale și locale vor arbora drapelul României în bernă. Drapelul va fi arborat în bernă și la sediile partidelor politice, sindicatelor, patronatelor, instituțiilor de învățământ, instituțiilor de cultură și misiunilor diplomatice ale României, la punctele pentru trecerea frontierei, aeroporturi, porturi, gări și aerogări, precum și ca pavilion pe navele și ambarcațiunile care navighează sub pavilion românesc. Aceeași obligație le revine și persoanelor fizice, dacă arborează drapelul României la domiciliu sau reședință. Posturile
Zi de DOLIU NAȚIONAL în România. Programul funeraliilor Reginei Ana by Elena Badea () [Corola-website/Journalistic/105993_a_107285]
-
cea mai mare primejdie. În urma unor dezbateri aprinse, Consiliul de Coroană a respins intrarea în război, deoarece Puterile Centrale, prin agresiunea asupra Serbiei au încălcat caracterul defensiv, de apărare, al Tratatului din 1883. Puterile beligerante au continuat să facă presiuni diplomatice asupra României vizând atragerea ei în război. Pe de o parte, Antanta promitea sprijinul pentru unirea provinciilor românești aflate în stăpânirea Imperiului Austro-Ungar cu statul român, iar pe de altă parte, Puterile Centrale promitea recunoașterea granițelor Moldovei dinainte de 1821. În
14 august, zi intrată în istoria României. Au trecut 100 de ani by Crișan Andreescu () [Corola-website/Journalistic/105990_a_107282]
-
Legiuitoare, declarând că ''va domni ca bun român''. Puternica ofensivă a armatei ruse (''Ofensiva lui Brusilov'') în Galiția din 22 mai/4 iunie-31 iulie/13 august, încheiată cu străpungerea frontului austro-german la Luțk, a determinat o creștere puternică a presiunilor diplomatice ale Antantei asupra României. Tratatul de alianță și Convenția militară dintre România și Antanta: Franța, Marea Britanie, Rusia și Italia garanta integritatea teritorială a țării În acest context, la 4/17 august 1916, la București, România a semnat Tratatul de alianță
14 august, zi intrată în istoria României. Au trecut 100 de ani by Crișan Andreescu () [Corola-website/Journalistic/105990_a_107282]
-
de frontieră pe Carpați, în favoarea Austro-Ungariei (5 600 kmp), concesionarea petrolului, grâului, pădurilor ș.a. (prin convenții economice înrobitoare), libera trecere a trupelor austro-ungare spre Odessa ș.a. Muntenia rămânea ocupată până la pacea generală, iar România era lipsită de inițiativă militară și diplomatică. Imperiul Rus se fărâmițează. Românii din Basarabia vor unirea cu țara Revoluția din 25 octombrie/7 noiembrie 1917 ce a fărâmițat Imperiul Rus, a permis românilor din Basarabia să acționeze în direcția unirii cu România. A fost constituit Sfatul Țării
14 august, zi intrată în istoria României. Au trecut 100 de ani by Crișan Andreescu () [Corola-website/Journalistic/105990_a_107282]
-
al Institutului de Relații Internaționale din Moscova. În 1989 a lucrat câteva luni la Ambasada sovietică din București, iar din 1991 a fost încadrat în Ministerul de Externe al Republicii Moldova. După un stagiu de patru ani în SUA, în calitate de consilier diplomatic (1993-1997), într-o perioadă în care s-au pus bazele relațiilor moldo-americane, a fost numit ambasador cu însărcinări speciale pentru integrare europeană. În 1998 a fost promovat în funcția de viceministru, iar din 1999 în cea de prim-viceministru al Afacerilor
Orizonturile omului politic Iurie Leancă by Ioan C. Popa () [Corola-website/Journalistic/296306_a_297635]
-
angajamentele asumate. Este o tactică sau rezultatul repetatelor situații în care Balcanii au fost lăsați baltă de o Europă fără răspunsuri la problemele importante ale zonei? Fără îndoială, este vorba despre cea de-a doua variantă. O politică duplicitară Acțiunile diplomatice occidentale în Balcani au urmărit, în principal, contracararea influenței ruse în zonă și doar superficial evoluțiile privind consolidarea democrației și statului de drept, notează „Foreign Policy”. Astăzi, Balcanii sunt conduși de o nouă generație de lideri, pentru care afilierea la
Diplomaţia balcanică în faţa pericolelor dezbinării Europei by Vasile Leca () [Corola-website/Journalistic/296317_a_297646]
-
Foreign Policy”. Astăzi, Balcanii sunt conduși de o nouă generație de lideri, pentru care afilierea la decizii occidentale este o practică curentă. Drept răspuns, Occidentul a cvasi-ignorat fenomenul corupției, patronat tacit de unii dintre politicienii de vârf din regiune. Politica diplomatică balcanică a anului 2016 pare diferită de cea din ’90; toți îmbrățișează linia Uniunii Europene în problemele externe și doresc apartenența la NATO (mai puțin Serbia). În fond, însă, asistăm, așa cum punctam anterior, la un limbaj dublu: unul în afară
Diplomaţia balcanică în faţa pericolelor dezbinării Europei by Vasile Leca () [Corola-website/Journalistic/296317_a_297646]
-
față de corupție și de interceptările ilegale ale convorbirilor a 20.000 de persoane. Și în acest caz, reacția UE față de încălcările unor principii democratice a fost una de ignorare, încurajând parcă atitudinea fostului guvern. Cel mai elocvent caz de comportament diplomatic dublu este Serbia, unde premierul Aleksandar Vucic este primit la Casa Albă și semnează un acord cu NATO, iar în paralel se întâlnește la Moscova cu Vladimir Putin și stabilește o înțelegere pentru achiziționarea de echipament militar rusesc. În privința Kosovo
Diplomaţia balcanică în faţa pericolelor dezbinării Europei by Vasile Leca () [Corola-website/Journalistic/296317_a_297646]
-
postura de a deveni interlocutori interesanți pentru „socotelile” altora în Balcani. De pildă, criza refugiaților a schimbat poziția guvernării din Macedonia față de problemele interne. Profitând de unele accente ale dezbinării europene și de problemele cu care se confruntă UE, canalele diplomatice au fost folosite în cancelariile europene și ale SUA pentru a izola și submina opoziția locală macedoneană. Din păcate pentru unitatea regională, acest „model” poate fi extrapolat, întrucât se constată că fiecare și-a construit o diplomație proprie. Ne putem
Diplomaţia balcanică în faţa pericolelor dezbinării Europei by Vasile Leca () [Corola-website/Journalistic/296317_a_297646]
-
soluție la problema migrației. Însă, prin înlăturarea lui Davutoglu, este posibil ca diplomația turcă să fi ratat posibilitatea afirmării celei mai puternice țări balcanice pe o poziție deosebită în relațiile cu o Europă caracterizată de un pragmatism binecunoscut. Toată construcția diplomatică poate fi spulberată dacă se ia în considerare atitudinea președintelui Turciei, Recep Tayyip Erdogan, care este interesat de reformarea Constituției și instituirea unui regim prezidențial absolut. Cum va rezolva diplomația prăpastia dintre cererile Turciei, care în schimbul soluționării situației refugiaților cere
Diplomaţia balcanică în faţa pericolelor dezbinării Europei by Vasile Leca () [Corola-website/Journalistic/296317_a_297646]
-
a fost una dintre primele țări din Europa Centrală și de Est care a stabilit relații oficiale cu Comunitatea Economică Europeană, precursor al Uniunii Europene, pentru dezvoltarea de relații comerciale. Imediat după căderea Zidului Berlinului, România stabilea, în 1990, relații diplomatice cu UE, semnând în același an un Acord de Comerț și Cooperare. A urmat depunerea de către România a cererii de aderare la Uniunea Europeană, în 1995. Patru ani mai târziu, Comisia Europeană recomanda începerea negocierilor de aderare a României. Odată cu lansarea
România pe drumul ireversibil spre democrație () [Corola-website/Journalistic/296352_a_297681]
-
personalități care au contribuit decisiv la edificarea și dezvoltarea politicii externe românești. Istoria fastă a diplomației românești de cel mai înalt nivel are rădăcini în Evul mediu, când la București a funcționat, în perioada domniei lui Constantin Brâncoveanu, un cabinet diplomatic remarcabil, care a permis relații strânse cu principalele capitale europene — Viena, Paris, Veneția, Moscova, Roma, Cracovia, Constantinopol ș.a. Voievodul muntean a avut alături agenți diplomatici care să reprezinte interesele țării la curțile străine, precum Gheorghe Castriotul, David Corbea și Teodor
Diplomați români de renume () [Corola-website/Journalistic/296359_a_297688]
-
Evul mediu, când la București a funcționat, în perioada domniei lui Constantin Brâncoveanu, un cabinet diplomatic remarcabil, care a permis relații strânse cu principalele capitale europene — Viena, Paris, Veneția, Moscova, Roma, Cracovia, Constantinopol ș.a. Voievodul muntean a avut alături agenți diplomatici care să reprezinte interesele țării la curțile străine, precum Gheorghe Castriotul, David Corbea și Teodor Corbea (trimiși în Rusia), învățatul Nicolae Comnen Papadopol (trimis pe lângă Papa Clement al XI-lea). Per ansamblu, Curtea domnească din București a concentrat în acele
Diplomați români de renume () [Corola-website/Journalistic/296359_a_297688]
-
la curțile străine, precum Gheorghe Castriotul, David Corbea și Teodor Corbea (trimiși în Rusia), învățatul Nicolae Comnen Papadopol (trimis pe lângă Papa Clement al XI-lea). Per ansamblu, Curtea domnească din București a concentrat în acele vremuri cea mai intensă activitate diplomatică din Europa de sud-est, cu stolnicul Constantin Cantacuzino dirijând corespondența domnului român cu suveranii creștini. Tradiția diplomatică românească a continuat și înregistra, la mijlocul secolului al XIX-lea, o altă personalitate notabilă: Ion Ghica (1816-1897). Revoluționar pașoptist, prinț, politician și diplomat
Diplomați români de renume () [Corola-website/Journalistic/296359_a_297688]
-
Papadopol (trimis pe lângă Papa Clement al XI-lea). Per ansamblu, Curtea domnească din București a concentrat în acele vremuri cea mai intensă activitate diplomatică din Europa de sud-est, cu stolnicul Constantin Cantacuzino dirijând corespondența domnului român cu suveranii creștini. Tradiția diplomatică românească a continuat și înregistra, la mijlocul secolului al XIX-lea, o altă personalitate notabilă: Ion Ghica (1816-1897). Revoluționar pașoptist, prinț, politician și diplomat, acesta are meritul de a fi pledat cauza unirii românilor de la Constantinopol până la Londra. Cariera sa diplomatică
Diplomați români de renume () [Corola-website/Journalistic/296359_a_297688]
-
diplomatică românească a continuat și înregistra, la mijlocul secolului al XIX-lea, o altă personalitate notabilă: Ion Ghica (1816-1897). Revoluționar pașoptist, prinț, politician și diplomat, acesta are meritul de a fi pledat cauza unirii românilor de la Constantinopol până la Londra. Cariera sa diplomatică include un post foarte important, acela de reprezentant al statului la Londra, unde a activat în interesul României aproape un deceniu. Aceeași perioadă istorică remarcabilă pentru devenirea statului roman modern evidențiază și cariera diplomatică a lui Vasile Alecsandri (1821-1890). După
Diplomați români de renume () [Corola-website/Journalistic/296359_a_297688]
-
de la Constantinopol până la Londra. Cariera sa diplomatică include un post foarte important, acela de reprezentant al statului la Londra, unde a activat în interesul României aproape un deceniu. Aceeași perioadă istorică remarcabilă pentru devenirea statului roman modern evidențiază și cariera diplomatică a lui Vasile Alecsandri (1821-1890). După alegerea și la București, la 24 ianuarie 1859, a lui Alexandru Ioan Cuza ca domn și al Țării Românești, dubla alegere trebuia susținută ardent și confirmată printr-un lobby de succes la nivelul marilor
Diplomați români de renume () [Corola-website/Journalistic/296359_a_297688]
-
într-unul din cele mai importante puncte ale politicii externe românești și-a păstrat o mare însemnătate, pe care revista noastră a detaliat-o într-un amplu material dedicat personalității lui Kogălniceanu. În zorii secolului XX se remarca în arealul diplomatic Dumitru (Take) Ionescu (1858-1922), renumit în epocă pentru abnegația pusă în slujba interesului național. Take Ionescu a susținut din tinerețe, constant, idealul de unitate al poporului român. Remarcabilă rămâne în istoria politicii externe românești activitatea diplomatică depusă de Take Ionescu
Diplomați români de renume () [Corola-website/Journalistic/296359_a_297688]
-
se remarca în arealul diplomatic Dumitru (Take) Ionescu (1858-1922), renumit în epocă pentru abnegația pusă în slujba interesului național. Take Ionescu a susținut din tinerețe, constant, idealul de unitate al poporului român. Remarcabilă rămâne în istoria politicii externe românești activitatea diplomatică depusă de Take Ionescu pentru întemeierea „Micii Înțelegeri”, prima alianța defensivă regională cu participarea unor state din Europa Centrală și Balcani. Cheia de boltă a activității diplomatice remarcabile a lui Take Ionescu o reprezintă Tratatul de la Versailles și implicit asigurarea
Diplomați români de renume () [Corola-website/Journalistic/296359_a_297688]
-
de unitate al poporului român. Remarcabilă rămâne în istoria politicii externe românești activitatea diplomatică depusă de Take Ionescu pentru întemeierea „Micii Înțelegeri”, prima alianța defensivă regională cu participarea unor state din Europa Centrală și Balcani. Cheia de boltă a activității diplomatice remarcabile a lui Take Ionescu o reprezintă Tratatul de la Versailles și implicit asigurarea securității frontierelor naționale ale statelor mici și mijlocii din Europa centrală și de sud - est. Pe parcursul carierei sale de excepție, omul de stat român s-a deplasat
Diplomați români de renume () [Corola-website/Journalistic/296359_a_297688]
-
țării în vremuri crâncene au fost concretizate, printre altele, în două alianțe regionale, din care România a făcut parte: „Mica Antanta” și „Înțelegerea Balcanică”. Anvergura pesonalității sale i-a adus și multe riscuri. În cartea „Douăzeci de ani de tensiuni diplomatice”, apărută la Paris în 1958, jurnalista franceză Genevieve Tabouis dezvăluie că, „în momentul când Hitler și-a dat seama ce obstacol major îl reprezintă Nicolae Titulescu pentru planurile sale, a hotărât să-l înlăture”. De altfel, cariera sa impresionantă și
Diplomați români de renume () [Corola-website/Journalistic/296359_a_297688]
-
acordarea Premiilor revistei „Balcanii și Europa”, eveniment devenit tradiție, redat pe larg în mass-media interne și externe. Au fost onorate de personalități din diferite domenii, care au contribuit la progresul societății românești, precum și reprezentanți de seamă ai vieții scocial-politice și diplomatice. An de an, articol cu articol, „Balcanii și Europa” și-a consolidat binemeritatul renume de publicație distinctă, implicată, obiectivă, așa cum este încă de la momentul apariției sale. Recunoaștere din partea celui mai înalt for academic al României „Balcanii și Europa”, publicație de
„Balcanii şi Europa” – 15 ANI de performanţă jurnalistică () [Corola-website/Journalistic/296355_a_297684]
-
a acestor strădanii jurnalistice, precum și a sprijinului acordat Diasporei românești în Europa, Academia Română, cel mai prestigios for românesc, a acordat publicației o importantă diplomă, „Distincția Culturală”. În acest fel s-a evidențiat contribuția continuă a revistei la reflectarea demersurilor politice, diplomatice, a evoluțiilor sociale și culturale, la analiza complexă, temeinică, documentată, internă și internațională. Aparițiile neîntrerupte, de 15 ani, ale revistei „Balcanii și Europa” o poziționează în rândul celor mai respectate publicații din România. Alături de Diaspora 20 de ediții ale Suplimentelor
„Balcanii şi Europa” – 15 ANI de performanţă jurnalistică () [Corola-website/Journalistic/296355_a_297684]
-
În vara anului 1880, secretarul de stat al Statelor Unite W. M. Evarts consacra nivelul de reprezentare a Americii la București la rangul de legație, numindu-l pe unul dintre cei mai străluciți diplomați americani, Eugen Schuyler, agent diplomatic și consul general. Apoi, în toamna aceluiași an, la Washington, a fost notificată recunoașterea internațională a independenței României, de către trimisul special al principelui Carol, colonelul Sergiu Voinescu. Începea astfel prima misiune diplomatică a unui român în SUA. O privire asupra
135 de ani de relaţii diplomatice România-SUA () [Corola-website/Journalistic/296383_a_297712]
-
cei mai străluciți diplomați americani, Eugen Schuyler, agent diplomatic și consul general. Apoi, în toamna aceluiași an, la Washington, a fost notificată recunoașterea internațională a independenței României, de către trimisul special al principelui Carol, colonelul Sergiu Voinescu. Începea astfel prima misiune diplomatică a unui român în SUA. O privire asupra istoricului relațiilor dintre cele două țări atestă faptul că din a doua parte a secolului al XIX-lea, tot mai mulți români, atât din Regat, cât și din Transilvania, au ales, unii
135 de ani de relaţii diplomatice România-SUA () [Corola-website/Journalistic/296383_a_297712]