38,436 matches
-
(în franceză: Observatoire Midi-Pyrénées, prescurtat: OMP) este un Observator al Științelor Universului (OSU) și o școală internă (componentă derogatorie) a Universității Toulouse III - Paul Sabatier (UPS). Formează federația laboratoarelor de științe ale Universului, planetei și ale mediului înconjurător al UPS și constituie nucleul Polului său: „Univers, Planetă, Spațiu, Mediu înconjurător” (în franceză
Observatorul Midi-Pyrénées () [Corola-website/Science/333519_a_334848]
-
(în franceză: Observatoire Midi-Pyrénées, prescurtat: OMP) este un Observator al Științelor Universului (OSU) și o școală internă (componentă derogatorie) a Universității Toulouse III - Paul Sabatier (UPS). Formează federația laboratoarelor de științe ale Universului, planetei și ale mediului înconjurător al UPS și constituie nucleul Polului său: „Univers, Planetă, Spațiu, Mediu înconjurător” (în franceză: „Univers, Planète, Espace, Environnement”) (UPEE). Domeniile de cercetare ale Observatorului Midi-Pyrénées sunt astrofizica și planetologia, Pământul intern, straturile externe: oceanul, atmosfera
Observatorul Midi-Pyrénées () [Corola-website/Science/333519_a_334848]
-
OMP) este un Observator al Științelor Universului (OSU) și o școală internă (componentă derogatorie) a Universității Toulouse III - Paul Sabatier (UPS). Formează federația laboratoarelor de științe ale Universului, planetei și ale mediului înconjurător al UPS și constituie nucleul Polului său: „Univers, Planetă, Spațiu, Mediu înconjurător” (în franceză: „Univers, Planète, Espace, Environnement”) (UPEE). Domeniile de cercetare ale Observatorului Midi-Pyrénées sunt astrofizica și planetologia, Pământul intern, straturile externe: oceanul, atmosfera, ghețurile și climatul, suprafețele și interfețele continentale și ecologia funcțională. Aceste cercetări, care
Observatorul Midi-Pyrénées () [Corola-website/Science/333519_a_334848]
-
OSU) și o școală internă (componentă derogatorie) a Universității Toulouse III - Paul Sabatier (UPS). Formează federația laboratoarelor de științe ale Universului, planetei și ale mediului înconjurător al UPS și constituie nucleul Polului său: „Univers, Planetă, Spațiu, Mediu înconjurător” (în franceză: „Univers, Planète, Espace, Environnement”) (UPEE). Domeniile de cercetare ale Observatorului Midi-Pyrénées sunt astrofizica și planetologia, Pământul intern, straturile externe: oceanul, atmosfera, ghețurile și climatul, suprafețele și interfețele continentale și ecologia funcțională. Aceste cercetări, care acoperă și un vast câmp științific mergând
Observatorul Midi-Pyrénées () [Corola-website/Science/333519_a_334848]
-
cercetare ale Observatorului Midi-Pyrénées sunt astrofizica și planetologia, Pământul intern, straturile externe: oceanul, atmosfera, ghețurile și climatul, suprafețele și interfețele continentale și ecologia funcțională. Aceste cercetări, care acoperă și un vast câmp științific mergând de la studiul Big Bang-ului și Universului îndepărtat până la cel al funcționării actuale a diferitelor straturi ale planetei noastre, sunt conduse prin angajări cuplând observatoare spațiale aeropurtate și "in situ", dezvoltare instrumentală, experimentare, analize de laborator, simulări digitale și pregătiri teoretice.
Observatorul Midi-Pyrénées () [Corola-website/Science/333519_a_334848]
-
animația Play Station realizată de Joel Veitch după povestirea sa "A New Face in Hell". De asemenea, a lucrat la un scurt metraj bazat pe povestirea sa "The Situation" și a scris un roman a cărui acțiune face parte din "universul Predator", "". În afara carierei scriitoricești, VanderMeer s-a evidențiat și în munca de antologator, în care a colaborat de multe ori cu soția sa, Ann VanderMeer, câștigătoare a unui premiu Hugo pentru antologia "Weird Tales". Printre colaborările celor doi se numără
Jeff VanderMeer () [Corola-website/Science/333518_a_334847]
-
survenită prin rațiune ("halî"), observând că, pentru unii dintre sufiți, exista un potențial conflict între cele două. Pentru Nursi, principalele surse ale gnosisului pe care Dumnezeu le prezintă umanității, dovezi ale unității și unicității lui Sale ("tawhid"), sunt Profetul Muhammad, universul, Coranul și conștiința ("vicdan"). Din perspectivă teologică musulmană în general și sufită în particular, Dumnezeu este, ontologic vorbind, realitatea supremă, iar Nursi vorbește despre El ca fiind "Existentul în mod necesar" ("wâjib al-wujud"). În plus, teologic, Dumnezeu are nume și
Mișcarea Nurcu din Turcia () [Corola-website/Science/331075_a_332404]
-
Nursi se referă la El cu numele de Creatorul ("al-Khâliq"). Conform lui Nursi, existența lui Dumnezeu este necesară, în absența acestuia neexistând modalitate de a explica existența. În cazul în care creația îi este atribuită unicului Dumnezeu, atunci creația întregului univers devine la fel de facilă ca și crearea unei singure ființe. În cazul în care creația ar fi atribuită mai multor entități, atunci crearea unei insecte ar deveni la fel de dificilă ca și crearea Raiului . În alt plan, deși Nursi nu-i acuză
Mișcarea Nurcu din Turcia () [Corola-website/Science/331075_a_332404]
-
divină, el manifestă îngrijorare în ceea ce privește viziunea sufită conform căreia " Existentul în mod necesar (wâjib al-wujud)" este singurul cu adevărat existent, deoarece pare a amenința credința în Ziua de Apoi, un element esențial al religiei islamice. Nursi se referă atât la univers, cât și la o singură ființă umană prin intermediul cuvintelor macrocosmos ("alem-i kebir") și microcosmos ("alem-i sagir"). Din punctul său de vedere între cele două există o puternică asemănare, scopul ființei umane fiind acela de a reflecta numele lui
Mișcarea Nurcu din Turcia () [Corola-website/Science/331075_a_332404]
-
alem-i kebir") și microcosmos ("alem-i sagir"). Din punctul său de vedere între cele două există o puternică asemănare, scopul ființei umane fiind acela de a reflecta numele lui Dumnezeu. De această manieră, creionul divin a scris conținutul întregului univers într-o ființă umană, iar universul micșorat poate părea o ființă. Similar, în cazul în care o ființă umană ar putea fi extinsă, ar arată ca enormul univers. În plus, credința conexează ființa umană cu Creatorul său, iar absența acesteia
Mișcarea Nurcu din Turcia () [Corola-website/Science/331075_a_332404]
-
-i sagir"). Din punctul său de vedere între cele două există o puternică asemănare, scopul ființei umane fiind acela de a reflecta numele lui Dumnezeu. De această manieră, creionul divin a scris conținutul întregului univers într-o ființă umană, iar universul micșorat poate părea o ființă. Similar, în cazul în care o ființă umană ar putea fi extinsă, ar arată ca enormul univers. În plus, credința conexează ființa umană cu Creatorul său, iar absența acesteia duce la pierderea legăturii, caz în
Mișcarea Nurcu din Turcia () [Corola-website/Science/331075_a_332404]
-
numele lui Dumnezeu. De această manieră, creionul divin a scris conținutul întregului univers într-o ființă umană, iar universul micșorat poate părea o ființă. Similar, în cazul în care o ființă umană ar putea fi extinsă, ar arată ca enormul univers. În plus, credința conexează ființa umană cu Creatorul său, iar absența acesteia duce la pierderea legăturii, caz în care tot ceea ce reflectă ființa va fi lipsit de sens, iar numele și atributele divine nu mai pot fi interpretate. În încercarea
Mișcarea Nurcu din Turcia () [Corola-website/Science/331075_a_332404]
-
Îmbrăcarea mantiei negre este dovada acceptării credinței în Islam. Mewlana Djalal Al Din Rumi asemăna etapele mersului lăuntric spre beatitudine al sufistului cu o scară cromatică. În esoterismul islamic, cele 7 culori ale curcubeului reprezintă imaginea atributelor divine, reflectate în univers. Scara cromatică merge de la alb (simbolul Cărții, al Legii Coranice), punctul de plecare al dervișului pe calea desăvârșirii și ajunge, trecând prin roșu, la negru. Rumi consideră că negru este culoarea absolută, misticul fiind obligat să parcurgă acest drum pe
Culori în islam () [Corola-website/Science/331105_a_332434]
-
o scară valorică punctul terminus o dată ce misticul pornind pe axa descoperirii interioare dobândește lumina luminilor. El deține cheia către cunoașterea totală, cunoașterea supremă (xvarnah) și în acest fel dobândește posibilitatea transcenderii spațiului și timpului și își poate însuși cele patru universuri iluminatorii. Pe calea renașterii spirituale, trecerea de la starea de entitatea opacă la entitatea transparentă, pură, are loc prin eliberare mistică (tağrīd), iar ascensiunea spiritului (anagoge) se realizează printr-un ciclu de inspirație (ʼilhăm). Lumile prin care spiritul trebuie să transceandă
Sohrawardi () [Corola-website/Science/331119_a_332448]
-
al-Ğunayd al-Baġdădī. Acolo primește, după un sejur de paisprezece zile, în aprilie sau mai 1327, un "kulah", o bonetă a sufiților din ordinul Suhrawardi, care nu a reprezentat întocmai o inițiere, ci mai curând i-a permis să își lărgească universul de cunoaștere. Battuta mai consemnează că ordinul a fost înființat de două personaje, unchi și nepot,Abū al-Najib Suhrawardī (1097-1168),Abū ͑ Hafs Umar Suhrawardī (1145-1234), acesta din urmă fiind favoritul califului ʻabbasid al-Nasir și adevăratul fondator al ordinului, reprezentând
Sohrawardi () [Corola-website/Science/331119_a_332448]
-
(2005) (titlu original "A Secret Atlas") este un roman fantasy scris de Michael A. Stackpole, primul din trilogia "Marile descoperiri", serie care prezintă un univers în care o cultură similară celei chinezești descoperă un nou continent spre răsărit, populat de un popor similar celui mayaș. Într-un cadru puternic ficționalizat, seria ridică problema unei istorii paralele în care nu europenii, ci chinezii ar fi descoperit
Atlasul secret () [Corola-website/Science/331202_a_332531]
-
ca traducător doar pe Jean Grosu. primele trei ediții aveau titlul scurt. Titlul complet (în ediția originală cuvintele „în Războiul Mondial” apar cu litere mai mici, oarecum ca subtitlu) apare abia în ediția a patra, publicată în 1971 de Editura Univers. Și în limba română există dramatizarea, făcută de Jean Grosu și Dem Rădulescu, în care au jucat Dem Rădulescu (Svejk), Matei Alexandru (Otto Katz), Marcel Anghelescu (șef de post), Alexandru Giugaru (Wendler), Simona Bondoc, Florina Cercel, Emanoil Petruț etc. Pokud
Peripețiile bravului soldat Švejk () [Corola-website/Science/331218_a_332547]
-
relevate atât dimensiunea științifică, cât și cea culturală, chiar și în identificare populară românească a constelațiilor și a anumitor fenomene cosmice), observații astronomice gratuite a unor fenomene sau clase de obiecte din sistemul solar (planete, sateliți naturali etc.) ori aparținând universului de adâncime (galaxii, clustere etc.), organizează expoziții de bază (”Universul în mileniul III”, ”Sistemul Solar”, ”Mișcări pe bolta cerească”) și temporare (”Telescopul Hubble”, ”Instrumente și tehnici de navigație”, ”Astronomicus” etc.), găzduind de asemenea o colecție filatelică foarte valoroasă, cu peste
Planetariul din Baia Mare () [Corola-website/Science/331355_a_332684]
-
în identificare populară românească a constelațiilor și a anumitor fenomene cosmice), observații astronomice gratuite a unor fenomene sau clase de obiecte din sistemul solar (planete, sateliți naturali etc.) ori aparținând universului de adâncime (galaxii, clustere etc.), organizează expoziții de bază (”Universul în mileniul III”, ”Sistemul Solar”, ”Mișcări pe bolta cerească”) și temporare (”Telescopul Hubble”, ”Instrumente și tehnici de navigație”, ”Astronomicus” etc.), găzduind de asemenea o colecție filatelică foarte valoroasă, cu peste 650 de piese (cu adăugare în 2012 a încă 2000
Planetariul din Baia Mare () [Corola-website/Science/331355_a_332684]
-
Sámuel nr.1. Galeria permanentă Nagy Imre s-a redeschis într-un spațiu nou în anul 2001 după ce ființase în incinta Bibliotecii Teleki în perioada 1959 - 1986. Astfel publicului iubitor de valori spirituale autentice i se oferă posibilitatea contemplării unui univers artistic evocator de energii interioare. O experiență trăită dincolo de convenții avea să-și pună puternic amprenta asupra personalității maestrului Nagy Imre. Claustrarea sa în intimitatea satului natal Jigodin, din zona Harghitei, refuzând tentațiile unei vieți urbane, va aduce cu sine
Galeria de Artă „Nagy Imre” () [Corola-website/Science/331358_a_332687]
-
altele, deși psihologice, sunt influențate de naturalism („În vreme de război”, „Păcat”, „O făclie de Paște”), sau fac loc fantasticului („Kir Ianulea” și „Calul dracului”). În întreaga sa operă, I.L.Caragiale a reușit să contureze ca niciun alt scriitor , un univers comic și altul tragic, ilustrate atât de operele dramatice cât și de cele în proză, dar cel mai mare merit al său este acela că a știut să înfățișeze artistic o realiate complexă și să zugrăvească tipuri umane de o
Muzeul „Ion Luca Caragiale” () [Corola-website/Science/331363_a_332692]
-
de locuință țărănească. Având la bază calendarul popular, structura expoziției a permis punerea în valoare a principalelor ocupații dar și a marilor sărbătorii de peste an, elementul de noutate constând în marcarea unor elemente de viața spirituală, pentru introducerea vizitatorului în universul credinței țăranului. Obiectele sunt expuse fie în ipostaza lor reală, urmărind o reconstituire cât mai aproape de adevăr, fie punând accentul pe frumusețea lor dată de simplitate sau de compoziții ornamentale. Tabloul satului e completat cu fotografii document, realizate în perioada
Muzeul de Etnografie din Piatra-Neamț () [Corola-website/Science/331360_a_332689]
-
Gârleanu), “Revista mondenă”, “Epoca literară”, “Floare-albastră”, “Pagini alese”, ‘Literatura și arta română”, “Revista idealistă”, “Semănătorul”, “Convorbiri literare”, “Convorbiri critice”, “Falanga”, “Țara nouă”, “Flacăra”, “Ilustrațiunea națională”, “Tribuna”, “Românul”, “Luceafărul”, “Cosânzeana”, “Naționalul”, “Epoca”, “România”, “România nouă”, ”Mișcarea”, este critic dramatic la ziarele “Universul” și “Viitorul”. Publică primele poezii în revista “Făt-Frumos”, la Bârlad, adunate mai apoi în primul său volum, “Flăcări”, tipărit în 1907. Ca student și tânăr scriitor colaborează cu: “Românul” (din Arad), “Tribuna”, “Luceafarul” și “Cosânzeana”, participă la șezători literare culturale
Corneliu Moldovanu () [Corola-website/Science/334041_a_335370]
-
Tudor Caranfil considera că "Tănase Scatiu" este „un film baroc, cu pretenții de frescă socială, dar încremenit în căutări de stil, care încearcă o raportare la plastica și costumele epocii”. Domeniul de interes al filmului este deplasat de cineast de la universul rural descris de Duiliu Zamfirescu la personajul Tănase Scatiu, simbol al parvenitismului, vulgarității, lăcomiei, perfidiei și violenței. Regizorul insistă pe lăcomia parveniților și pe vinovăția moșierilor de viță veche, prezentând declinul unei clase sociale față de care nu se simte nicio
Tănase Scatiu (roman) () [Corola-website/Science/334039_a_335368]
-
(2008) (titlu original "Zoë's Tale") este un roman science fiction al scriitorului american John Scalzi. Este a patra carte din universul "Războiul bătrânilor" și reprezintă o relatare a acțiunii din romanul precedent, "Ultima colonie", din perspectiva lui Zoë Boutin Perry.. Când John Perry și Jane Sagan, părinții ei adoptivi, primesc oferta de a deveni conducători în noua colonie de pe Roanoke care
Povestea lui Zoë () [Corola-website/Science/334054_a_335383]