38,946 matches
-
care au avut carnete de scutire sau au fost repartizați de către Marele Stat Major în întreprinderile particulare, Secția I-a propune: +)1. Toți evreii care nu au obținut carnete de scutire de muncă, reintră automat la 15 Aprilie 1943 în lotul celor destinați la muncă obligatorie; 2. În scopul de a nu se stânjeni activitatea întreprinderilor importante prevăzute în planul de mobilizare, cu contracte în curs de execuție pentru armată, evreii aflați în prezent în aceste întreprinderi, care nu au obținut
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
din acei de 18-50 ani. 4771 sunt trecuți de 50 ani. În baza controlului pe teren efectuat de Oficiul Central de Românizare, urmează ca Împuternicitul Guvernului să anuleze carnetele de scutire ale evreilor găsiți inutili vieței economice, trecându-i în lotul celor destinați muncii obligatorii. 2. Întrucât Comisiunile locale de revizuire instituite ad-hoc pentru acordarea scutirilor de muncă, și-au încheiat definitiv lucrările la 1 Aprilie 1943 și în scopul de a se putea satisface noile cereri de evrei necesari în
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
fie șterși depe acest tabel. În concluzie, rugăm a vă asocia și Dvs. acestui principiu de rotație, pentru a stabili o dreaptă și echitabilă stare de spirit în sânul populației evreești, făcându-se astfel ca acei evrei cari cad în lotul muncii obligatorii, să facă un număr egal de zile în detașament exterior cu numărul de zile de muncă prestată în detașament local, detașament pe care-l preferă mai toți. COMISARUL GENERAL PENTRU PROBLEMELE EVREEȘTI ss. R. Lecca Radu D. Lecca
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
01.1944). Arestat la 31.08.1944, a fost predat autorităților sovietice în septembrie 1944 și transportat în URSS. Judecat și condamnat la moarte în 1946 de Tribunalul Poporului sub învinuirea de crime de război și crime împotriva umanității in lotul mareșalului Ion Antonescu. Executat la 01.06.1946. 425 Documentul a fost înregistrat de Armata a 3-a cu Nr. 4240 din 26.09.1941. 426 Mihail Boulescu (1894-?), militar de carieră român, licențiat în Drept. Intră în armată cu
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
de Informații (15.11.1940-23.08.1944). Arestat la 24.09.1944, este predat autorităților sovietice la 14.10.1944, care îl transportă în URSS. Readus în țară în 1946, este judecat și condamnat la moarte (17.05.1946) împreună cu lotul mareșalului Ion Antonescu de către "Tribunalul Poporului", pedeapsa fiindu-i comutată la închisoare pe viață. A trecut prin închisorile Aiud, Jilava și Văcărești. A decedat în penitenciarul Văcărești la 12.06.1950. 447 Arthur Hauffe (1892-1944), militar de carieră german. Intră
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
definitiv la Jandarmerie la 01.07.1909. Inspector General al Jandarmeriei (19.09.1940-23.08.1944); subsecretar de Stat pentru Poliție și Siguranță în cadrul Ministerului de Interne (03.02.1942-23.08.1944). Arestat la 23.08.1944, a împărtășit soarta lotului mareșalului Ion Antonescu: captivitatea și anchetarea în URSS (septembrie 1944-aprilie 1946), judecarea și condamnarea la moarte sub învinuirea de crime de război de către Tribunalul Poporului (17.05.1946). Executat la 01.06.1946. General de brigadă (din 10.05.1934
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
al Ministerului Înzestrării Armatei (01.08-07.09.1940); subsecretar de Stat la Ministerul Înzestrării Armatei (07.09.1940-15.09.1942); ministrul Înzestrării Armatei și Producției de Război (16.09.1942-23.08.1944). Arestat în martie 1945 a fost judecat în lotul mareșalului Ion Antonescu și condamnat în 17.05.1946 la detenție grea pe viață. Moare în penitenciarul Râmnicu Sărat. General de brigadă (din 16.10.1935); general de divizie (din 08.06.1940); general de corp de armată (din 20
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
Justiției (ad-interim 08-15.08.1942, 15.08.1942-23.08.1944). Arestat la 12.10.1944, a fost învinuit că prin "politica de aservire a țării în favoarea Germaniei fiind ministru a contribuit la începerea războiului contra URSS". Judecat și condamnat în lotul mareșalului Antonescu la 17.05.1946 la 20 de ani temniță grea. A trecut prin închisorile Jilava și Aiud. Moare în penitenciarul Aiud la 15.01.1956. 519 Enache Borcescu (1895-?), militar de carieră român. Absolvent al Școlii militare de
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
Aceste tipuri de cercetare pedagogică sînt specifice studiilor comparative în care sînt comparați fie aceiași indivizi de-a lungul unei perioade de timp, fie diferite grupuri la diferite nivele de vîrstă sau în funcție de anumite caracteristici, fie are loc compararea unor loturi de subiecți ce provin din diferite culturi. Studiile transversale vizează compararea unor grupuri de subiecți cu privire la diferite aspecte care ne interesează în același moment. Asemenea studii ne pot oferi informații asupra schimbărilor dintr-o variabilă pedagogică de-a lungul timpului
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1744]
-
este necesară. Unele studii longitudinale au arătat că vizionarea îndelungată a violenței la televizor de către copiii de 9 ani face ca aceștia să manifeste o agresivitate ridicată la vîrsta de 19 ani. Studiile interculturale/transculturale, așa cum aminteam, presupun compararea unor loturi de subiecți provenind din diferite culturi în ceea ce privește anumite caracteristici. De exemplu, comparînd stilurile de predare din țări ce aparțin culturilor occidentale cu țări aparținînd culturilor orientale, am putea observa că stimularea gîndirii critice a elevilor de către profesori, de exemplu, este
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1744]
-
este mai prezentă în culturile occidentale decît în cele orientale. Diferențele obținute pot fi atribuite fie proceselor de socializare, de mediu familial sau educațional, fie unor factori de natură genetică. Am putea compara, de exemplu, senzitivitatea interculturală între mai multe loturi de cetățeni români, respectiv de etnie română, maghiară și rromă. 1.4.3. Cercetarea cantitativă versus calitativă Cercetările cantitative sînt cele care folosesc metode statistice de analiză a rezultatelor obținute. Cercetările cantitative sînt definite prin două aspecte: numărarea și măsurarea
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1744]
-
generale, „scenariul” oricărei cercetări. Într-o formulare succintă, etapele parcurse în elaborarea unei cercetări pedagogice sînt următoarele: 1.alegerea, definirea temei de cercetare și trecerea în revistă a literaturii de specialitate; 2. formularea obiectivului și a ipotezelor cercetării; 3. stabilirea lotului de subiecți; 4. precizarea variabilelor și operaționalizarea acestora; 5. prezentarea instrumentelor folosite; 6. prezentarea designului cercetării (dacă este cazul); 7.procedura de desfășurare a cercetării (sau a experimentului); 8. analiza și interpretarea rezultatelor; 9. concluzii și discuții asupra rezultatelor obținute
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1744]
-
didactice și satisfacția acestora la locul de muncă. Cînd nu dispunem de argumente teoretice sau empirice privind relația dintre două variabile, ipotezele vor fi bidirecționale. Astfel, în ceea ce privește relația dintre gradul didactic și satisfacție, ipoteza va fi bidirecțională. 2.4.3. Lotul de subiecți În această etapă vom descrie lotul de subiecți folosiți în cercetare: numărul, vîrsta (în medie), vechimea (în medie), dar și prezentarea diferențiată în funcție de diferite variabile relevante, cum ar fi genul, mediul, gradul didactic (cîți subiecți sînt de gen
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1744]
-
Cînd nu dispunem de argumente teoretice sau empirice privind relația dintre două variabile, ipotezele vor fi bidirecționale. Astfel, în ceea ce privește relația dintre gradul didactic și satisfacție, ipoteza va fi bidirecțională. 2.4.3. Lotul de subiecți În această etapă vom descrie lotul de subiecți folosiți în cercetare: numărul, vîrsta (în medie), vechimea (în medie), dar și prezentarea diferențiată în funcție de diferite variabile relevante, cum ar fi genul, mediul, gradul didactic (cîți subiecți sînt de gen masculin, cîți de gen feminin etc.). Înaintea derulării
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1744]
-
numărul, vîrsta (în medie), vechimea (în medie), dar și prezentarea diferențiată în funcție de diferite variabile relevante, cum ar fi genul, mediul, gradul didactic (cîți subiecți sînt de gen masculin, cîți de gen feminin etc.). Înaintea derulării cercetării, ne vom asigura că lotul de subiecți este omogen în funcție de aceste variabile (de exemplu, dacă lotul de subiecți ar conține doar 5 bărbați și 100 de femei, atunci nu ar fi omogen în funcție de variabila gen, iar rezultatele obținute ar fi valabile în special pentru femei
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1744]
-
în funcție de diferite variabile relevante, cum ar fi genul, mediul, gradul didactic (cîți subiecți sînt de gen masculin, cîți de gen feminin etc.). Înaintea derulării cercetării, ne vom asigura că lotul de subiecți este omogen în funcție de aceste variabile (de exemplu, dacă lotul de subiecți ar conține doar 5 bărbați și 100 de femei, atunci nu ar fi omogen în funcție de variabila gen, iar rezultatele obținute ar fi valabile în special pentru femei, neputînd generaliza rezultatele pe întreaga populație de cadre didactice). 2.4
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1744]
-
vom descrie instrumentele aplicate. Dacă este vorba despre un chestionar, vom spune cine este autorul acestuia, cîți itemi conține, care sînt variantele de răspuns, ce exprimă scorurile ridicate ale chestionarului și vom preciza coeficientul de fidelitate alfa Cronbach obținut pe lotul de subiecți investigat. Dacă am aplicat metoda observației, vom descrie grila de observație, dacă e vorba despre interviu sau focus-grup, grila de interviu utilizată în cadrul acestora. 2.4.6.Prezentarea designului cercetării (dacă este cazul) Această secțiune este prezentă doar
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1744]
-
de cercetare chestionarul, în timp ce interviul uzează în aceeași calitate de un ghid de interviu, dar se poate desfășura și în lipsa unui asemenea instrument. -Ancheta încearcă să satisfacă cerințe de reprezentativitate (se realizează pe eșantioane largi), în timp ce interviul se aplică unor loturi mici de subiecți. -În timp ce ancheta utilizează un demers strict individual de colectare a informației, interviul se poate adresa unui grup de subiecți (interviul de grup). -Personalul de cercetare recomandat pentru aplicarea celor două metode este diferit: în timp ce operatorii
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1744]
-
rezultatelor. Descrierea designului cercetării îi conferă acesteia credibilitate, permițînd analiza și discutarea onestă a rezultatelor. Designul cercetării se referă în mod concret la: - prezentarea și definirea variabilelor (inclusiv a modului în care au fost operaționalizate în contextul cercetării); -descrierea eșantionului/lotului de cercetare (caracteristici demografice, echivalență în cazul grupurilor experimentale și de control etc.); -prezentarea instrumentelor de cercetare și a procedurii de investigare (inclusiv informații privind validitatea și fidelitatea instrumentelor de cercetare pentru care s-a optat); -menționarea metodelor de analiză
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1744]
-
caracteristici distincte, fiind oarecum diferiți de populația generală; de exemplu, subiecți cu un QI < 60); 2.designul metodologic și statistic este unul slab: instrumentele de măsurare au o fidelitate și o validitate scăzute; variabilele nu sînt normal distribuite etc.; 3.lotul de subiecți este redus etc. Asemenea factori reduc puterea cercetării noastre în detectarea diferențelor sau a corelațiilor reale în populație atunci cînd acestea există. 6.1.3. Testarea normalității unei distribuții Toate metodele statistice parametrice (testele t, corelația, ANOVA, regresia
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1744]
-
un set de variabile etc. Condiții: 1.Numărul de subiecți (sau cazuri) necesari realizării unei analize factoriale este de minim cinci ori mai mare decît numărul de variabile observate analizate sau de minim 100 de subiecți (de regulă, sînt preferate loturi de peste 200 de subiecți). 2.Adecvarea variabilelor în modelul factorial. Această condiție se verifică prin trei metode: -Inspectarea vizuală a matricei corelațiilor dintre variabile; dacă nu există corelații (peste .30) între variabile sau anumite seturi de variabile, atunci analiza factorială
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1744]
-
răscoalele din 1888, 1889, 1899 și 1907. După 1907, oamenii politici au adoptat unele măsuri pentru rezolvarea problemei agrare, precum: legea învoielilor agricole (1907) care fixa arenda maximă pentru pământul arabil; înființarea Casei Rurale (1908) care permitea țăranilor să cumpere loturi de 5-25 ha din moșiile scoase la vânzare în mod voluntar de către proprietarii lor; tot în 1908 a fost votată legea prin care se interzicea oricărei persoane sau organizații să arendeze mai mult de 4000 ha de teren arabil dintr-
ISTORIA CONTEMPORANĂ by DANIELA RAMONA HOBJILĂ IONELA ADRIANA LEPĂRDĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1210_a_2074]
-
falsuri, neobservate de public, dar simțite de sportivi. Cât mai rămâneți în țară? La Bacău, doar câteva zile. Mă antrenez apoi la Slănic Moldova, un loc ideal de pregătire, iar de la începutul lunii aprilie voi pleca într-un cantonament, împreună cu lotul, în zona Caucazului. Ce vă propuneți în continuare? Cât mai multe participări la concursuri de o milă și 800 metri. Vreau să obțin punctele necesare câștigării „Grand Prix”-ului, Coronița de Mălin fiind singura care-mi lipsește din palmares, deși
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_989]
-
Cudalbilor, cum aflăm din planurile topografice târzii, respectiv din 1672, 1841, 1892. Acest hotar va suferi modificări substanțiale în dauna umbrăreștenilor după anul 1911, când societatea bancară Casa Rurală, cumpărătoare a unei părți de moșie, vinde o mare suprafață, în loturi de câte 5 ha fiecare, locuitorilor cudălbeni și bărceni. Pârâul Dimaciului, la vest, cu frecvente și ușoare schimbări de traseu ca urmare a mutării albiilor apelor din zonă, ale Siretului în primul rând, căci, în vechime, când se vor fi
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
veche ascendență răzeșească. Participarea foștilor țărani clăcași din satele Tămășeni, Slobozia și Siliștea a fost cu mult mai redusă. După răscoală, Casa Rurală a cumpărat cea mai mare parte din moșia boierească, pe care a pus-o în vânzare, în loturi de câte 5 ha. Țăranii răzeși, poate și ca urmare a faptului că ei nu beneficiaseră de prevederile Legii rurale din 1864, au reprezentat majoritatea cumpărătorilor, simțind acut lipsa de pământ, implicit a condițiilor normale de muncă și viață. La
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]