38,151 matches
-
credința, ca și trupul, slăbește. Unul dintre exercițiile care întăresc credința este acela de a înfrunta cu sinceritate și seninătate întrebările pe care știința și tehnica de astăzi le adresează. Îmi rămâne un singur lucru de făcut: să-i urez cititorului prevăzut cu aceste ustensile și provizii să facă o plăcută călătorie de explorare printre paginile unei cărți vechi de mai bine de două mii de ani, dar mereu nouă. Și îi doresc, după oboseala drumului, să se întoarcă acasă cu amintiri
Cuvântul lui Dumnezeu în povestirile oamenilor by Jean Louis Ska () [Corola-publishinghouse/Science/100975_a_102267]
-
fi putut să vadă fenomenul în afară de Isus. Și, oricum, ucenicii, probabil, nu erau prezenți, pentru că Isus i-a chemat după botez, nu înainte. Mai mult, Marcu și Luca au devenit ucenici și mai târziu, după înviere. Relatarea îl pune pe cititor în fața unei imposibilități: dacă Isus este unicul personaj prezent care să-l fi putut vedea pe Duhul Sfânt, atunci nimeni nu poate spune: „Isus l-a văzut pe Duhul Sfânt” pentru că nimeni nu a văzut ce se întâmpla, în afară de Isus
Cuvântul lui Dumnezeu în povestirile oamenilor by Jean Louis Ska () [Corola-publishinghouse/Science/100975_a_102267]
-
obișnuit și acceptat de a vorbi și de a scrie în această epocă. Acest fel de a scrie este încă foarte comun astăzi, nu în lumea jurnalismului și a istoriografiei, ci a romanului. Un autor poate, fără probleme, să spună cititorului său ce gândește un personaj care se găsește singur într-o cameră. Ne face să vedem și să simțim o situație în care nu există martori. Nimeni nu se supără spunând: „Acest autor «inventează» ceea ce spune” pentru că scena se petrece
Cuvântul lui Dumnezeu în povestirile oamenilor by Jean Louis Ska () [Corola-publishinghouse/Science/100975_a_102267]
-
martor direct. Din acest motiv, istoria se ocupă numai de evenimente publice, nu de evenimente private. Rugăciunea unei persoane, în camera sa, nu face parte din istorie pentru că lipsesc martorii. Când documentele și martorii lipsesc, istoricul tace. În Biblie însă, cititorul se întâlnește frecvent cu povestiri care nu corespund exact acestei definiții a „istoriografiei”. În mod normal, cel care citește nu reacționează pentru că textele îi sunt foarte cunoscute și aproape nimeni nu-și pune întrebări critice. Vă voi prezenta câteva exemple
Cuvântul lui Dumnezeu în povestirile oamenilor by Jean Louis Ska () [Corola-publishinghouse/Science/100975_a_102267]
-
sufla un vânt puternic de la Est (14,21) și era noapte (14,19-20). Dimineața, israeliții au descoperit trupurile egiptenilor pe malul mării (14,30b). Dar ce au putut să vadă și să audă în timpul nopții? Povestitorul însă îl face pe cititor să asiste la scenă ca și cum ar fi un spectator direct. Dacă acest lucru nu este imposibil, e destul de clar că, în ceea ce privește stilul, această parte a povestirii este mai mult o „reconstruire” decât un raport prezentat de un martor ocular al
Cuvântul lui Dumnezeu în povestirile oamenilor by Jean Louis Ska () [Corola-publishinghouse/Science/100975_a_102267]
-
vadă cu propriii ochi. În limbajul tehnic al analizei literare, naratorul Gn 1 este „omniscient”, adică dispune de toate cunoștințele și informațiile inaccesibile unei persoane obișnuite. De exemplu, acest narator știe ce gândește și ce spune Dumnezeu. Îl informează pe cititorul său fără să caute să se justifice în niciun fel. Lucrul „merge de la sine” pentru că e vorba de un mod de a povesti admis de toți. În realitate, tehnica „naratorului omniscient” este adoptată foarte des de romancierii antici și moderni
Cuvântul lui Dumnezeu în povestirile oamenilor by Jean Louis Ska () [Corola-publishinghouse/Science/100975_a_102267]
-
progresiv că Dumnezeul creator este și Dumnezeul lui Abraham, al lui Isaac și al lui Iacob; este Dumnezeul care-l scoate pe poporul său din Egipt și îl conduce prin diferitele evenimente ale istoriei sale. Această viziune, aparent banală pentru cititorul modern, în special cel credincios, nu era deloc evidentă pentru poporul lui Israel în momentul când se confrunta brutal cu religia și cultura Mesopotamiei care avea diferite „mituri ale creației” în care zeii își extindeau dominația asupra universului creat de
Cuvântul lui Dumnezeu în povestirile oamenilor by Jean Louis Ska () [Corola-publishinghouse/Science/100975_a_102267]
-
ceea ce s-a întâmplat. Acest lucru complică poate sarcina istoricului, dar o ușurează pe cea a celui care-i caută „sensul”: povestirea plăgilor Egiptului scoate în relief în special aspectul „semnificativ” al lucrurilor. În acest fel îl invită liber pe cititor la reflecție și nu se limitează doar să-l informeze despre evenimente „senzaționale”. Prin această modalitate de reflecție teologică putem înțelege caracterul „miraculos” al plăgilor Egiptului. Scopul povestirilor nu e să prezinte aceste fenomene ca neobișnuite și natural inexplicabile. Din
Cuvântul lui Dumnezeu în povestirile oamenilor by Jean Louis Ska () [Corola-publishinghouse/Science/100975_a_102267]
-
epopeea este istoria ascultată la poarta legendei”. Conform acestei definiții poetice, povestirea încearcă să-i laude pe eroii săi, să-i înfrumusețeze pe actorii și evenimentele la care participă, mai mult să celebreze decât să descrie și să producă în cititor sentimente de admirație. Cu siguranță, primul scop nu este acela de a ascuți simțul critic. Pentru a deduce elementele istorice din această povestire epică, este indispensabil să le extragem din coaja lor epică. Sarcina este și mai complicată pentru că povestitorii
Cuvântul lui Dumnezeu în povestirile oamenilor by Jean Louis Ska () [Corola-publishinghouse/Science/100975_a_102267]
-
legătură strânsă între teologie și istoriografie. Legătura există și cu siguranță continuă să existe. Un lucru se schimbă totuși: legătura este mai puțin strânsă, mai puțin directă și mai complexă decât mai înainte. III. Cartea lui Iosue și spiritul fericirilor Cititorul creștin nu preferă prea mult lectura Cărților lui Iosue și Judecătorilor. Ba mai mult, se scandalizează pentru că sunt cărți violente în care Dumnezeu cere poporului său să extermine crunt pe oricine se opune cuceririi. Iosue primește ordine precise cu privire la cetățile
Cuvântul lui Dumnezeu în povestirile oamenilor by Jean Louis Ska () [Corola-publishinghouse/Science/100975_a_102267]
-
comportați ca generația acelei epoci. 2. Convențiile literare ale epopeii Pe de altă parte, descrierea cuceririi se supune și ea convențiilor literare ale epopeii. E așadar de o chestiune mai mult de stil decât de morală. Epopeea îl transportă pe cititor într-o lume sublimă în care relativul lasă loc absolutului. Epopeea în definitiv nu cunoaște căi de mijloc: victoriile sau înfrângerile sunt totale. Este pusă în joc viața și moartea, compromisurile și tergiversările sunt excluse. Din acest motiv, dușmanii lui
Cuvântul lui Dumnezeu în povestirile oamenilor by Jean Louis Ska () [Corola-publishinghouse/Science/100975_a_102267]
-
laude propriile victorii. Pentru că nu a cucerit Ierusalimul, nu spune nimic despre asta. IV. Regatul de Nord și casa lui Omri 1. Regele Omri, fondatorul marii dinastii din Regatul de Nord (886-875 î.C.) Regele Omri este puțin cunoscut de cititorii Bibliei care îi dedică doar câteva versete (1Rg 16,23-28). El este tatăl mai celebrului Ahab, soțul Izabelei și potrivnicul profetului Ilie (1Rg 17-18,21-22). Cu Omri Israelul intră pentru prima oară ca actor adevărat pe scena internațională a Orientului
Cuvântul lui Dumnezeu în povestirile oamenilor by Jean Louis Ska () [Corola-publishinghouse/Science/100975_a_102267]
-
Mediteranei. 2. Regele Ahab (875-853 î.C.) și primele legături cu Imperiul Asirian Fiul lui Omri, Ahab, este mai bine cunoscut decât tatăl său. Biblia îl caracterizează drept un rege nelegiuit, poate chiar adevăratul prototip al nelegiuirii în Vechiul Testament. Mulți cititori își amintesc de conflictele dintre regele Ahab împreună cu soția sa Izabela și profetul Ilie. Episoadele despre sacrificiul de pe Muntele Carmel (1Rg 18), fuga lui Ilie spre Muntele Horeb (1Rg 19) și via lui Nabot (1Rg 21) sunt printre povestirile cele
Cuvântul lui Dumnezeu în povestirile oamenilor by Jean Louis Ska () [Corola-publishinghouse/Science/100975_a_102267]
-
pentru a demonstra pentru ultima oară dificultățile inerente citirii Bibliei și a textelor antice întâlnite de cel care dorește să construiască o cronologie exactă a evenimentelor. În afară de aceasta, vom înțelege mai bine strategia adoptată de Biblie când îl confruntă pe cititorul său cu diferite versiuni ale aceluiași „eveniment”. Există mai multe documente asiriene și biblice despre această campanie. Biblia vorbește în două locuri: în 2Rg 18,13-20,19 și într-un text, în cea mai mare parte identic, Is 36-39. 2Cr
Cuvântul lui Dumnezeu în povestirile oamenilor by Jean Louis Ska () [Corola-publishinghouse/Science/100975_a_102267]
-
fără eforturi ulterioare. d. Contradicțiile dintre diferitele versiuni ale evenimentelor (1) Deși textul biblic vorbește de o campanie a lui Senaherib în anul al paisprezecelea al domniei lui Ezechia, povestirea pare să povestească despre două campanii, cel puțin pentru un cititor modern obișnuit cu cronicile ordonate ale istoriografiei contemporane. Dacă Ezechia promite ascultare și plătește tribut în 2Rg 18,14-16, de ce atunci Senaherib trimite mesageri imediat după la regele lui Iuda pentru a-i cere să se predea (2Rg 18,17
Cuvântul lui Dumnezeu în povestirile oamenilor by Jean Louis Ska () [Corola-publishinghouse/Science/100975_a_102267]
-
un ziar, ci un chioșc de ziare. Nu găsim doar o opinie, limpede, simplă, unilaterală și incontestabilă, ci diferite opinii care, în unele cazuri se completează, dar care în altele se pot contrazice. În acest fel, Biblia îl obligă pe cititorul său să nu „absolutizeze” nici o opinie pentru a căuta „adevărul” în întregul și dincolo de toate versiunile, într-o confruntare ce aduce o neîncetată corectare a părerilor parțiale. Biblia nu este, pentru a continua pe aceeași linie, un ziar intitulat „Glasul
Cuvântul lui Dumnezeu în povestirile oamenilor by Jean Louis Ska () [Corola-publishinghouse/Science/100975_a_102267]
-
realitatea” este întotdeauna mai bogată decât expresiile pe care i le putem da și pe care i le dau autorii biblici. Multiplicitatea expresiilor care se manifestă în tensiunile și contradicțiile textelor este una dintre trăsăturile majore ale Bibliei. În consecință, cititorul este invitat să depășească toate opiniile pentru a-și aținti privirea spre „realitatea” și „adevărul” pe care îl descoperă puțin câte puțin, în efortul constant de a corecta punctele de vedere limitate și restrânse ale unor autori sau povestiri singulare
Cuvântul lui Dumnezeu în povestirile oamenilor by Jean Louis Ska () [Corola-publishinghouse/Science/100975_a_102267]
-
studențească”, „Forum studențesc”, „Aradul literar”, „Vatra”, „Familia”, „Calende”, „Focus Vest” ș.a. Dincolo de formele epice folosite (narațiunea obiectivă, rememorarea, documentul, jurnalul etc.), proza lui P. relevă câteva trăsături ce indică un autor capabil să evite excesele și să controleze efectele asupra cititorului. Formula este, în general, aceea a postmodernismului, cultivat cu nonșalanță, în orice caz fără fanatism. Paginile, vii și pline de culoare, configurate ca un puzzle, sunt străbătute de ironie, de umor burlesc sau grotesc, adică de ceea ce trimite la distanțarea
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288975_a_290304]
-
Ion Creangă” din Chișinău. A fost redactor-șef la „Tinerimea Moldovei” și la „Chipăruș”, apoi membru în comitetul de conducere al Uniunii Scriitorilor din RSS Moldovenească. B. debutează editorial în 1955, cu volumul La pădure, cuprinzând versuri destinate copiilor. Acelorași cititori le sunt destinate și alte culegeri, precum Aventurile lui Nătăfleață (1961), Cizmele cocostârcului (1967), Noile aventuri ale lui Nătăfleață (1978). Alte volume (Prafuri amare, 1955, Piatra de încercare, 1958, În alb și negru, 1977) vehiculează motive satirice curente, precum și locuri
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285963_a_287292]
-
lirice într-o ecuație programatică: ars amandi = ars scribendi = ars moriendi. Esența poeziei lui Dan Laurențiu - ca și aceea a poeziei lui Emil Botta - o constituie un romantism livresc și sumbru, teoretic demodat, dar reușind totuși să se impună unui cititor de azi. Dan Laurențiu nu are elocvența demonică a lui Emil Botta și nici curajul acestuia de a fi ridicol la scenă deschisă. În schimb, el își calculează atent efectul fiecărei combinații de cuvinte. Cu o generozitate care, în fond
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287754_a_289083]
-
nouă ediție rezolvă problemele menționate. Cartea apare acum într-un singur volum, iar capitolele au fost reordonate în așa fel încât fiecare problemă prezentată în limbaj natural să fie urmată imediat de prezentarea ei în limbaj formal. În acest mod, cititorul poate verifica, cu ușurință, demonstrațiile tuturor rezultatelor prezentate în limbaj natural, fără a mai fi nevoit să răsfoiască toată cartea. În același timp, cea de-a doua ediție îmi oferă oportunitatea de a finisa conținutul cății. Am reformulat, așadar, unele
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
Planurile noastre, detaliază intențiile începutului de drum, Victor Iliu trecând în revistă câteva dintre principalele obiective ale publicației. De-a lungul anilor, aceste deziderate au fost în cea mai mare parte atinse, revista dobândind un cerc stabil (și important) de cititori. În primul număr au mai semnat Liviu Ciulei (care se pregătea să înceapă filmările la Pădurea spânzuraților), Eugen Simion (cronică filmului Omul de lângă tine), Iulian Mihu (cronică filmului Povestea anilor înflăcărați), Antoaneta Tănăsescu (considerații despre câteva documentare românești), Ov. S.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286232_a_287561]
-
carte grea“. Nu cred. Mai degrabă este o carte ambițioasă, care îndrăznește să vorbească „de sus“ despre noi, oamenii. Dar îmi fac iluzia că ar putea-o citi oricine. Aș fi vrut să fie o carte adevărată, pe care fiecare cititor să o părăsească cu senzația că a aflat mai mult, de aici, pe marginea acelor lucruri despre care credea că știe tot. Cel puțin, scriind-o, așa s-a întâmplat cu autorul ei. Două dintre capitolele acestui volum, Elementele fondului
Despre limitã by Gabriel Liiceanu () [Corola-publishinghouse/Science/583_a_1233]
-
Tânăr Prieten și un Mai Știutor, cartea e plină de ecuații, formule algebrice, figuri geometrice și alte desene, de citate latinești și grecești, iar terminologia multor enunțuri e accesibilă doar celor cu temeinică pregătire filosofică. Lectura procură, totuși, delicii intelectuale cititorului, prins de farmecul „cantatei” de îndată ce intuiește sensul meditației incluse. Discutând despre rostirea poetică (numită „rost”), cei implicați în dialog depășesc esteticul, chiar gnoseologicul, mergând până la ontic. Ei formulează ultrasavant frământări existențialiste, exprimă algebric coordonate ale experienței cotidiene, exemplificând, bunăoară, noțiuni
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289793_a_291122]
-
nerealist. Guyau afirma că opera unui geniu este armonioasă și unitară în descrierea lumilor obiective și subiective. El prețuia simplitatea în literatură. Iorga ajunsese să deteste cultul frumosului. El afirma că scriitorul trebuie să-și pună la contribuție imaginația, permițîndu-i cititorului să se identifice cu personajele sale, chiar și istoricul trebuie să scrie astfel, a scrie istoria evocator constituia un element important pentru el. Hennequin reprezenta o școală psihologică, și Iorga, adoptîndu-i doctrina, era convins că nu se poate scrie un
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]